2,015 matches
-
Pothin și sclava Blandine. Totuși, comunitatea creștină se menține, iar succesorul lui Pothin este primul teolog al Galiei, Irineu. Încă din a doua jumătate a secolului al II-lea apar semne prevestitoare ale unei crize grave. O epidemie de ciumă devastează Imperiul sub domnia lui Marcus Aurelius (161-180), care mai vede și amenințările germane revenind în regiunile renane. Tulburări interioare pun sub semnul întrebării pax Romana odată cu revolta lui Maternus, care se dedă la jafuri în Galia în anii 180. După
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
odată cu revolta lui Maternus, care se dedă la jafuri în Galia în anii 180. După moartea împăratului Commodus în 192, Galia este teatrul luptelor pentru putere. Albinus, instalat la Lyon, este bătut de Septimius Severus în 197 și Lyon este devastat. Totuși, cele mai grave probleme apar în cursul secolului al III-lea. DOCUMENT Vicus-ul de la Sanxay este situat la 30 km sud-vest de Poitiers (Vienne), pe valea rîului Vonne. Pe malul stîng, templul domină situl; el se află în centrul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
masivă a grupurilor germanice. Invaziile. Instalați încă de la începutul Imperiului pe granițele de la Rin, germanii sînt o amenințare permanentă, oprită cu greu de fortificațiile *limesului. Sosirea unor noi elemente accentuează această presiune. La est, goții și vandalii sînt cei care devastează Orientul roman; la vest, francii și alamanii trec Rinul începînd din anul 253. Invaziile se prezintă ca niște raiduri de jefuire și drumurile lor sînt jalonate de comorile în bani îngropate în pămînt de gali. Trei valuri mari vor buscula
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și 262, cînd germanii parcurg văile rîurilor Saône și Rhône și ajung în sud. Dar cea mai teribilă dintre invazii este cea din 275-277: întreaga Galie cade pradă jafurilor francilor și alamanilor. Mai mult de 60 de orașe au fost devastate. Satele sînt devastate și vilele incendiate. În același timp coastele Armoricii sînt ruinate de pirați. Chiar dacă sursele au tendința de a întuneca tabloul, rar s-a întîmplat ca Galia să cunoască o situație atît de catastrofală. Ce se putea face
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
germanii parcurg văile rîurilor Saône și Rhône și ajung în sud. Dar cea mai teribilă dintre invazii este cea din 275-277: întreaga Galie cade pradă jafurilor francilor și alamanilor. Mai mult de 60 de orașe au fost devastate. Satele sînt devastate și vilele incendiate. În același timp coastele Armoricii sînt ruinate de pirați. Chiar dacă sursele au tendința de a întuneca tabloul, rar s-a întîmplat ca Galia să cunoască o situație atît de catastrofală. Ce se putea face împotriva acestei amenințări
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
E.Galletier, Paris, Belles Lettres, 1952, p. 94-95) Acest discurs oficial de laude a fost rostit la Trèves în 312 în fața împăratului Constantin. Autorul anonim îi mulțumește împăratului de a fi procedat la degrevări de impozite pentru teritoriul de la Autun, devastat de tulburările din secolul al III-lea. El face o descriere a situației catastrofale a acestei regiuni care nu mai este în stare să facă față impozitelor prevăzute în funcție de recensămintele făcute sub Dioclețian pentru capitatio-jugatio. Se constată aici abandonarea cîmpurilor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și barbari este definitiv rupt la începutul secolului al V-lea. Marile invazii. Galia a cunoscut atunci trei mari acțiuni succesive și foarte diferite ale popoarelor barbare. La începutul secolului, un grup de popoare vandalii, suevii trec Rinul (406-407) și devastează toată Galia, ca să se îndrepte apoi către Spania și Africa de Nord; puțin mai tîrziu, între 410 și 420, alte două popoare intră în Galia și se instalează cu statut de *federați: burgunzii în nordul Alpilor și vizigoții în regiunea Bordeaux-Toulouse. În mijlocul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1340, el distruge flota franceză din portul flamand Ecluse. El poate de acum să debarce în fruntea unor trupe puțin numeroase, dar foarte motivate de atracția bogățiilor franceze și înarmate cu redutabilul arc galic. În fața "cavalcadelor" engleze razii călare care devastează satele și jefuiesc orașele -, Filip al VI-lea ridică cu mari cheltuieli gloate de cavaleri indisciplinați, preocupați de bravuri individuale, dar paralizați de armurile lor grele. Învins de Eduard al III-lea la Crécy în 1346, el îi cedează Calais
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
