1,116 matches
-
perspectiva eficienței, adică să probeze științific calitatea și cantitatea efectelor sale. Criteriile APA sunt mai draconice, ele fetișizează exigențele tehnice, mai precis, cele experimentale și statistice, generând impresia că o fundamentare teoretică prealabilă și riguros construită este o strădanie marginală, desuetă, deoarece ea se poate cristaliza din mers, prin inspiratele generalizări ale muncii de teren. Iată o trecere în revistă a acestor condiții minimale, așa cum sunt ele sintetizate de D. David (2006, pp. 104-106): existența unui manual care să cuprindă explicit
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de a avea literatură dintr-o practică cotidiană, de a genera opere din obișnuințe și gesturi comune continuă să fie necesară și după ce instituțiile literaturii s-au consolidat, după ce s-a constituit un patrimoniu. Faptul că în acest punct ideea desuetă de geniu se întâlnește cu proiectul teoriei literare demonstrează măsura în care această capacitate a literaturii e importantă pentru noi. Ne arată că în tematizarea geniului se exprimă mai mult decât o excitație naționalistă: mai mult decât entuziasmul unui popor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
împins mai mult pe vizitatorii de monumente să cutreiere căile lumii"80. Lansată de Walter Benjamin în eseul său despre reproductibilitatea tehnică a operelor 81, "aura" evocă o dimensiune a prezenței care era proprie experienței estetice și religioase premoderne, devenită desuetă într-o cultură fondată pe multiplicarea mecanică a reprezentărilor. Termenul a căpătat sens deplin în dezbaterile din anii '30 din jurul noilor tehnologii ale imaginii, cinematograful și fotografia, și, ulterior, în reflecția care a vizat "societatea spectacolului" după anii '60. Sigur
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
am putea oferi în spatele leilor? Cu alte cuvinte pentru ce i-ar dorii ? Rămâne totuși ca soluție, contrar a tot ceea ce știm despre noi și despre lumea înconjurătoare, despre teoria și practica economică, să renunțăm, într-un elan de patriotism desuet la statutul actual al BNR și să pornim mașina cu bani în speranța că așa vom cucerii și uimii o planetă întreagă. În cazul acesta vă rog să vă imaginați cum politicienii noștri de azi negociază conducerea acestei instituții. Ar
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
mâine toate proiectele și toate punctele fixe, dar mă gândesc că, pe de altă parte, dacă vă sună de trei ori premierul și nu-i răspundeți, dacă, nu știu, poate pică Guvernul și dumneavoastră rămâneți la acea acțiune care e desuetă... Înțeleg că v-a sunat de câteva ori și nu i-ați răspuns și v-a sunat chiar înainte de a ieși cu acea declarație publică; mă gândesc că poate aveți aghiotanți, consilieri, asistenți, nu știu, am lucrat și eu într-
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
IV din Codul penal care privește infracțiuni contra avutului obștesc a devenit ineficient, dispozițiile sale fiind caduce. Instanță, exprimându-și opinia, a arătat că într-adevăr dispozițiile art. 223 din Codul penal care se referă la avutul obștesc au devenit desuete, ele contravenind prevederilor Constituției care consacră doar două forme de proprietate: publică și privată. În prezența art. 289 și art. 291 din Codul penal instanță nu și-a exprimat opinia. Cât privește dosarul nr. 1C/1993, prin Încheierea din 15
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
precedent căreia sovieticii n-au mai putut să-i facă față mai ales din punct de vedere tehnologic - spionajul, domeniu pe care rușii și țările satelite l-au dezvoltat cu prioritate, n-a putut compensa ineficiența determinată de un despotism desuet în epoca informaticii. Pentru orice minte lucidă a devenit evident că imperiul se află în prăbușire. În ultima clipă a apărut Gorbaciov care, înțelegând gravitatea situației, a inițiat reforme menite să eficientizeze sistemul și a început tratativele pentru încheierea războiului
Gândurile unui „incult politic“ by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13104_a_14429]
-
la privatizări frauduloase și-ale „taxelor” pe servicii vor seca, o vor face fără nici un regret. Banii sunt, oricum, de multă vreme la adăpost. N-au decât să se „reîntregească”, lăsându-ne pe noi să ne descurcăm cu patriotismul nostru desuet și păgubos. Îngroziți că Occidentul le-ar putea smulge jucăria din mână tocmai când păreau să fi dobândit statutul de semizei, pesedeii au intrat în sevraj. Fața crispată, privirea bântuită de groază a lui Năstase mi-au adus aminte de
Vulcanul putred by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13129_a_14454]
-
