6,621 matches
-
sunt adunate evenimentele din perioada 2082-2088 care au condus la Războiul Nuclear Total, declanșat de disputele în jurul Ierusalimului și descoperirea pe Lună a unui asteroid de austral pur, care a precedat cu doi ani primul zbor hiperluminic. A fost factorul determinant al Exodului. V Vechea Terra - termen sub care este cunoscut Pământul, deși nu există o planetă care să se numească Noua Terra. Vrine - trib kyrallian. Z Z -planeta pe care trăiește singura specie inteligentă neumană din Universul cunoscut. Zeți - populație
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
său, inclusă aici. Schematizarea unei deschideri narative poate fi întîlnită într-un număr mare de romane. O tranziție auctorial-personal de acest gen poate fi observată în primul capitol al romanului Procesul al lui Kafka. Acesta este de asemenea un factor determinant pentru structura procesului narativ în diferite povestiri din volumul Oameni din Dublin al lui Joyce și e deosebit de evident în povestirile A Painful Case și The Dead. În operele lui Joyce acest tipar narativ este de fapt o expresie a
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
unei noi pubertăți care i-ar fi venit pe neașteptate. Așadar, avea să cunoască, în sfîrșit, bucuriile dragostei, acea înfrigurare a fericirii în care nu mai spera. Începea ceva minunat, în care totul va fi pasiune, extaz, delir...314. Factorul determinant este impresia prezentării nemediate a lumii interioare care este oferită cititorului în acest pasaj prin îmbinarea cîtorva tehnici narative. Printre acestea se află și predominanța unei situații narative personale în cea mai mare parte a romanului, ceea ce limitează punctul de
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
adăugăm că mediologia are mult mai puține ambiții sociale sau eliberatoare decît ilustra sa înaintașă. Ea nu vrea nici să reformeze, nici să profețească, și cu atît mai puțin să moralizeze în numele unei instanțe sau al unui factor impus ca determinant și explicit pentru întreaga istorie a omenirii: mediologia înțelege doar să descrie. Dacă și-ar fi ales o țintă disciplinară undeva foarte sus, ar fi existat similitudini cu o știință mai veche, mai modestă și mai sigură: geografia. Așa descriptivă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
susținătorii materialismului, ci pe cei care vorbesc la modul material despre idealități. E dificil de admis, după intoxicarea marxistă, că materialitatea nu e jos și idealitatea sus, dar și că "suprastructurile" au o infrastructură care le este proprie, încorporată și determinantă. Un istoric eminent ca Georges Duby, reflectînd asupra "istoriei sociale și ideologiei societăților", opune încă în instanțe exterioare "structurile materiale" și "ideologiile", fenomenele economice și demografice, pe de o parte, și fenomenele mentale, pe de alta. El conferă acestora din
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
reflectînd asupra "istoriei sociale și ideologiei societăților", opune încă în instanțe exterioare "structurile materiale" și "ideologiile", fenomenele economice și demografice, pe de o parte, și fenomenele mentale, pe de alta. El conferă acestora din urmă un rol activ, dacă nu determinant, o durată specifică avînd decalajele și discordanțele ei. Dar modelele de comportament, procedeele educative și sistemele de valori sînt tratate ca entități imateriale, lucruri invizibile, corpuri spirituale fără organe, și deci fără anatomie sau fiziologie posibile. Se proclamă o istorie
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
puțin decît asupra sistemelor de reprezentare de suprafață, lărgirea suporturilor vieții culturale; totul se îmbină în acest demers de relativizare a rolului gînditorilor și scriitorilor. Am învățat să distingem ideea de carte, cum recomandă Alphonse Dupront, care subliniază efervescența deseori determinantă a "acestui univers folicular și pamfletar, intermediar între universul cărții, al mecanismelor școlare și al cuvîntului vorbit, nu scris".32 Se vorbește de acum încolo mai mult despre tipărituri decît despre carte și mai mult despre gesturi cotidiene de apropriere
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de exemplare la primul număr), cu o singură subscripție (850 000 de franci la acea vreme). Trusturile de presă și-au schimbat natura, schimbîndu-și tirajul. Concentrația de titluri (30 de cotidiene la Paris în 1885, față de 220 în 1920), ponderea determinantă a bugetelor de publicitate și volumul investițiilor necesare așează orientarea unui cotidian în afara capriciilor bursei și a talentelor tehnice ale unei mîini de intelectuali fără noroc. Separarea producătorului de tipărituri de instrumentele materiale ale producției, în sfera jurnalistică, coincide cu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
politice. La începutul secolului al XVI-lea, reeditările-pirat și contrafacerile îi ruinau pe editori, care cereau autorităților publice un privilegiu prin care să li se garanteze monopolul asupra tipăririi. În 1563, înlăturînd Parlamentul și tribunalele teritoriale, regele devenea un factor determinant în procesul de fabricație (precum suveranul pontif în Italia), adjudecîndu-și monopolul de concesionare a monopolurilor de editare tipografilor-librari. Aceștia se concentrau la Paris, în jurul puterii regale și al cancelariei, care acordau autorizațiile, ruinîndu-i, indirect, pe editorii din Lyon, în profitul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
