1,762 matches
-
de faptul că pentru tineri tehnologia (internetul, în special) a devenit o parte esențială pentru stilul lor de viață, iar părinții încearcă să le restricționeze accesul la tehnologie, pe care o consideră nocivă. Teoria decalajului cultural este în consonanță cu determinismul tehnologic, care argumentează că tehnologia are anumite efecte independente asupra societății în ansamblul ei. Decalajul cultural creează o multitudine de probleme într-o societate. Problematica decalajului cultural tinde să facă parte din orice discuție ce are ca subiect implementarea unei
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
de societate în Samoa. Concluzia sa, publicată într-o lucrare de succes, a fost că libertatea sexuală acordată adolescenților din această societate le-a permis o perioadă fără probleme și o perfectă integrare în viața adulților. Această concluzie, ce contrazicea determinismul biologic, conform căruia frământările din perioada adolescenței se datorau schimbărilor hormonale, a contribuit la evoluția societății euro - americane către o mai mare libertate sexuală. Rezultatele cercetării lui Mead au fost contrazise șase decenii mai târziu de Freeman, care a descris
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
din temele importante ale psihologiei sociale, cu impact deosebit în mediul școlar, o constituie studiul gîndirii sociale. Teoriile din acest domeniu descriu felul în care omul construiește explicația cu privire la experiențele sale. Indivizii caută să înțeleagă lumea și să-i deslușească determinismele, căci numai astfel pot duce la bun sfîrșit acțiunile. În cazul în care nu reușesc să obțină explicații mulțumitoare cu privire la evenimentele mediului ce-i înconjoară ei trăiesc o stare de disconfort psihic. În general, la baza oricărei acțiuni umane, deci
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
în mod simultan, așa cum omul poate să facă acest lucru datorită capacității sale de a înțelege similaritatea"48. În timp ce memoria animalului este programată genetic, fiind ancorată în concret și legată intrinsec de instincte și nevoi primare, memoria omului iese din determinismul speciei pentru a se conecta cu experiențele grupului și cu valorile comunității, înregistrând și prelucrând în același timp istoria umanității. În acest sens, în memoria omului există întâmplări, evenimente și atitudini pe care acesta nu le-a trăit direct, cu
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
alteritatea nu pot fi concepute decât ca fenomene aflate în relație, ca procese ale interacțiunii având ca scop ultim o anumită filosofie a regăsirii de sine. Viața socială și culturală, istoria și geografia, înțelese atât din punctul de vedere al determinismului locului, cât și din punctul de vedere al spațiului simbolic, contribuie la conturarea identității și raportarea la celălalt. III. 3. Alteritatea ca starea pe care eul nu o poate atinge Așa cum subliniam, identitatea și alteritatea trebuie înțelese din punctul de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
mediu și nu prin intervenția directă asupra personalității, ce ar duce la rezultate temporare). Limite: a. Personalitatea este doar un produs social, relațiile sociale fiind preexistente individului; individul este pasiv, conceput doar ca purtător al esenței personalității creată de societate (determinism social). b. Relația nu este univocă - de la mediu la personalitate -, ci biunivocă: la rândul său, personalitatea este creatoare de medii sociale, ea poate modifica relațiile sociale. Accepțiunea psihologică Personalitatea este un ansamblu de condiții interne. Ea nu se constituie printr-
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
lumea nu se grăbea, aveau timp și scriitorii și cititorii, așa că adesea nu ajungea pentru poveste un singur volum, oricât de gros ar fi fost! Chiar și la începutul secolului următor lucrurile stăteau cam la fel. Dar acesta este un determinism, totuși, simplist. În ce mă privește, rămân la părerea mea că dimensiunile unei opere de artă nu sunt importante. Rădăcinile sunt amare de Zaharia Stancu are vreo două mii de pagini, în cele cinci sau șase volume ale sale, iar asta
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
tranziția de la mit la psihologie (vezi și considerațiile lui Nietzsche din Nașterea tragediei, unde se condamnă umanizarea/ psihologizarea vechii tragedii o dată cu Euripide, sub presiunea contaminantă a spiritului socratic și, implicit, sub influența nefastă a dialogului). "Fatalismul tragediei grecești, ca și determinismul modern, știrbesc deci din valoarea morală a emoților noastre estetice"92 conchide criticul impresionist, anticipând sensul de evoluție a literaturii europene. Ulterior, apologetul modernismului și al autonomiei esteticului, fascinat de modelul elitist al unei arte în care intelectul are datoria
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
