3,042 matches
-
român: "Cel mai periculos lucru mi s-a părut existența unei edituri pentru manuale școlare. Voiau (sovieticii n.n.) televiziune internațională, studiouri comune pentru producția cinematografică. La fiecare din aceste proiecte, din România se răspundea prin măsuri care urmăreau să-i descurajeze pe sovietici. În ce limbă să faci televiziune internațională, când în 1963... la noi limba rusă încetează să mai fie o limbă obligatorie de studiu în școli? Se desființează editura și institutul ce promovau cultura sovietică, se schimbă denumirile rusești
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
contracta prin intermediari ș.a. Corupția înregistrată în tranzacțiile internaționale, arăta Susan Rose-Ackerman, este tot mai preocupantă. Ea antrenează, pe termen scurt, beneficii importante care trebuie însă împărțite între cei corupți. Pe termen lung, ea diminuează serios veniturile la bugete și descurajează investițiile necesare creșterii economice. Iată de ce existența unor mecanisme de control adecvate, separarea puterilor în cadrul instituțional al statelor, respectul legalității în viața politică și economică sunt elemente de cea mai mare însemnătate 127. Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, doar în anii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
a înșirat fiecare nume irlandez de care auzise vreodată, uitându-se la Ryan’s Daughter și cumpărând CD-uri cu Sinead O’Connor, dar nu nimeri numele nici uneia din bunicile mele. Îmi pare rău, am zis. Nu voiam să se descurajeze și să îmi ceară să plec. Nu contează cum o cheamă. Spune-mi restul, ce mai primești? —OK, nu-mi dau întotdeauna numele corect, dar e cu siguranță bunica ta. E o făptură mititică, care țopăie de colo-colo, în cizme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
demna lui ținută, rămase în picioare, țeapăn în lunga-i jubba de mătase cu mâneci fluturânde, purtând eșarfa, taylassan, elegant înfășurată în jurul umerilor, și abia schițând umbra unui zâmbet ocrotitor care-i mărturisea bucuria. Însă această aparentă răceală nu o descuraja deloc pe Salma. Ea știuse întotdeauna că un bărbat de calitate nu-și putea etala sentimentele fără a da o impresie de ușurătate, care nu șade bine condiției sale. — La ce te gândeai? Dacă întrebarea ar fi venit din partea tatei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
câmpuri plantate cu duzi albi, să mai planteze și alții, să umble după lucrători pricepuți la treaba asta și să construiască primele crescătorii de viermi de mătase. Regele însuși era entuziasmat. Voia să inunde Europa și țările musulmane cu mătăsuri, descurajându-i astfel pe neguțători să mai meargă până în China spre a importa această prețioasă marfă. Tata tropăia de nerăbdare. Așadar, visul lui avea să se împlinească, și încă la o scară ce-i depășea cu mult așteptările. Se vedea deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
punga. În ajunul plecării, maică-mea veni să-mi toarne, înnebunită, zvonurile pe care le auzise la hamam: la Tefza se petreceau lucruri grave, se vorbea despre o expediție condusă de oastea din Fès pentru restabilirea ordinii. Dar, în loc să mă descurajeze, spusele ei mi-au ațâțat curiozitatea, astfel că a doua zi, înainte de răsăritul soarelui, plecasem deja, fără a fi încercat măcar să mai capăt niscaiva informații. Zece zile mai târziu, sosisem la destinație fără nici o bătaie de cap. Pentru a nimeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
dușman șapte steaguri și mai multe piese mari de artilerie montate pe care. Dar sultanul fusese trădat, îndeosebi de Khairbak, cârmuitorul din Alep, care era în înțelegere cu otomanii. În timp ce comanda aripa stângă, acesta pur și simplu o ștersese, ceea ce descurajase pe dată întreaga oaste. Și, văzând cele ce se petreceau, pe Kansoh îl lovise damblaua. Căzând de pe cal, murise pe loc. În zăpăceala de atunci, cadavrul lui nici măcar nu mai fusese găsit. Locuitorii orașului Cairo erau îngroziți, cu atât mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
la el în urmă cu câteva zile dispăruse de pe trăsăturile lui fine; părea mult mai relaxat, de parcă a-mi înmâna dosarul mie îi luase ceva greu de pe suflet. S-a uitat puțin la bandajele mele și a continuat. Deja îl descurajasem în orice încercare de a întreba cum mă simt. Eram retrasă în atelierul meu, refăcându-mă, până când aveam să mă simt pregătită să ies și să înfrunt lumea. Poliția nu căuta hârtii, ci numai droguri, a continuat Simon. Eram destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
