1,251 matches
-
fluvii care se întâlnesc la 20 km mai departe la "Unghiul German" din Koblenz. În rest un colocviu, o întâlnire cu alți scriitori, un congres sau vizite reciproce cu colegi și din țară și din Germania. Observ că plictiseala și dezinteresul cresc cu cantitatea paginilor scrise... vorba lui Schiller: Puținul e mult atâta timp cât multul pare puțin"! Ioana Pârvulescu Un mod de a crede în puterea bună, constructivă, ori dimpotrivă, distrugătoare, a cuvintelor. Asta stă la temelia scrisului profesionist, cred eu. Dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
important spiritul de prevedere, spiritul de organizare, mobilitatea și adaptarea la necesitățile de moment. Abordând problema datoriilor țăranilor față de stat, care În perioada de criză devin insolvabili, el arată că situația s-a creat și ca efect al unui total dezinteres al statului față de creditul țărănesc și recomandă a se urmări foarte de aproape cum folosește țăranul acest credit, pentru a fi utilizat În scop productiv și nu În pagubă. În acest scop propunea o idee sănătoasă; de a da țăranului
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
student), T.V. Stefanelli evocă momente din viața studențească vieneză, mai ales legate de Eminescu, fostul său coleg de școală și studenție. Nu lipsesc note bibliografice, știri literare, teatrale, muzicale, cronici dramatice, varietăți. Ideile politice ale revistei prind a da roade. Dezinteresului și dezbinării, bărbații cu răspundere în viața politică se grupează în Societatea politică „Concordia” (1890) și încearcă să reconstruiască încrederea, sinceritatea și frăția în sânul populației și bisericii bucovinene. În aprilie 1891, revista respectându-și ceea ce spusese anterior, se dădea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sculpturelor parthice de pre stâncile numite Nakși-Rustem”, povestește Odobescu 1 în una dintre lecțiile sale de istorie a arheologiei, cu prospețimea rostirii multor nume noi. Dar nu i s-ar putea reproșa tocmai unui fondator de altă disciplină ca Odobescu dezinteresul pentru situațiile „contimporane”, a căror descoperire a condus la reevaluarea și reconsiderarea unui trecut ce destituie semnificația prezentului, pentru amploarea și semnificația istorico-religioasă a acestor gesturi inaugurale. Odobescu înregistrează precis biografia evenimentului european despre care am vorbit în paragrafele anterioare
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de fastidioase ar părea, asemenea detalii aparțin condițiilor primare de alfabetizare ce pot asigura mânuirea coerentă, pertinentă a surselor asiatice - prin urmare -, posibilitatea însăși a studiilor comparative. Faptul că fastidiosul a prevalat în defavoarea necesității stăpânirii lor se resimte în perpetuarea dezinteresului, într-o obturare deja clasică a vizibilității dincolo de Persia islamică. Dacă Eliade s-ar fi rezumat doar la datele culturii autohtone, nu ar fi găsit niciodată rostul de a scrie nu despre Zend-Avesta, ci despre diferitele variante ale traducerii unei
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
exil3. Se pare însă că prima intenție de propunere a lui Eliade îi aparține lui Stig Wikander, unul dintre foarte puținii savanți occidentali pentru care activitatea literară a lui Eliade nu a devenit nici motiv de discreditare, nici obiect de dezinteres 4. Dimpotrivă. În arhiva lui se păstrează ciorna unei scrisori de recomandare, adresată Comitetului Nobel al Academiei Suedeze și datată 28 ianuarie 19685, încadrată așadar prevederilor oficiale potrivit cărora „pentru a putea fi luată în considerare, propunerea trebuie să fie
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
câțiva ani. La 14 septembrie 1948, Pettazzoni îi scria: „Ieri am primit scrisoarea dvs. și una de la dl Widengren. Sunt fericit că proiectul une Asociații Internaționale de Istorie a Religiilor a avansat în timpul verii” - cf. Eliade-Pettazzoni, p. 191. Din scepticism, dezinteres sau numai din cauza neînțelegerilor sale cu Widengren, Wikander a rămas mereu marginal față de această organizație, nu a putut să intervină sau să influențeze nici una dintre direcțiile majore ale pozițiilor sale metodologice care, în cele din urmă, constituie profilul general al
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
viitorul” se anunță adesea pe mai multe căi. Îmi amintesc de o discuție cu ministrul de atunci al Culturii, Andrei Pleșu, când Îmi reproșa, În vastul său cabinet, nu numai că tirajul revistei scădea văzând cu ochii - azi, o vedem, dezinteresul față de revistele literare a populației e un fapt curent! -, dar că public filosofie În revistă. „- Uite, Îmi spunea, ai publicat două volume de Cioran, La tentation d’exister și De l’inconvénient d’être né”. (Cioran nu apăruse Încă, iar
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
izbește este mulțimea de magazine mari, supermarketuri: Karstadt, C&A, Salamander, Marc&Spencer ș.a. De aici, mă gândesc, ne vom putea face cumpărăturile, prețurile sunt mai mici în Germania decât în Franța. Hoinărind așa, fără vreun țel anume, din purul dezinteres al exploratorului, dăm peste o piață cu diverse țarcuri aglomerate: mese, pavilioane, gherete, sugerând o... serbare campestră într-un mediu urban. Totul e curat, bine organizat, o geometrie impecabilă. Băieții de la tejghele - probabil studenți care mai câștigă un ban în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ele revelate cu doar câteva săptămâni înainte de demararea proiectului („pornirea trenului”), când două orașe, Donostia (Spania) și Aachen (Germania), au fost scoase din traseul Literatur Express-ului din lipsa banilor și, n-are rost să căutăm un alt cuvânt, din cauza dezinteresului manifestat de gazde. Apoi au fost destule schimbări în programul cultural, pe care orașele-amfitrion ale Trenului Literar le-au făcut cunoscute cu o zi-două înainte de sosirea scriitorilor: Madridul, de exemplu, a redus în ultimul moment numărul întâlnirilor și le-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
