2,451 matches
-
a națiunilor prin state suverane puternice care să fie pregătite, în principiu, să lanseze războaie contra vecinilor lor sau să-și strivească oponenții interni în numele conservării sau salvării naționale. De fapt, acest remediu implică reînnoirea dar în același timp și democratizarea modelelor mai complexe de putere politică tipice perioadelor medievale tîrzii și moderne timpurii. Procesul modern de formare a statelor europene a însemnat eclipsarea unor numeroase entități de putere orașe libere, principate, provincii, domenii, moșii și adunări deliberative -, în așa fel
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
o oarecare opinie implicit progresistă despre apariția și dezvoltarea tipurilor moderne de civilitate, simptomatică în acest sens fiind totala neglijare a modurilor (remarcate de Foucault și de alții) în care codurile comportamentale ale unui proces civilizator pot controla procesul de democratizare a puterii, pot redistribui, transforma și camufla violența disciplinară și de alte tipuri, fără să o diminueze neapărat. Reducerea numărului delictelor capitale în secolul al XIX-lea și abolirea spînzurărilor publice în 1868 în Anglia, de exemplu, pot fi cu
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
le supune discuțiilor publice deschise și de a împiedica folosirea lor nepopulară sau nesăbuită poate fi înțeleasă ca o contribuție la eforturile de minimizare a amenințărilor cu violența venite din afară cu care se confruntă societatea civilă. Această încercare de democratizare a mijloacelor violenței de stat, dacă putem să o numim așa, are multiple rădăcini istorice și se bazează pe o mare varietate de metode de pacificare, uneori contradictorii, alteori suprapunîndu-se, dintre care, totuși, se pot identifica două mari subgenuri. *** Primul
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
de un tratament sau pedepse inumane sau degradante. Comitetul asupra Torturii funcționează pe baza ideii că violența statului împotriva supușilor săi este mai puternică dacă este ascunsă ochiului public, iar strategia sa generală poate fi descrisă ca expunerea publică sau democratizarea violenței camuflate. Deși Comitetul trebuie să anunțe în prealabil vizitarea unei anumite țări, acel stat este obligat să permită vizitarea neanunțată a oricărei localități din jurisdicția statului, inclusiv a închisorilor, a unităților militare, azilurilor, caselor de copii și ospiciilor. Comitetul
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
statului respectiv ceea ce se pare că a devenit o normă sau de decizia unilaterală a Comitetului de a pune în dificultate statul respectiv prin aducerea raportului la cunoștința publică. *** Eforturile de reducere a modelului westfalian de putere interstatală și de democratizare a mijloacelor de violență ale statului nu sînt concentrate exclusiv în sfera constituțională. Ele apar și din interiorul societății civile, unde iau forma complet diferită a inițiativelor publice care au drept scop problematizarea și reducerea volumului și calității arbitrare ale
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
a grupurilor dominante de putere de a reglementa spațiul de trai al supușilor lor putea întîmpina opoziție. El presupunea că mijloacele de comunicare cu răspîndire spațială, precum ziarele și emisiunile de radio, cu toate promisiunile lor de a realiza o democratizare a informației, consolidează de fapt noi modalități de dominare. Avea oare dreptate Innis în această privință? Este modernitatea, întocmai ca epocile anterioare, caracterizată prin forme dominante de media care absorb, înregistrează și transformă informația în sisteme de cunoaștere consonante cu
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
tot mai clar faptul că lucrurile sunt într-o uimitoare schimbare, complexitate, dinamică, rapiditate, tensiune, individualizare,influențate de tehnologii noi, tehnologii ale informației. Toate acestea reprezintă pentru sistemul de învățământ cerințe noi, pentru care trebuie căutate și găsite răspunsuri noi. Democratizarea societății determină o democratizare a învățării: voluntariat (de bună voie), acord privind planurile de predare, privind nevoia de oferte, de perfecționare, pluralitate și multitudine a cunoștințelor. Învățarea nu mai este în totalitate reglementată de sus, ci devine obligație prin contract
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
că lucrurile sunt într-o uimitoare schimbare, complexitate, dinamică, rapiditate, tensiune, individualizare,influențate de tehnologii noi, tehnologii ale informației. Toate acestea reprezintă pentru sistemul de învățământ cerințe noi, pentru care trebuie căutate și găsite răspunsuri noi. Democratizarea societății determină o democratizare a învățării: voluntariat (de bună voie), acord privind planurile de predare, privind nevoia de oferte, de perfecționare, pluralitate și multitudine a cunoștințelor. Învățarea nu mai este în totalitate reglementată de sus, ci devine obligație prin contract, se individualizează. Învățarea are
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