octombrie), trece Loara și încearcă, pînă la Granville, un "vîrtej de galernă"8 pentru a se uni cu englezii. Vîrtejul se termină cu un dezastru la Savenay, la 23 decembrie. Și, în timpul iernii lui 1794, coloane mobile, așa-zise "infernale", devastează țara și seamănă moartea și ruina. Mai mult, numeroase provincii se revoltă împotriva jugului parizian. Totuși, insurecția "federalistă", va fi, și ea, zdrobită. Lyon devine "Comună eliberată", Bordeaux și girondinii săi sînt zdrobiți; la Toulon, Bonaparte este artizanul ocupării fortăreței
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
310 Viziunea lui Constantin cel Mare 314 Conciliul din Arles 324-337 Constantin, împărat 334-363 Dinastia constantiniană 360 Julian proclamat împărat la Paris Sfîntul Martin întemeiază confreria de la Ligugé 379-395 Teodosiu, împărat 406 31 decembrie Invazia generală a galilor 410 Goții devastează Roma 418 Așezarea vizigoților în Aquitania 451 Invazia hunilor lui Atila Bătălia din Cîmpiile Catalaunice 476 Sfîrșitul Imperiului Roman în Occident Către 496 Victoria lui Clovis asupra alamanilor la Tolbiac Botezul lui Clovis 506 Victoria lui Clovis asupra vizigoților la
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de neconceput în cugetarea eternă a lui Dumnezeu! Creștinismul creează lumea din nou asociind pe om la lucrarea divină. Principiul acesta apare în întruparea Fiului lui Dumnezeu. Iisus Hristos, zice un mare cugetător creștin, Dionisie Areopagitul, a adus în lumea devastată de păcat un mod nou de lucrare: modul teandric, adică modul divinomenesc. Prin întrupare, Dumnezeu se face și creatură pentru a ridica pe om și odată cu el cosmosul la destinația divină din planul veșnic al creației. Act de nemărginită dragoste
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
prejos de om în ierarhia creației. Omul însuși e făptura lui Dumnezeu și încă o făptură căzută în păcat și în moarte. Frumusețea lui e desfigurată de păcat și limitată de moarte. Marea lui nefericire e veninul răului, care îl devastează; marca lui groază e limita morții, inevitabilă. Prohodul îngropării Domnului, această elegie, cea mai sfâșietoare din câte s-au scris, acest bocet universal, vede în moarte stingerea frumuseții terestre când pune pe buzele Silnici Fecioare cuvintele: „Primăvară dulce, Fiul meu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cea mai mare parte”(George Fonsegrive: Art et pornographie, p. 6). Ne-ar bucura să fim de acord cu distinsul autor, dacă n-am cunoaște din izvoare autentice imensul „vițiu francez” care a degradat, prin repercusiune prestigioasă, arta europeană și devastează cultura românească de vreo 60 de ani încoace. Deviza l’art pour l’art nu e nici belgiană, nici olandeză și nici germană, fiindcă e autentic franceză și Parisul a lansat-o în lume în numele ideologiei libertare a revoluției. Exaltarea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
geniale. Și anume: tăgăduirea „lumii” actuale, care e lumea imperfecțiunii și a păcatului. Filosoful rus dă într-adevăr o interpretare creștină a noțiunii de „lume” ca efect al păcatului, în opoziție cu cosmosul divin. Cosmosul nu e totuna cu „lumea” devastată de spiritul rău și tragedia omului stă în conștiința acestei diferențe. Voința eroic încordată năzuiește la eliberarea din robia sau din necesitatea acestei „lumi” prin refacerea cosmosului ideal. Biruirea lumii acesteia și năzuința spre cosmos e comună sfântului și geniului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de ordin moral. Asceza sfântului e cu totul altceva decât această inadaptabilitate genială. Asceza e într-adevăr renunțare, adică actul radical al voinței eroice de a se lepăda de lume și de bunurile ei. Pentru ascet, lumea e într-adevăr devastată de răul păcatului și renunțarea la lume e renunțarea la păcat; lupta împotriva lumii e lupta împotriva păcatului Dar e luptă, e război, purtat cu o încordare de voință și cu o energie morală fară asemănare Ascetul e de cele mai multe
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Dar care poate fi cauza acestei melancolii decât aspectul urât ai lucrurilor sau vremelnicia frumuseții lor? Genialitatea e un instinct estetic, care îl desparte pe om de lume. Și e foarte posibil ca geniul să nu aibă conștiința păcatului ce devastează existența, făcând-o urâtă și vremelnică. Urâtul și vremelnicia sunt efecte ale păcatului, dar conștiința păcatului e specific creștină, pe când geniul poate fi sau nu creștin. Când Horațiu disprețuiește lumea într-un vers faimos, n-o face din motive ascetice