scurt, suprimarea monopolului în Franța nu a eliminat "poliția" undelor. Din politică, aceasta a devenit tehnică, ceea ce nu înseamnă apolitică. Cenzura se definește ca necesitate a obținerii unei autorizări prealabile pentru divulgarea unei opere a spiritului. Ea nu mai este determinantă în ceea ce privește tipărirea, reapărînd, indirect, pentru emisiuni; altfel s-ar produce un bruiaj generalizat al emițătorilor (cum se prefigurează pe FM). De notat că și dacă, drept urmare a vreunei invenții tehnice, ar exista un număr infinit de frecvențe și deci de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
12.4.2. Pompa ventriculară: ciclul cardiac 82 12.4.3. Pompa ventriculară stângă: debitul cardiac 88 12.5. Controlul nervos al activității miocardului 90 13. Circulația în arterele mari și controlul presiunii arteriale 91 13.1. Caractere și factori determinanți ai presiunii arteriale 91 13.2. Controlul nervos al presiunii arteriale 94 13.2.1. Inervația vaselor sanguine 94 13.2.2. Centrii cardiovasculari bulbo-pontini 95 13.2.3. Reflexul baroreceptor 96 13.2.4. Alte mecanisme de control pe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
15.2. Caracterele circulației venoase 131 15.3. Presiunea venoasă 132 15.4. Factori ce determină și influențează circulația venoasă 133 16. Circulația limfatică 134 16.1. Capilarele și vasele limfatice 135 16.2. Formarea limfei 135 16.3. Factori determinanți ai circulației limfatice 136 16.4. Rolul circulației limfatice 137 FIZIOLOGIA RESPIRATIEI I. L. Serban, D. N. Serban 17. Introducere în fiziologia respirației 138 18. Ventilația alveolară 138 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator 138 18.2. Funcțiile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
deschide sigmoidele) și respectiv a contractilității (efect inotrop pozitiv, adică o curbă amplificată a presiunii maxime izovolumice). Determinarea presiunii telediastolice la om poate fi utilă în cadrul explorării insuficienței cardiace. 12.4.3. Pompa ventriculară stângă: debitul cardiac și factorii săi determinanți (volumul sistolic și frecvența) Ventriculul stâng expulzează în aortă 70-90 ml de sânge cu fiecare sistolă (volum-bătaie, volum sistolic, debit sistolic, 65% din volumul ventricular telediastolic). Acest volum înmulțit cu frecvența cardiacă reprezintă debitul cardiac (~5,5 l/min). Debitul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ale corpului. Acest sector arterial nu opune o rezistență mare față de curgerea sângelui. Pomparea ritmică de sânge de către ventriculul stâng în aortă determină anumite valoari pentru debitul sanguin și presiunea arterială, conform legii lui Ohm. 13.1. Caractere și factori determinanți ai presiunii arteriale Ventriculul stâng trebuie să pompeze sânge sub presiune mare, pentru a asigura perfuzia tisulară adecvată (debitul sanguin), împotriva unei rezistențe periferice mari. Este frecvent folosit termenul de "tensiune" arterială pentru a desemna presiunea arterială, adică presiunea sângelui
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
depinde de coeficientul de permeabilitate. Complet diferit de procesul de difuzie, cuplul filtrare-reabsorbție reprezintă un mecanism de mișcare în masă a lichidului prin peretele capilar în funcție de gradientul presional și se realizează exclusiv la nivelul porilor. Pentru o anumită substanță factorii determinanți ai ratei de difuzie prin peretele capilarului sunt reprezentați de: suprafața de schimb, grosimea peretelui, diferența de concentrație (între plasma sanguină din capilarele respective și lichidul interstițial), coeficientul de permeabilitate al substanței (prin peretele capilarului), la care se adaugă dinamica
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
unda a crește foarte mult, iar depresiunea y diminuă. 15.4. Factori ce determină și influențează circulația venoasă Energia necesară pentru returul venos este furnizată de activitatea inimii, mișcările respiratorii, contracția mușchilor membrelor. Activitatea de pompă a inimii este factorul determinant major. Intoarcerea venoasă este rezultatul diferenței de presiune dintre capilare și atriul de destinație, curgerea sângelui în vene spre cord fiind deci în ultimă instanță determinată de pompa ventriculară din circuitul respectiv (ventriculul stâng pompează sângele prin arterele, capilarele și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
presiunile transparietale la nivelul capilarelor sanguine sau coeficientul de filtrare al peretelui, dar limfa este diferită în cele două cazuri, având concentrație mai mică decât de obicei în primul caz și mai mare în al doilea caz. 16.3. Factori determinanți ai circulației limfatice Circulația limfatică este determinată de rata de formare a limfei din lichid interstițial, adică de pătrunderea lichidului interstițial în interiorul capilarelor limfatice, fenomen guvernat de presiunile ce se exercită la acest nivel. La acestea se adaugă funcționarea capilarelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