Moartea" este, până la urmă, un lexem că oricare altul deși poetul în cauză mizează foarte mult pe simplă lui prezenta. Tot vestind același lucru grav cocosul apocaliptic poate deveni plictisitor. De multe ori versuri excelente își pierd vitalitatea în mișcări desuete: "genunchii tăi / într-un crepuscul sângeriu / se mișcă însingurați (...) îmi caut sens / pe plajă pustiita". Ce căuta "sensul" și prea erodata "plajă pustiita" lângă o imagine atât de reușită, nu întrebați. Cand accentul e pus pe sugestie, pe imagine, pe
Poeme despre moarte by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17642_a_18967]
-
Și m-am înfiorat în carnea mea de piatră. E curios, dar m-am înfiorat că o femeie ce simte-n preajma aburi de iubire. Dar cum să mă-nfior? Sunt doar o mănăstire!" Scrisă într-un stil inteligent, fără nimic desuet, piesa Crisulei Ștefănescu ar părea totuși greoaie dacă ar fi pusă în scenă. Ea ar avea soarta filmului "de artă", despre care telespectatorii vorbesc respectuos chiar în momentul în care acționează telecomandă pentru a vedea un film polițist. Crisula Ștefănescu
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
Aristotel și Platon, pe Hegel și Husserl. Iar curiozitatea să intelectuală merge adeseori și mai departe, pătrunzând în spațiul strategiilor militare, al concepțiilor despre organizarea administrativă, al teoriilor despre cucerirea puterii politice. În locul criticului literar cu o retorică solemnă, oarecum desueta, prin care mulți dintre noi și-l reprezintă, simplificator, pe Nicolae Balotă, se configurează imaginea unui erou al culturii. Lumină pe care o ține peste noapte aprinsă în camera lui de lucru, într-o țară scufundata în întuneric, simbolizează tocmai
Un umanist îsi contemplă viata by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18150_a_19475]
-
sticle de cola/ în fund pe strada" (Manifest anarhist). Biografism voalat Ioana Vlasin își povestește voalat, aluziv diferite episoade din copilărie. Poemele sale sunt un fel de reverii biografice, declanșate de binecunoscută nostalgie a copilăriei petrecute la țară (nostalgie considerată desueta și incriminata de tânăra generație!): "Pe atunci nu circulam cu 69./ nu mă interesa ce aud și nici ce se întâmplă după cinci/ când troleele pleacă, iar somnul se intoarce/ în copilăria cu țepii aricilor de lângă casa,/ în zona strâmta
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
după epoca școlarității” (Cronicile optimistului) - sau în memorialistica lui Sextil Pușcariu: “Doar în mahalalele Bucureștilor și ale altor orașe din Vechiul Regat se vorbea «radical» adică cu neologisme, spre marele haz al lui Caragiale” (Brașovul de altădată). Că a devenit desuet o dovedește o investigație în Internet: singurele sale apariții sînt citate din texte mai vechi - de exemplu din Steinhardt: “poate că și prin putregai, vulgarități, expresii «radicale» ori vorbe slute ori pocite, cu sprijinul deriziunii, peiorizării și miștocăriei se ajunge
Radicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14332_a_15657]
-
nu are nimic de-a face cu studiul surselor, cu studiul filiațiilor, cu ceea ce se numea istoria literară - și, de fapt, în chip riguros, istoria literară nu mă interesează - fiindcă cred că, prin definiție, textul literar durează, nu e niciodată desuet, se menține. Pot exista secole întregi în care el are puțini clienți, altele în care clientela revine, însă textul rămâne un monument indestructibil. Ceea ce se mișcă, ceea ce evoluează fără încetare și se află în însuși centrul cercetării textelor literare este
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
și-i veți recunoaște. Ar trebui adăugat că actualitatea temelor, preocupărilor, limbajului etc. din opera lui Caragiale a fost dublată, în deceniile din urmă, de numeroase tentative de actualizare a scriitorului. Nu că s-ar fi crezut că el devine desuet. Actualizarea nu constă în încercarea de a-l păstra în actualitate. Ea, de altfel, nu privește sentimentul comun al românilor că satira caragialiană continuă a avea obiect, în pofida enormelor schimbări din societate. Actualizarea este, aș zice, omagiul pe care breasla
Caragiale între actualitate și actualizare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15567_a_16892]
-
alin. (3) din Constituție, întrucât aceste dispoziții constituționale au eficacitate juridică numai în condițiile imprescriptibilității acțiunii în revendicare. Totodată, susțin că, prin efectul textului de lege criticat, dispozițiile constituționale care prevăd că averea dobândită licit nu poate fi confiscată devin desuete, iar prevederile art. 15 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora cetățenii beneficiază de drepturile și libertățile consacrate de aceasta devin "iluzorii". De asemenea, se arată că art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 încalcă prevederile constituționale ale art.