și anevoioase, la acestea adăugându-se și dificultățile materiale de parcelare și de împărțire”. Prin urmare, conchideau conservatorii, va trece mult timp până când se va împroprietări un om. Opoziția conservatoare și-a aruncat întreaga forță contestatară împotriva intenției liberale de democratizare a sistemului electoral. Pentru combaterea lui, fruntașii conservatorii s-au întrunit de mai multe ori pentru a-și armoniza pozițiile. Existau unele divergențe. Dacă N. Filipescu și Constantin Argetoianu respingeau prioritar exproprierea, Al. Marghiloman considera colegiul unic „cel mai mare
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
cât și decizional reprezintă în același timp o consecință a globalizării și o cerință pentru "umanizarea" acesteia. Participarea socială devine, în condițiile extinderii educației și a relevanței ei pentru formarea coeziunii și solidarității umane, mai mult decât un mijloc al democratizării sistemului educațional un scop al acesteia și, în consecință, un factor al calității în educație. Problematicile participării civice și pluralismului cultural aduc în atenție funcțiile școlii în plan politic și cultural, ignorate sau neasumate de școala tradițională Ultima parte a
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
polarizării și a distanței între săraci și bogați 1. multilingvism și diversitate lingvistică 2. promovarea învățării unei limbi străine ca a doua limbă 3. egalitate în comunicare 4. susținerea culturilor și schimbul cultural 5. localizarea ideologică și schimburile ideologice 6. democratizare economică 7. perspectiva drepturilor omului, valori integratoare holistice 8. susținere prin promovarea diversității creștere calitativă 9. protejarea producției locale și a suveranității naționale 10. redistribuirea resurselor materiale mondiale Tabelul 1. Paradigmele răspândirii limbii engleze și a ecologiei limbilor (după Skutnabb-Kangas
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
224), sunt grăitoare pentru imperativele dezvoltării în prezent în timp ce modernizarea internă în sectorul privat reflectă un înalt grad de competență managerială, mai puțin dezvoltat este gradul de orientare a serviciilor locale către piață. Cel mai slab dezvoltate sunt strategiile de democratizare, în ciuda faptului că a fost adoptată o serie largă de măsuri pentru a consolida influența participării cetățenești și implicarea comunității în definirea serviciilor și în procesul de luare a deciziilor cum ar fi opțiunile alternative pentru serviciile oferite de autoritățile
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și de Est). În esență, aceste două orientări, traduse în termeni de autoritate în procesul decizional, pun în discuție problema relației centralizare descentralizare în politicile educaționale. Opțiunea pentru centralizare sau descentralizare implică în primul rând o opțiune politică, legată de democratizare și echitate, alături de una managerială legată de calitatea serviciilor și de eficiență (Astiz, F.M. et al., 2002: 72). Așadar, un prim tip de argument este cel al legitimării politice. De aceea vom prezenta în continuare consecințele unor doctrine politice în
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
fiecărei țări. Evoluția sistemului de învățământ din Marea Britanie reflectă în mod exemplar conflictul centralizare-descentralizare declanșat odată cu Legea Reformei în Educație din 1988 (vezi capitolul 2.4.) Michael Strain (1995), referindu-se consecințele măsurilor de centralizare într-un context reprezentativ pentru democratizarea locală, oferă motivațiile etice și practice în argumentarea importanței "legilor comunității" pentru politicile educaționale. Vom prezenta în continuare aceste argumente, referitoare la rolul de reglator și controlor al piețelor pentru educație al comunității, cât și de eficacitatea sa în dezvoltarea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
locale cu o tradiție democratică solid ancorată vor ști să aleagă elementele globalizării de luat în seamă și să genereze reforma sistemului de învățământ în consecință. 3.2.3. Autonomia școlii și participarea socială Se recunoaște astfel importanța tendinței înspre democratizare și descentralizare în zona guvernării, dar și faptul că în cele din urmă ea este potențial favorabilă direcțiilor contrare înspre o mai mare inegalitate economică, o creștere a globalizării forțelor economice și o creștere a preocupării pentru zona excluderii sociale
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
continuă globalizare, pune în pericol șansele indivizilor de a-și crea propria identitate unică în propria cultură. Participarea socială devine, în condițiile extinderii educației și a relevanței ei pentru formarea coeziunii și solidarității umane, mai mult decât un mijloc al democratizării sistemului educațional un scop al acesteia și, în consecință, un factor al calității în educație. Problematicile participării civice și pluralismului cultural aduc în atenție funcțiile școlii în plan politic și cultural, ignorate sau neasumate de școala tradițională (conform teoriei reproducției
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
comportamentele dobândite de elevi prin studiul unei discipline și în același timp permit evidențierea progresului realizat de elevi de la o treaptă de școlaritate la alta. Manualele alternative nu sunt un moft, ci sunt un semn al normalizării școlii în direcția democratizării învățării. Ele sunt necesare pentru că nici învățătorii nu sunt identici și nici elevii. Neurobiologia și psihologia demonstrează diferențele individuale ale fiecăruia dintre noi (abilități diferite, ritmuri, interese, chiar tipuri diferite de ,,inteligențe’’). În acest sens, o societate modernă trebuie să