acompaniamentul fluierului de trestie, actorii îmbrăcați în piei de țap făceau oamenii să se bucure sau să plângă și mai ales, să spere, să fie mai buni, mai cinstiți, mai curajoși. Și înfrunfând veacurile, teatrul a îmbătrânit. Nu l-a descurajat nici circul, nici sportul, mai târziu nici filmul, și apoi nici cel mai vajnic dintre’’concurenții’’ săi, televizorul. Teatrul face parte astăzi din bucuriile vieții noastre spirituale. Rolul teatrului este acela de a fi prietenul părinților, al cadrelor didactice și
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
În condițiile arătate numai dacă ești pasager plătitor și nu pasager cu abonament. Cu vopsea roșie, pe tabla vopsită În galben de deasupra parbrizului, pe dinăuntru, este scrisă următoarea avertizare: „Abonamentele nu sunt valabile pe cursele rapide“. Nimeni nu se descurajează din atâta lucru. De altfel, prin ușa Întredeschisă a autobuzului (Încă nu ne urcasem În el) puteau fi citite și alte anunțuri scrise cu aceeași vopsea pe aceeași tablă. CONDUCĂTPR AUTO U. V. COSTEL / PRIMUL CONTROLOR ESTE CONDUCĂTORUL AUTO / TĂTICULE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
mama când vorbea la telefon zilele trecute cu redactorul de la Nunți, și-i spunea că vrea să menționeze și școlile rudelor? Femeia i-a răspuns că nu se poate discuta decât cu șase săptămâni Înainte, dar asta nu le-a descurajat pe nici una: mama lui Avery a stabilit deja o Întâlnire pentru fotografie și are deja tot felul de idei despre cum trebuie să pozăm pentru ca ochii noștri să fie la același nivel, asta fiind una dintre sugestii. Mai e un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
câine foarte deosebit, Cameron, am spus eu rar, de parcă aș fi vorbit cu un copil de clasa a treia. Problema e că Sunt-Alergică-La-Toți-Câinii. Înțelegi ce-ți spun, nu-i așa? i-am zâmbit dulce. El a rânjit, fără să se descurajeze la cel mai răutăcios și condescendent ton pe care am reușit să-l mobilizez. Impresionant. Chiar lua În serios chestia asta. — Am dat niște telefoane, m-am informat și am găsit pentru noi - să bată tobele, te rog! - un câine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
o vezi. Acum. Deși nu pot spune că uitasem de Abby, nici nu-mi onorasem promisiunea de a-i distruge viața. Nu mai scrisese nici un cuvânt despre mine din seara cu petrecerea Playboy, dar nu știam dacă amenințările mele o descurajaseră sau, pentru că nu mai lucram la Kelly & Company și nu mă mai Întâlneam cu Philip, nu mai aveam dreptul la nici o mențiune. Exista și posibilitatea ca aventura ei cu Avery să se fi terminat. În orice caz, nu Încetasem să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
de suferit. După suferință vine întotdeauna victoria. Cel ce va ști să sufere, acela va învinge. De aceea noi, legionarii, vom primi suferințele cu drag. Fiecare suferință e un pas înainte către mântuire, către victorie. O suferință nu-l va descuraja pe legionar, ci îi va oțeli, îi va căli sufletul. Cei ce-am suferit și cei care vor mai suferi, vor fi adevărați eroi ai luptei legionare. Binecuvântarea Patriei se va întinde asupra lor și asupra familiei lor.” (Corneliu Zelea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
despre el vreau să consemnez în nevrednicile mele rânduri, a fost condamnat la 10 ani de Temniță Grea. La fel și șefii de unități menționați, au primit câte 10 ani de temniță grea, dar pe Costinel Popovici nu l-au descurajat, nu l-au clătinat. El crede! Viața legionarului este o pătimire continuă (vezi patimile Mântuitorului Iisus Hristos) și un urcuș ce continuă întru desăvârșire. Temnița, pentru el, a fost un popas pe drumul ales, convins că vom birui toate cumpenele
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
sunt ascunși privirilor, se întoarce brusc spre el cu un aer crunt. — Ascultă! Ce naiba crezi că faci? Bobby a repetat câteva posibilități de a o aborda printre care și aceea de o asemăna cu splendoarea răsăritului. Nevrând să se lase descurajat de vehemența ei, îndrăznește și i se adresează cu „iubito“, ținându-și mâinile împreunate, într-o demonstrație de sinceritate. — Taci! se răstește ea. Crezi c-o să-ți dau bani? Bobby este încurcat. — Bani? — Uite, știu ce ești. Poate te crezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
