1,251 matches
-
care căutăm peste tot aventura 1341. Noi suntem călătorii, cei ce adunăm, conștienți sau nu, adevărurile lumii îmbrăcate uneori în iluyii. Deci, nu am narat lucruri inexistente, nu am folosit metaforele ca alegorii sterile în scopul reprezentării pilduitoare sau de desfătare. Textele mele nu se sustrag unui control rațional riguros și nu pretind viziuni cosmice asupra conexiunilor noastre cu Marele Arhitect al Universului celor ce nu știu să zboare. Aceste versuri sunt copiii / unui vis / ce nu a fost și un
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Eu vă urez să le folosiți pentru bunul renume al zonei Fălticeni și al autorilor de la Lămășeni, cărora le doresc și alte înfăptuiri scriitoricești. Folosesc prilejul pentru a vă trimite și revista „Pagini Bucovinene”, pe luna noiembrie 1986. Asta, pentru desfătare în clipe de răgaz. Închei cu rugămintea să transmiteți prea stimatei Doamne respectuoase sărutări de mâini și amândurora sănătate, voie bună și înfăptuirea celor mai prețuite gânduri. Cu alese sentimente, Al Dv. Eugen Dimitriu 155 ONOFREI, Tiberiu 1 Suceava, 11
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Profit de răgazul zilei - duminică - spre a vă adresa câteva rânduri, pe lângă cartea pe care v-o trimit. Am găsit-o la Fălticeni. Vizita la Văratec a fost o adevărată destindere, iar întâlnirea cu Dv., mi-a oferit clipe de desfătare. Folosesc prilejul, rugându vă să 234 Petru Gheorgheasa (n. 1878, la Cotârgași, jud. Suceava - m. 1946(?). învățător, folclorist. Unul din întemeietorii foaiei „Vestitorul satelor”(1912) și editor al publicației „Calendarul sătenilor” (1907). 235 Vasile Tomegea, învățător din Boroaia, editor al
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
pentru minte scurtă și pentru promisiuni deșarte. Deja toți membrii guvernului le-au primit. De bucurie pentru așa dar, Ileana lui Cocoș vine cu propriul program anticriză: din patriotism cică, să-ți lași desaga cu bani în Bucureștiul transformat în loc de desfătare. Ce zice Ileana pare o glumă bună, putem râde, dar atenție! Nu există pe lume o idee, fie oricât de trăsnită, care repetată insistent, prin mass-media, cotropindu-ți până și intimitatea, să nu prindă. Pe acest principiu funcționează propaganda, care
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
surprinzătoare din manșete, apoi ne întoarcem din scenă la bufetul circului, mâncând, bând pe săturate și destrăbălându-ne cu prima femeie ieșită în cale, machiată de diavol în primadonă. Noi nu suntem circari! Pentru noi viața nu e prilej de desfătare ușoară, inconștientă, la nivel animalic, ci viața în trup e timp și prilej oferit spre transfigurare, în vederea celui mai sublim scop, propus de Însuși Creatorul: Mântuirea! Îndumnezeirea, spre înveșnicirea ființei noastre! Dacă n-am înțeles faptul acesta, mai bine n-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Cluj fusese groaznic chinuit, la numai 15 anișori - se avântă ridicând piciorul în ritm cu ceilalți. „Doamne, nu ține în seamă păcatele tinereților mele”, zicea David. Tocmai intram în cameră. Am zâmbit în fața nevinovăției și naivității lor în această tinerească desfătare. Dar voiam să-i fac să nu uite condiția: „Privegheați și vă rugați, căci nu știți ziua și ceasul în care va veni Stăpânul și pe fiecare în ce-l va găsi făcând, în aceea îl va lua”; fiindcă țineam
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în schimb continuu, zi și noapte, și strigă la toate răspântiile: „E binee! E foarte binee!... E foarte bine în păcat! Veniți! Veniți la orice oră din zi și din noapte! E scris non stop pe toate firmele dughenelor de desfătare: de beție, de furt, de minciună și înșelătorie, de desfrâu și crimă! Am baruri de noapte și baruri de zi! Am creat condiții extraordinare de adevărată democrație, de stil apusean: libertate! Da, libertate adevărată, în care drepturile individului întrec posibilitatea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