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
tot mai clar faptul că lucrurile sunt într-o uimitoare schimbare, complexitate, dinamică, rapiditate, tensiune, individualizare,influențate de tehnologii noi, tehnologii ale informației. Toate acestea reprezintă pentru sistemul de învățământ cerințe noi, pentru care trebuie căutate și găsite răspunsuri noi. Democratizarea societății determină o democratizare a învățării: voluntariat (de bună voie), acord privind planurile de predare, privind nevoia de oferte, de perfecționare, pluralitate și multitudine a cunoștințelor. Învățarea nu mai este în totalitate reglementată de sus, ci devine obligație prin contract
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
că lucrurile sunt într-o uimitoare schimbare, complexitate, dinamică, rapiditate, tensiune, individualizare,influențate de tehnologii noi, tehnologii ale informației. Toate acestea reprezintă pentru sistemul de învățământ cerințe noi, pentru care trebuie căutate și găsite răspunsuri noi. Democratizarea societății determină o democratizare a învățării: voluntariat (de bună voie), acord privind planurile de predare, privind nevoia de oferte, de perfecționare, pluralitate și multitudine a cunoștințelor. Învățarea nu mai este în totalitate reglementată de sus, ci devine obligație prin contract, se individualizează. Învățarea are
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
101 Instantaneul unei puteri care se prăbușește / 101 Noaptea / 104 Un imaginar care așteaptă să fie descifrat / 105 Jos comunismul! / 111 Armata / 114 Semne / 116 Revoluția în direct și protagoniștii acesteia / 120 Cele nespuse / 129 Zoe Petre MARȘUL CEL LUNG. Democratizarea societății românești, 1990-2007 / 139 România o excepție? / 139 Cei 20 de ani ai lui Silviu Brucan / 141 Manipulări / 146 Sfera politicii / 151 Din nou începutul: societatea civilă / 157 Putere versus opoziție / 158 Stalinism cu față umană / 165 Iliescu: fenomen sau
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
și de legăturile cu "tovarășii" de rang înalt, pe de altă parte, cea pe care și-o câștigă în fața străinilor, grație pozițiilor pe care le ocupă după 1989. Această opacitate izvorâtă din continuitatea istoriei elitelor românești blochează orice încercare de democratizare rapidă. Discursul este fără îndoială diferit înainte și după 1989, dar numeroși demnitari ocupă aceleași poziții. În acest climat agitat, în care o societate civilă care a ales ca președinte un umanist comunist, Ion Iliescu, proclamă sus și tare anticomunismul
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
interdicții. Deplasat. Citind discursurile prezidențiale, urmărind media, un observator francez începe să fie stăpânit de îndoială: discursul dominant se exprimă în acord cu "standardele" europene, cunoscute de mai bine de zece ani. Economie de piață funcțională? România se dovedește performantă. Democratizare? Aceasta s-ar concretiza prin respectul instituțiilor: acestea sunt respectate. Aceasta s-ar rezuma la funcționarea pluralismului politic: denumirile partidelor maschează complicități politice, dincolo de concurențe. Dar cine își propune să se gândească și să pună în discuție chestiunea afirmării sociale
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cursul nopții de revoluționarii care vegheau în Piața Operei, proclamația va fi citită pe 21 decembrie de la balconul devenit celebru: Frontul Democratic Român este o organizație politică, constituită la Timișoara, pentru a realiza un dialog cu Guvernul Român, în scopul democratizării țării. Frontul Democratic Român condiționează începerea acestui dialog de demisionarea președintelui Nicolae Ceaușescu. Propunem Guvernului Român ca bază de discuție următoarele revendicări: 1. Organizarea de alegeri libere. 2. Libertatea cuvântului, a presei, a radioului și a televiziunii. 3. Deschiderea imediată
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
oficială a Comitetului de acțiune al Frontului Democratic Român, înființat la Timișoara, și inițierea unui dialog al autorităților cu acest Comitet. În fine, Frontul Democratic se adresa întregii țări, cerând întregului Popor Român să i se alăture în lupta pentru democratizarea țării, să constituie Comitete ale FDR în toate orașele, în întreprinderi și în instituții, care să asigure coordonarea procesului de democratizare națională; să revendice drepturile constituționale în mod pașnic și fără violență și să intre în grevă generală începând de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
În fine, Frontul Democratic se adresa întregii țări, cerând întregului Popor Român să i se alăture în lupta pentru democratizarea țării, să constituie Comitete ale FDR în toate orașele, în întreprinderi și în instituții, care să asigure coordonarea procesului de democratizare națională; să revendice drepturile constituționale în mod pașnic și fără violență și să intre în grevă generală începând de azi, 21 decembrie 1989, până la victoria finală, cu excepția sectoarelor de bază ce nu pot fi întrerupte 29. Concluzia extrem de importantă a
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]