cap: — Orhideea, în comparație cu doamnele de la Curte și concubinele pe care le-am văzut, tu nu ești decât un șoarece urât. Beau dintr-o găleată cu apă și mă așez ca să mă gândesc. Vorbele lui Fann Sora cea Mare m-au descurajat, dar dorința mea nu s-a diminuat. Aflu de la Fann că în octombrie Curtea imperială va viziona candidatele. Guvernatorii din toată țara vor trimite cercetași pentru a strânge fete frumoase. Cercetașilor li s-a ordonat să întocmească liste cu nume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ani de școală normală pe care i-am urmat nu se poate reda, fiindcă relief au numai lucrurile negative, iar lumina din sufletul nostru, cu cât e mai puternică, cu atât mai mult subțiază toate contururile din amintire și ne descurajează să le reconstituim. Profesorul nostru de istorie de la Cristur-Odorhei, unde fusesem transferat în urma desființării școlii normale din Abrud, era un om mic de statură, chiar foarte mic, la limita dintre un pitic și un om normal, cu toate acestea nu
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
dumneavoastră favoruri. Nu sunt decât un om bolnav, care nu a făcut nimic de folos. — Nu, nu! Voi intra în mare dificultate, dacă nu ai grijă de tine. Primul lucru la care trebuie să ne gândim este să nu-l descurajăm pe Hideyoshi. — Vă rog, nu spuneți asemenea lucruri, stăpâne, mă faceți să roșesc, spuse Hanbei. Inițial, motivul pentru care am îndrăznit să vin, cerându-vă o audiență, a fost acela că, anul trecut Sakuma Nobumori mi-a transmis ordinele dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
a Treia, un alt mesaj fu legat de o săgeată și tras în castel. Citindu-l, Nobumori râse: — Scrisoarea asta e o păcăleală atât de străvezie încât parc-ar fi scris-o un copil. Demonstrează cât de mult l-a descurajat asediul pe inamic. Mesajul suna astfel: În ziua a douăzeci și opta din luna trecută, provincia Kai a căzut, iar Seniorul Katsuyori s-a sinucis. Ceilalți membri ai clanului fie și-au luat viața alături de el, fie au căzut prizonieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
se întoarse spre fiul său, mai puțin nemulțumire și mai mult cu îngrijorare agitată: — De ce? Păi, dacă vin femeile aici, nu vor face decât să ne încurce. Iar dacă bărbații le văd plângând, până și cei mai viteji samurai se descurajează. Taro era încă doar un băiețandru, dar ținea să-și spună părerea. În continuare, le aminti că provincia Kai fusese țara lor strămoșească încă de pe vremea lui Shinra Saburo și că trebuia să rămână a lor până la sfârșit, chiar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Neobișnuit de nervos, Hideyoshi număra tăcut, pe degete. Din oră în oră, era informat despre apropierea unei numeroase armate a clanului Mori și primea depeșele ca și cum ar fi privit norii unei furtuni de seară apropiindu-se de munți. — Nu fi descurajat, Kanbei. Mai avem șapte zile. — Construcția nu e terminată nici pe-o treime. Cum vom încheia zăgazul în cele câteva zile care ne-au mai rămas? — Îl putem face. Era pentru prima oară când Hideyoshi îl contrazicea pe Kanbei cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
în îmbrăcămintea omului o ploscă de sake conținând o scrisoare, pe care o puse acum în fața lui Hideyoshi. — Hm... pare să fie un răspuns de la Muneharu, adresat generalilor Kikkawa și Kobayakawa. Aduceți lampa puțin mai aproape. Întăririle din Mori se descurajaseră la vederea lacului care se întindea cât vedeai cu ochii. Veniseră, în grabă, spre castel, dar n-aveau idee cum l-ar mai fi putut ajuta acum, când era înconjurat de ape. Îi recomandau lui Muneharu să i se predea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
drapelele și flamurile începură să se vadă din castel, apărătorii crezură că erau salvați. Dar, nu peste mult, înțeleseră imposibilitatea situației. Distanța dintre salvatori și ei înșiși, precum și dificultățile de acțiune care decurgeau de aici, nu permiteau salvarea. Deși erau descurajați, nu-și pierdeau, nici un moment, voința să lupte. Dimpotrivă, după această descoperire, luaseră hotărârea clară de a muri. În dimineața celei de-a patra zile din Luna a Șasea, santinelele de pe zidurile castelului zăriră o bărcuță care se apropia dinspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
acțiunile lui Hideyoshi fuseseră neașteptat de repezi, ceea ce nu făcuse decât să-i năucească și mai mult. Zvonurile și informațiile false bântuiau peste tot, încurajând, astfel, actele de lașitate. Când vedea jalnica dezordine a trupelor sale, Katsuie nu era numai descurajat, ci turba de-a binelea. Scrâșnind din dinți, era incapabil să se stăpânească de a-și scuipa indignarea spre ofițerii din jurul lui. Mai întâi așezați, apoi în picioare și, în sfârșit, umblând de colo-colo, războinicii din jurul lui Katsuie nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]