plămânul este expansionat în cursul inspirului. Când volumul pulmonar este redus, rezistența căilor aeriene crește (relația este liniară). Este important de monitorizat acești parametri la pacienții cu rezistență mare a căilor aeriene (de exemplu, în astmul bronșic). Un alt factor determinant al calibrului căilor aeriene este tonusul mușchiului neted bronșic; acesta este sub control vegetativ. Stimularea simpatică produce dilatație, pe când activitatea parasimpatică produce constricție bronșică. O scădere a PCO2 alveolar are ca rezultat hiperventilație sau o reducere locală a fluxului sanguin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
autor “structură psihic4informațională autonomizată de trup (SPIAT)”) aflată într’un câmp psihic colectiv al umanității; SPIAT este, de bună seamă, corpul cauzal. O seamă de argumente, între care manifestarea unei selectivități în cursul fecundării, din partea ovulului și existența unor factori determinanți exteriori, conduc la ideea că embrionul presupune deja cuplajul suflet−corp . După , corpul cauzal percepe momentul unei concepții menționează, legat de practica magică medievală, “messa neagră”, credința în degajarea, în timpul împerecherii, a unui “fluid magic”, de fapt ceva cât se
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
după moartea fizică, dacă ele au fost de natură spirituală (indiferent dacă sinergică sau antagonică, n.n.) adică apropiată de cea posibilă în lumea transcendentală; o astfel de relație va fi reluată în viața fizică următoare . Mai mult, pentru că “zona îngustă”/determinantă este existența transcendentă (pentru că în lumea fizică relațiile pot fi și materiale) relațiile între individualități încep de fapt în timpul acesteia . Aprofundând problema, arată că aceia cu care ne aflăm involuntar împreună la începutul vieții terestre (părinți, rude) sunt de fapt
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
identificate în diferite moduri: ca entități geografice; ca grupuri constituite pe bază de rudenie; drept colectivități mărginite de valori comune și/sau de o istorie împărtășită. Problema spațiului este foarte prezentă la Lucian Blaga. Fie că este privit ca factor determinant al unui stil sau ca element dominant, sentimentul spațiului are o semnificație deosebită. Fixat la nivelul stilului, influențele sunt majore. La nivel spațial, modalitatea de așezare a localităților, a gospodăriilor, dă naștere unor raporturi sociale specifice, la rândul lor parte
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mergând către perfecțiunea lucrului făcut cu mâna, este o artă. Fiind legată de ramuri științifice necesare practicării ei, chirurgia este și o știință. Chirurgia poate fi considerată o artă bazată pe știință, activitate în care calitățile umane au o importanță determinantă, îar progresele tehnice nu vor exclude manualitatea. Din vechime s-a pus problema relației medicină (chirurgie) - artă. Această relație a fost comentată la mijlocul secolului al XIX-lea de marele fiziolog Claude Bernard: "în științele biologice, oamenii mari pot fi modele
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
fiind stabilit în așa fel încât eficiența să fie maximă, efectele secundare minime, confortul pacientei maxim. Contradicții pot apărea și în dezbaterile privind indicația operatorie. Confruntarea mai multor opinii este benefică. Desigur, în fixarea indicației de tratament chirurgical, un rol determinant este deținut de corectitudinea diagnosticului. Este secvența în care se face dovada importanței experienței gândirii clinice a chirurgului. Indubitabil, progresele remarcabile în domeniul investigațiilor dețin rolul lor, dar experiența clinică trebuie să rămână principalul mijloc, oricum, primul. Din nefericire, acest
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
expun microbii pe suprafața tuturor obiectelor, nu numai că aș folosi instrumente perfect curățate, dar după curățirea mâinilor le-aș supune unei flambări rapide" Descoperirile lui Pasteur au făcut posibile operațiile în condiții aseptice. Introducerea asepsiei și antisepsiei a fost determinantă. I. Iacobovici afirma că această cucerire a coincis cu nașterea chirurgie românești. Chirurgia și specialitățile chirurgicale în România au dobândit un statut la începutul secolului XX și au evoluat sub semnul continuității favorizate de schimbul de personalități între principalele centre
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
axilară absentă) supraviețuirile la 5 ani au fost 87,9 % (perioada 1952-1955). În final, Haagensen precizează că a examinat toate cazurile, le-a stabilit operabilitatea, dar nu le-a operat pe toate, unele fiind operate de rezidenți, priceperea chirurgului nefiind determinantă, iar satisfacția profesorului mare. În prima jumătate a secolului XX, mastectomia radicală se practica după efectuarea biopsiilor, a examenelor extemporanee, în condiții tehnice evoluate, dar mortalitatea rămânea neschimbată. Un element esențial l-a constituit descoperirea că principala modalitate de diseminare
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]