o suită întreagă de orori. Cât de neglijenți, de urâți și lipsiți de farmec își îngăduie adeseori să devină oamenii căsătoriți, fără ca măcar să-și dea seama de acest lucru. Uneori reflectez asupra unor atari grozăvii numai pentru a-mi oferi desfătarea gândului că eu am scăpat de ele. Clement mă înțelegea perfect din acest punct de vedere, poate că a fost întotdeauna excesiv de conștientă că „era destul de bătrână ca să-mi poată fi mamă“. De câte ori, strălucind de faimoasa-i frumusețe și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de demarcație între superstiție și religie? Presupun că orice religie este o superstiție. Religia este o putere, puterea, de pildă, de a te transforma sau chiar de a te distruge. Dar și asta-i o năpastă. Exercitarea puterii este o desfătare foarte primejdioasă. Calea dreaptă este singura cale, dar e foarte abruptă. — Eu credeam că oamenii religioși sunt indivizi foarte slabi care venerează ceva puternic. — Așa gândesc ei. Cel ce venerează, conferă obiectului venerat putere, o putere reală, nu una imaginară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ar mai fi trebuit să stai la pat? — Nu, mă simt bine. Ce surpriză să vă văd pe amândoi aici! — Bună, scumpul meu Charles? exclamă Gilbert apropiindu-se de mine. Fața lui frumoasă, stingherită, foarte ridată avea expresia de iminentă desfătare, nervoasă și vinovată, a unui câine care a făcut o poznă. Dacă l-ai fi atins ușor cu mâna, ar fi sărit și ar fi lătrat. — Charles arată foarte rău. — Sper că nu-i ceva molipsitor? — Nu, nu. Noi stăteam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Dar era o idealistă în adevăratul sens al cuvântului. Deasupra convențiilor și intereselor materiale punea întotdeauna ideile, unele utopice, în care credea. Avea o educație solidă. Îl știa pe Shakespeare la fel de bine ca pe Molière și pe Pușkin. Era o desfătare să vorbești cu ea despre literatură. Nu era frumoasă și nici elegentă, nu era nici măcar îngrijită, așa încât nici nu putea fi vorba de a-i face curte. A avut asupra mea o influență favorabilă, care m-a făcut să mă
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
sintactică totodată, dar numai unele adverbe și numai cu unele dintre aceste unități dezvoltă și relații sintactice. Intră în relații sintagmatice cu orice unitate lexico-gramaticală adverbele de modalizare emfatică: tot, mai, cam etc.: „Și totuși, ziua asta nu-i numai desfătare.” (N. Labiș, p. 197), „Numai târziu, numai o clipă,/uitată pe urmă și ea,/âți dezvăluie/nebănuitele trepte.” (L.Blaga, p. 225), „Orice glas ascultă glas,/Numai greierul prin ceas/stă de vorbă cu tăcerea.” (Ibidem, p. 240), „Poți suferi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pentru trup se răsfrânge asupra sufletului așa “precum soarele încălzește pe toate câte luminează” (Sf Grigorie Palama, Omilii vol.1). Postul este o înfrânare pe un anumit timp, fie parțial, fie total, de la mâncare, băutură, distracții, vorbire multă și alte desfătări. Scopul postului este de a ne ruga mai mult lui Dumnezeu, de a ne pocăi, a ne spovadi și a ne împărtăși cu Trupul și Sângele Domnului. Porunca postului a fost dată în Rai: “Nu mâncați din pomul cunoștinței binelui
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
fost un p unct de atracție în plus. În partea de răsărit, între șoseaua național ă Roman - Tg. Frumos- Hârlău Botoșani și calea ferată Iași - Hârlău era un iaz - care trebuie să fi sporit cu mult mijloacele de distracție și desfătare pentru oamenii din trecut. Despre faima Cotnariului am auzit vorbindu se de multe ori. Prin 1919 1920 lucram cu tata la acoperișul cram ei la via lui Neculce. Într-o zi, în timpul repausului de la prânz, stăteau de vorbă vreo câțiva
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Drumului vinului, legătura din satul Zlodica și Cotnari se va face pe sub poalele dealului Cătălina, privitorul ar putea admira și castelul Hodora, localitate unde s-a născut Cezar Petrescu. Castelul - sediu S.C.Cotnari S.A. Dincolo însă de aceste puncte de desfătare sufletească, magnetul Cotnarilor, faima lui din veacuri, minunea pământului său ce l-a transformat într o ademenire de țăran și de domn, de oștean și barbar năvălitor a fost și a ră mas via cu roadele ei inimitabile, despre care
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
nimeni altele, o cronică voivodală fără pe reche. E timpul de poveste șoptită moldovenește.” Nici despre o altă podgorie românească nu s-a bătut atâta monedă și nu s au umplut atâtea pagini literare sau d e istorie. Loc de desfătare domnească, Cotnarii au fost gazda dulce și spumoasă, de-a lungul secolelor, a rădvanurilor aurite ce ad uceau ai ci fețe Mușatine, ca să respire parfumul viei înflorite sau a l icorii u leioase ce se scurgea din uscătoarele înnobilate cu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cauz a ploilor și nu mai putea fi traversat. Redăm în continuare acest subtitlu de la capi tolul VI care vorbește despre dumnealui răzeșul Griga și de spre un vin de la Mateaș, precum și despre niște lăutari și niște sarmale - totul despre desfătarea domnului abate de Mar enneș. „Pâlcul, sporit de călăuzul cel din frunte, intră dintr-o dată în codru și-n întuneric. Caii, cu frâiele slobode, umblau unul după altul în șirag liniștit. - Măria ta - zise glasul lui Griga, aista-i drum