cheia unor reacții automate, de natură pur biologică, consumate exclusiv în orizontul impersonal, fără contur, al speciei. Prin aceasta, piesa lui Lovinescu trădează presupusul model ibsenian și, în loc să pună accent pe factorul etic și social (esențial în drama burgheză), absolutizează determinismul biologic, ceea ce o face să graviteze pe altă orbită estetică, alături de Năpasta 108, de Patima roșie, dar și de dramele "freudiene" ale lui Blaga (îndeosebi de Fapta, republicată ulterior cu titlul Daria). Ca atare, deși teoretic am văzut că respinge
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
biologic, ceea ce o face să graviteze pe altă orbită estetică, alături de Năpasta 108, de Patima roșie, dar și de dramele "freudiene" ale lui Blaga (îndeosebi de Fapta, republicată ulterior cu titlul Daria). Ca atare, deși teoretic am văzut că respinge determinismul (corespunzător ideii de fatalitate existențială)109, identificabil și în tragedie, și în drama naturalistă, deși sancționează vehement dramatugia lui Caragiale sau Mihail Sorbul (fiindcă se axează prea mult pe "instinct" și prea puțin pe intelectualitate), Lovinescu nu izbutește deocamdată să
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
voie? "Triunghiul" rămâne de fapt o entitate compactă, desemnând un singur "personaj" (psihicul uman) în trei "ipostaze" (eul, supraeul, sinele). Din cele prezentate până acum rezultă că, deși a recurs la recuzita lesne recognoscibilă a teatrului naturalist (motivul bolii psihice, determinismul biologic, instinctualitatea), autorul a vrut să scoată în relief mai curând drama lipsei de comunicare, a dialogului fatalmente ratat dintre bărbat și femeie problemă analizată pe larg în toată literatura sa, ca o adevărată obsesie, și expusă aici numai teoretic
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
sunt mult mai complicate, ceea ce explică de altfel indecizia criticilor, care au optat, simplist, pentru o interpretare în cheie când romantică (caz în care, într-adevăr, natura nu e decât o "reflectare a eului"), când realistă (ipoteză ce presupune un determinism invers, dinspre mediul exterior spre configurația interiorității psihice). Literatura lui Lovinescu nu este însă nici romantică, nici realistă, ci... lovinesciană, amestec de jurnal intim și de melodramă, de reflecție angoasantă și colportaj anecdotic, totul prins în rama unei forme austere
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
în destinul personajului său romancierul va fi proiectat, simbolic, etapele devenirii sufletului românesc, surprins atât la momentul expansiv, al entuziasmului frenetic, cât și în faza subsecventă, a deliberărilor lucide și a edificării de sine. Departe de a fi o întâmplare, determinismul acesta etno-psihologic va constitui și în celelalte romane o modalitate predilectă de construcție a personajului. Primul capitol al cărții îndeplinește funcția unui prolog și introduce în scenă protagoniștii melodramei (Andrei, Lulù, Diomo), cum și personajele cu rol de agenți ai
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
psihologic și autenticist. Îi revine optzecistului Ioan Holban 184 meritul de a fi semnalat pentru prima oară importanța "mecanismului epic" și a procedeelor stereotipe de construcție textuală ce se impun tiranic, ca o "fatalitate literară", spulberând iluzia realistă. Într-adevăr, determinismul rigid al compoziției romanești reclamă triumful convenției și al codificării simbolice asupra principiului tradițional al "adecvării" mimetice (axate pe "observație"), cu prevalarea subiacentă a unui model cognitiv aprioric, mărturisind pasiunea ideilor generale, asupra cunoașterii empirice, bazate pe experiență. Pe de
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
întrucât învățătorul Gheorghe e mai puțin episodic decât Gică sau Maria". 109 Vezi observațiile defavorabile despre aceeași idee în articolul "Calitatea emoției", din E. Lovinescu, Critice, vol. II, ed. cit. Citez din nou afirmația criticului: "Fatalismul tragediei grecești, ca și determinismul modern, știrbesc deci din valoarea morală a emoților noastre estetice". 110 Vezi E. Lovinescu, "Miorița și psihologia etnică", în Memorii. Aqua forte, ed. cit., pp. 644-649. 111 Scrisoare către Mihail Dragomirescu din 3 aprilie 1906, în E. Lovinescu, Scrisori și
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
participanți la mișcări sociale. De aceea, precum și din punctul de vedere al abordării de către RS, îi vom descrie drept gînditori și oameni de știință întreprinzători, chiar dacă obiectivele lor practice transformă propria lor ,,lectură" a realului. Puțin sau deloc conștienți de determinisme precum cele ale sistemelor de gîndire colectivă, actorii/subiecții unei RS sînt, într-un moment sau în altul, atunci cînd sînt angajați în acțiuni sau discuții, în grupuri sau echipe, chestionați într-o anchetă sau confruntați cu situații simulate sau
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de sus al tastaturii), deși alte modele ar fi mai facile în procesul tehnoredactării. Modelul metodologic și explicativ al dependenței de cale este aplicat în fizică și matematică, sub mantia teoriei haosului. În biologie, ideea dependenței de cale îmbracă forma determinismului, sub denumirea de ireversibilitate a selecției naturale. O formulare a ideii de dependență de cale în sociologie este cea reprezentată de teoria deciziei și implicit a acțiunii raționale care conduc la un bine general mai mare decât suma alegerilor individuale