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Dumnezeu creatorul. De aceea geniul e numit „creator în gradul al doilea”. Creația lui însă nu e o realitate, ci o ficțiune fermecătoare, o idealizare a lumii desfigurate de urâtul păcatului, un simbol al nemuririi născut din groaza morții, care devastează viața. În tot ce e mare, în tot ce strălucește ca adevăr, ca bine și ca frumos din creațiile naturale ale geniului omenesc, trebuie să citim îndemnurile tainice, înspăimântătoare, ale Logosului, care e însăși rațiunea de a fi a lumii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Sophia creaturală sau lumea înțelepțită prin Iisus Hristos și ridicată din nou la strălucirea frumuseții dumnezeiești. Sophia creaturală e făptura în măsura în care e îndumnezeită de har și ridicată în eternitate. În ce privește lumea, sofianismul nu se referă la răul păcatului, care o devastează și o desfigurează, ci la acțiunea harică prin care această lume căzută redevine cosmos și e ridicată din nou la strălucirea în care a fost creată. Sophia nu e deci numai „transcendentul care coboară”, dar și cosmosul, care suie transfigurat
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fel cum o vor cânta și o vor zugrăvi toți poeții și pictorii creștini, inspirați din Biblie. Iar starea omului, de perfecțiune și nemurire dăruită, pe care o va pierde în curând, seamănă cu aceea a lui Adam. Catastrofa, ce devastează paradisul, e de asemenea potopul, după care pământul însuși se înrăiește și degenerează împreună cu omul. Iată acum și imaginea ulterioară, opusă celei dintâi, a muritorului decăzut în mizeria terestră: „Frate-al meu, de ce suferi tu? Pășunea mea e suferindă! Frate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sau strâmbate în caricatură de rânjetul demonic, sau nimbate de lumina sfințeniei. Zborul viziunii lui stârnește cu o aripă flăcările iadului și cu cealaltă boarea paradisului. Până să fie dincolo de moarte, iadul e aici pe pământ; e balaurul păcatului care devastează cosmosul nostru sufletesc. Și fiind în cerul creștin, raiul și-a lăsat urmele strălucitoare în această lume și ele există în pofida păcatului. Când aprofundezi sensul acestei viziuni dostoievskiene, îi descoperi elementele esențial bizantine. Atât cele negative cât și cele pozitive
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
torturat de imaginea perfecțiunii substanțiale, pe care, negăsind-o în lumea concretă, o caută în ordinea transcendentă, lucru pe care l-am văzut studiind simbolul androgin. Pentru artă, paradisul creștin reprezintă icoana perfectă spiritualmente, transpusă în veșnicie, a lumii noastre devastate de durere și de moarte. Geniul nu se mai trudește acum să inventeze această imagine, ca în păgânism, căci e dată în revelația credinței ca un triumf final al vieții în nemurire. Aderând la revelație, artistul devine un comentator al
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
enoriașilor la Chichiș -Kökös și Baia Mare - Nagybánya, în locul acesteia din urmă primind o alta, Cele din Poiana Sărată (Sósmező) și Dragomirești (Dragomérfalva) au fost închise din cauza depopulării, iar în alte locuri, la Középajta (Aita Medie), Racșa (Ráksa), bisericile au fost devastate. Circa 3% din bisericile românești construite între 1918-1940 au fost ori dărâmate, ori profanate, asupra populației acționând și presiunea exercitată de autorități în scopul trecerii la "religiile ungare". În schimb, pe partea română luase naștere o adevărată psihoză legată de
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
a 90% din locuințele insulei Grenada și un bilanț al pierderilor materiale de 23 de miliarde de dolari. - Cutremurul și valurile tsunami din Sumatra (Indonezia), 26 decembrie 2004, În urma cărora s-au Înregistat 230 000 de morți. Valurile tsunami au devastat regiuni Întregi din Indonezia, Sri Lanka, Thailanda și India. - Cutremurul din Haiti, 2010, cu peste 200 000 de morți și o provincie Întreagă complet distrusă. Cele mai costisitoare dezastre au fost:Cutremurul din Kobe - Japonia cu pierderi materiale de peste 100 miliarde
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
deasupra paginilor: "Un gladiator de o bărbătească frumusețe, ușor absent, ignorânduși forța - așa mi-a apărut întâia oară Vladimir Streinu, într-o iarnă bucureșteană, cu lumina gri, într-un local popular pestriț, apariție insolită și calm dominatoare, cu frumosu-i chip devastat de vârstă." Într-o carte ce îmbină discret confesiunea personalistă și sentimentală cu detaliul memorialistic și comentariul critic, Liviu Călin consacră câteva pagini cald-comprehensive lui Vladimir Streinu. Peste rânduri adie un vag aer encomiastic, subtil reprimat: "Ușoara afectare, un anume
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
constituie ferment pentru scriitură. Chiar dacă unele din cărțile sale sunt reluări ale unor articole de ziar, scriitura sa e nu doar tonică ci și vindecător înțepătoare. Dacă patria lui Gabriel Liiceanu este Cotroceniul în care a crescut, și nu România devastată de grobianism și impostură, patria Mihaelei Miroiu e toată România, țara aceasta dureros de paradoxală, pe care aproape că ți-e rușine să o arăți prietenilor occidentali. Mihaela Miroiu nu are forța ori inima poate, de a se rupe de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]