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ă, se zice că ar fi adus Măria Sa și un vrednic pivnicer cu numele Feltin Sasul; și toate fiind făcute de la început cu osebită grijă și rânduială, le-a fost dat părinților noștri de demult să aibă această mângâiere și desfătare în trudnicele frământări ale vremurilor. Bună potrivire de la oameni înțelepți și de l a Dumnez eu. Anume înălțime a locului; anume adăpost de vâ nturi și anume cumpănă a uscăciunii și umezelii; anume soiu de viță și anume alcătuire a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cu opera de artă. Contemplând opera de artă, receptorul își transfera mesajul operei în propriul registru de simțire, trăire, în planul experienței. În starea de contemplație, operă de artă este obiect propriu de trăire profundă, de satisfacție deplină și de desfătare spirituală. În această trăire estetică apar „elemente de trei feluri: emoționale (emoția estetică, desfătareaă, activ-creatoare(crearea obiectului estetic ca întreg structurat calitativa, pasive, receptoare (receptarea concretă a produselor calitative, construite” (R. Iangarden, 1978, p.291, în românește de O. Zaicikă
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
voiaja, trupul se cere și el expus unor noi experinețe. Poți călători în bibliotecă, pe net, ori stând cu oile la stână, rezemat cu bărbia în bâtă, noaptea, interogând cerul cu stelele. Călătoria-consum de civilizații și culturi, de emoții și desfătări, de imprevizibil. Viața ca o călătorie continuă, ca o poveste derulată de o străină gură, vorba poetului. Există și varianta turistică, ceva mai prozaică, practică însă, cu bucurii simple dar durabile, un pahar de vin roșu pe terasele Parisului, o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
sonete. Trăiesc și mor; mă mistui și mă-nec. În foc arzând, sunt totuși cum e gheața. Ușoară mult dar și prea grea mi-i viața. Dureri și-n bucurie mă petrec. Deodată râd și-mi scaldă plânsul fața; În desfătare sub amar m-aplec; Ce am rămâne însă toate trec; Mă ofilesc și îmi redau verdeața. Astfel se joacă Amoru-n veci cu mine, Și când durerea pare că m-a frânt , Deodată piere, spulberată-n vânt. Dar când mă-cred
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cazne. De aceea Sfinților Pustiei și animalele le dădeau ascultare. S-a nevoit în pustie, alături de alți schimnici, Pafnutie. Se născuse în Alexandria, din părinți nobili și a studiat științe profane. Trăia în stricăciune ca toți păgânii, fierbea în cazanul desfătărilor amăgitoare, cum spunea el ucenicilor. Întâlnirea preotului Macrin l-a convins să renunțe la viața păcătoasă, să-și dea avutul săracilor și să plece în pustiu. Își amintea de multe ori că a văzut-o pe comediana Thaïs, că a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de bănuit că priceperea coregrafică a prințesei făcuse, în răstimpul celor 6 ani, progrese demne de luat în seamă. Concomitent, viața mondenă a capitalei devenea tot mai activă. Iată textul bilingv al unei note din Albina românească (1835, nr. 6): „Desfătările carnavalului încep a lua în capitala noastră un haractir mai particular. Adunările de la Curte, teatrul și balurile mascuite cuprind mai toate sările săptămânii. În acest prilej să însămnează tonul, manierile și politicirea Salonilor, a cărora haruri să mai adaug prin
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
și bunătate-răutate, creație-distrugere etc. Meditația asupra acestor perechi de contrarii a dus, în diverse religii, la concluzii îndrăznețe privind atât condiția paradoxală a divinității cât și revalorizarea condiției umane. 8 Cuvântul a fost apropiat de evrei de vocabula E'den, "desfătări". Termenul Paradis, de origine iraniană (pairi-daeza), este mai tardiv. Imagini paralele, familiare mai cu seamă în Orientul Apropiat și-n lumea egeeană, prezintă o Mare Zeiță lângă un Arbore al Vieții și un izvor dătător de viață, sau un Arbore
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
jigniseră pe Zeus în persoană. Menelaos nu coborâse în Hades, ci fusese transportat în Elyseu, doar pentru că, însurându-se cu Elena, devenise nepotul lui 26 Poeții ionieni par îngroziți de sărăcie, boală, bătrânețe. Singurele consolări posibile: războiul și gloria, sau desfătările aduse de bogăție. 27 Teognis, 425-426; Pindar, fr. 157; Sofocle, Oedip la Colonna, 1219 sq. 28 Odiseea, II, 489-491. Cuvinte devenite celebre, dar care vor atrage, mai târziu, critica necruțătoare a lui Socrate; cf. Platon, Republica, III, 386 a-387
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]