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
coliziune cu fragmente ale Lumii 3 - o teorie științifică, o teoremă logică, un rezultat matematic, o idee metafizică, etc. -care la un moment dat sunt foarte bine consolidate și la care nu suntem dispuși să renunțăm); creierul nu explică mintea; determinismul este fals; fals, așadar, va fi și fatalismul istorico-politic ce rezultă din acestea; iar viitorul va rămâne deschis alegerilor noastre și angajamentului nostru de cetățeni ai unei societăți deschise. Hans Georg Gadamer ne-a ajutat să ne dăm seama că
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
descopere legi care ar trebui să explice geneza și schimbarea „entităților colective”; individualiștii cercetează acțiunile indivizilor și consecințele intenționale și mai ales ne-intenționale ale acțiunilor și interacțiunilor umane), fie pe plan etico-politic (colectiviștii distrug orice autonomie a individului prin determinismul unor legi istorice ineluctabile și fataliste sau în cușca structurilor holistice; individualiștii apără autonomia, creativitatea, libertatea și responsabilitatea indivizilor). Și, deci, cine are dreptate? Au dreptate colectiviștii (realiști) sau individualiștii (nominaliști)? Are dreptate Guillaume de Champeaux sau Roscelin? Au dreptate
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
de gândire franciscană care s-a înțeles cu rațiunile voluntarismului. Este vorba de poziții filosofice care fac din învățații franciscani adevărați clasici ai gândirii filosofice. Apărarea pe care Scotus (1266-1308) o ia libertății îl conduce la o critică radicală a determinismului natural tipic filosofilor greco-arabi. Dumnezeu este liber și, creând, a voit ființele particulare în individualitatea lor - și nu natura sau esența lor. Este contingentă originea lor, contingentă este lumea și tot astfel este ceea ce cuprinde ea, inclusiv legile morale. Dar
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
au fost abandonate întrutotul teoriile "efectelor puternice ale comunicării de masă", așa cum este teoria "spiralei tăcerii" (o formă de rezistență și atitudine la mesaje, dar care constată, într-un anumit context, "efectele puternice ale comunicării de masă"29) sau teoria "determinismului media", aparținându-i lui McLuhan. Fiind una dintre cele mai importante abordări din seria teoriilor efectelor puternice și mizând pe puterea deosebită a mass-media, cea care se referă la "spirală tăcerii"30 a fost elaborată de cercetătoarea germană Elisabeth Noelle-Neumann31
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
adverse. Elisabeth Noelle-Neumann a demonstrat că mass-media joacă un rol extrem de important atunci când oamenii încearcă să determine opinia majoritară, întrucat stabilesc "ordinea de zi" sau îndeplinesc ceea ce, cu o sintagma intrată deja în limbajul specialiștilor, înseamnă "agenda setting"35. Teoria "determinismului media" a lui Marshal McLuhan (1911-1980), filosof și sociolog canadian, membru al școlii de comunicare din Toronto, a fost prezentată, în 1964, în fascinantă să lucrare Understanding Media 36. Ideea esențială a lui McLuhan, surprinsă în formă a ceea ce a
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
multe din aceste vederi utopice și periculoase. Pentru mulți dintre oponenții neorealismului, analiza acestuia tinde prea repede să se cantoneze la ceea ce consideră a fi de neschimbat; unul din principalele scopuri ale investigației politicii internaționale este să reziste la fatalismul, determinismul și conservatorismul poziției sale. În acest context, apariția abordărilor critice ale relațiilor internaționale (derivate fie din marxism sau din Școala de la Frankfurt ori plasate în evoluțiile din teoria socială franceză) a fost deosebit de importantă. Scopul lor este să critice pretențiile
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
-l pot prefigura: orice producție cinematografică este un pariu, când nu e vorba de publicitate. Programarea televizuală nu e de ordinul atractivității, ci al țintirii: ea vizează eșantionul, nișa, pentru a i se adapta. Este înlocuit astfel indeterminismul operei cu determinismul produsului, iar magia cu sociologia. Sau hazardul nopții cu lumina zilei. Rațiunea de a fi a unei emisiuni este receptarea ei, valoarea unui mesaj măsurându-se după nivelul lui de audiență: "cinci din cinci" înseamnă un certificat de victorie. Mediametrie
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
insistență asupra libertății de care trebuie să beneficieze individul în cadrul comunității organizate politic. Aceasta nu revine la a spune că teoriile holiste asupra modului în care se construiește realitatea socială anulează automat ideea libertății individuale. Ele insistă însă pe ideea determinismului social la care este supus fiecare individ și, plecând de aici, atestă că, o dată transpusă în practica socială, aceasta ar putea induce existența unei uniformizări care să ducă, in extremis, la anihilarea libertății individuale. Avem de-a face, așadar, cu
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]