DECIZIE nr. 272 din 24 iunie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 5 alin. 1 şi 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160238_a_161567]
-
soluții originale cu orice preț, în comparație cu soluțiile de drept existente care s-au dovedit a fi viabile în practică sau a căror utilizare constituie o obișnuință pentru practică, ci mai degrabă să modifice corespunzător toate acele soluții care au devenit desuete sau care au evidențiat o serie de anomalii în practică și să introducă noi soluții, bazate pe experiențe comparative pozitive sau orientate către efectele favorabile așteptate, toate ca urmare a studiului doctrinei dreptului procesual penal din sistemul intern și din
HOTĂRÂRE nr. 829 din 25 iulie 2007 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190020_a_191349]
-
a o interpreta și de a o aplica, în caz contrar fiind pasibil de denegare de dreptate, și judecătorul constituțional se supune acelorași rigori logice de gândire în aplicarea exigențelor Legii fundamentale, în absența cărora conceptul de justiție constituțională devine desuet. A��a fiind, în virtutea rolului său de garant al supremației Constituției, Curtea nu numai că poate, dar este singura autoritate care are dreptul și obligația de a interpreta un text constituțional ori de câte ori se impune și de a evidenția aspecte în
DECIZIE nr. 1.557 din 18 noiembrie 2009 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219116_a_220445]
-
cât nu se încalcă nicio prevedere legală privind condițiile de comercializare, fiind vorba de produse alimentare, sursa de aprovizionare cu marfă a unui comerciant ar trebui să fie liber aleasă, și nu limitată sau dirijată de un text de lege desuet. Judecătoria Cluj-Napoca consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât rațiunea textului de lege este aceea de a proteja în continuare populația împotriva unor activități comerciale ilicite, fiind pe deplin acord cu preocuparea statului de a asigura libertatea comerțului și
DECIZIE nr. 498 din 10 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. g) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242781_a_244110]
-
criticate public, în dezbaterile parlamentare de la acel moment, tocmai pentru faptul că moșnenii nu puteau ieși din indiviziune, considerânduse că respectivele prevederi legale duceau o categorie socială, cea a moșnenilor, cu câteva veacuri înapoi. Cu atât mai mult, ea apare desuetă și în evidentă contradicție cu realitățile economice și juridice contemporane. 4. Desigur, legiuitorul poate extinde, prin similitudine, instituția coproprietății forțate la alte bunuri, dacă, pe de o parte, ea reprezintă singura soluție posibilă pentru a armoniza drepturile coproprietarilor, dat fiind
DECIZIE nr. 390 din 27 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 alin. (5) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263633_a_264962]
-
reducerea toleranței randamentelor care se îndepărtează de randamentul de bază, sunt măsurile cele mai eficiente în vederea promovării producției de orez de calitate și, în același timp, în vederea asigurării calității orezului depozitat de către agențiile de intervenție. Cu această ocazie, anumite soiuri desuete trebuie, de asemenea, eliminate de pe lista soiurilor incluse în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 708/98 al Comisiei din 30 martie 1998 privind preluarea orezului nedecorticat de către agențiile de intervenție și stabilirea sumelor corectoare, precum și a bonificațiilor și a
32005R0489-ro () [Corola-website/Law/294124_a_295453]
-
drepturilor legale existente că, atunci când se face uz de aceste autorizații, statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru îndeplinirea principiilor generale ale dreptului comunitar; (7) întrucât un anumit număr de dispoziții din Regulamentul (CEE) nr. 3950/92 au devenit desuete și prin urmare trebuie eliminate, ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: Articolul 1 Regulamentul (CEE) nr. 3950/92 se modifică după cum urmează: 1. Art. 1 primul paragraf se înlocuiește cu următorul text: "Pentru opt noi perioade consecutive de câte 12 luni, începând cu
jrc4254as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89419_a_90206]
-
524/CEE, 74/63/CEE, 82/471/CEE și 93/74/CEE și de abrogare a Directivei 77/101/CEE3, în special art. 11 lit. (b), întrucât, prin introducerea Directivei 96/25/CE, denumirile "furaj simplu" și "materii prime" devin desuete; întrucât aceste denumiri se înlocuiesc cu noțiunea de "materii prime pentru furaje" în legislația comunitară privind furajele, în special în directivele: 70/524/CEE4, modificată ultima dată de Directiva Comisiei 98/19/CE5, 74/63/CEE6, modificată ultima dată de
jrc3687as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88847_a_89634]
-
1814-1875). Această compoziție care surprinde țăranul în timpul muncii este rară în pictura românească din secolul XIX. În această perioadă nota dominantă a reprezentărilor care au ca subiect țăranul se înscrie în tipul de reprezentare grigorescian, cunoscut și criticat pentru idilismul desuet care ignoră tocmai componenta muncii din viața țăranului. Practic, pe tot parcursul secolului XIX predomină în arta plastică reprezentările înscrise în categoria estetică a „frumosului” înțeleasă în sens clasic. Privirea artistului este foarte probabil condiționată de percepția consumatorilor de artă
Reprezentări ale muncii în arta românească modernă ante-1945 () [Corola-website/Science/295672_a_297001]
-
bei!!! Mor de viu! N-am murit nicicând de fericire, Deși mor așijderea oricui, Când începe rânza să se mire, Primpregiur, că nici-o jimblă nu-i. Am murit adeseori de sete, Probozind vreun poloboc pustiu, Sau de versuri d'astea: desuete, Când râmneam alminteri să le scriu. Mor chircit în izba-mi înghețată - Hanțe nu-s și motorină, ioc! - Conștient fiind că, niciodată, Doar să mor de lene n-am noroc. Jinduind producte oarecare, Mor holbat la prețu' lor de cost
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/7174_a_8499]