a lui N.C. —, secondat și sfătuit de D. Țepeneag, Gh. Pituț, dar și de Monica Lovinescu, Virgil Ierunca sau Mircea Eliade, în forul meu intim voiam, în acest fel, prin părăsirea abruptă și simbolică a poziției mele sociale, să arăt „dezinteresul” meu real față de „succes, glorie” și semnul încă o dată clar că acord literaturii, creației, un rol dominant în viața mea ca și în cea socială. (Deoarece, într-o țară de tip totalitar, nu poți avea cu adevărat succes decât ocupând
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
dintre aceștia, dintre care unii s-ar putea să fie sinceri în naivitatea lor, iar alții joacă comedia ipocrită de secole a „dezinteresatului”, a sufletului nobil atras de valorile pure și abstracte ale Artei! (Observați însă că această comedie a dezinteresului față de privilegiile de tot felul pe care le aduce după sine gloria, recunoașterea publică a valorii, o joacă mai ales cei „lansați”, cei ce și-au „verificat” deja impactul la public și la critica de specialitate și care vor să
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
caute familiile, cei mai mulți, majoritatea, mergând în locuri pe care războiul nu le afectase, pentru a se aproviziona, cu porunca să se întoarcă în 15 zile. Ruptura dintre domn și țară este interpretarea celor din jurul lui Cazimir ca să justifice „încetineala și dezinteresul acestuia față de evenimentele din Moldova”. Este greu de stabilit data la care turcii au trecut Dunărea. Din relatarea omului lui Vlad Țepeș ar reieși că acest lucru s-a întâmplat la 24 iunie. Cronicarul turc Kemal-Pașa-Zade scria că sultanul l-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a crezut că este posibil ca Dumnezeu să moară și omul să existe fără el. Care e azi raportul dintre poporul român și cultura română? Își merită poporul cultura? Va mai crește cultura română prin actualul nivel de interes (sau dezinteres) al poporului român? Sau vom trăi din fetișizarea înaintașilor? Un popor, oricare ar fi el, își merită cultura pe care a avut grijă să și-o facă și să nu și-o distrugă. Deci și poporul român, care, din nefericire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
anvergură europeană. Cât de traductibilă este literatura română? Cât de tradusă este? Care e pragul greu de trecut dintre literatura noastră și intrarea în concertul literar european? Ce am avea pentru export, în acest moment, din literatura noastră? Cât este dezinteres/ prostie/ ideologie/ lipsă de viziune în angajarea indivizilor care ne reprezintă în instituțiile care trebuie să promoveze cultura română în exterior? Literatura noastră e perfect traductibilă. Contextul nostru istoric, cultural și mental este, uneori, mai greu traductibil, ceea ce explică diferențele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
prin experiența îndelungată și prin versatilitate, ci și prin conjunctura social-politică și economică din Țările Române în prima jumătate a secolului al XIX-lea, mai ales după Pacea de la Adrianopol (1829). Nu trebuie trecut cu vederea un anumit grad al dezinteresului autohtonilor pentru sfera comercială, mai ales la nivel internațional. După 1878, când le-a fost recunoscută cetățenia română, evreii, foști sudiți austrieci, ruși, sau prusaci, au devenit importanți industriași și negustori ai orașelor moldovene, contribuind substanțial la creșterea și diversificarea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un accident, din care am scăpat nevătămat În mod uluitor și miraculos, m-a speriat și m-a convertit la prudența normală. Am mers la o universitate dintre cele Trei Mari, unde mi-am dat licența În literatură engleză, din dezinteres pentru orice alt subiect. Uram universitatea și uram orașul În care se afla. Tot ce ținea de locul acela era mort. Universitatea era o imitație de edificiu englezesc, aflat pe mîna absolvenților unor imitații de școli publice englezești. Eram singur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
în ultima vreme, ne atrag atenția că adolescenții și tinerii pot fi victime sau pot provoca fapte extrem de periculoase, dacă nu se iau măsuri drastice pentru instaurarea ordinii și pentru intensificarea preocupărilor educative ale școlii și familiei. De altfel, de la dezinteresul față de învățătură și disprețul față de disciplină existente în școli, de la agresiunile verbale și fizice asupra dascălilor, de la utilizarea armelor albe și a altor obiecte periculoase în rezolvarea unor conflicte între adolescenți, de la pătrunderea drogurilor în unele școli frecventate de odraslele
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
permiteau să conversăm continuu și închegat, fapt ce se concretiza în instalarea tăcerilor, a dialogului fiecăruia cu sine. Surprinzătoarea afirmație a însoțitorului meu, mi-i dor să fac treabă, mi-a rămas în memorie ca expresie a unei atitudini rarissime. Dezinteresul și chiar repulsia multor tineri față de muncă mă îngrijorează și mă conduce la ideea că atitudinea negativă față de muncă a multora dintre români este cea mai mare pierdere pentru țara noastră după evenimentele din decembrie 1989. Postfață O CARTE DE
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
și se vor da după gustul publicului. Este exact situația din România. E adevărat, nici cu respon sabilitatea presei nu stăm chiar pe roze, dar fapt este că încer cările jurnaliștilor de a face o presă quality se lovesc de dezinteresul publicului față de așa ceva. Prin urmare, pentru a rezista pe piață, massmedia de calitate sunt nevoite să se tabloidizeze. Iar rezultatul este că, la noi, aproape că nu există publicație sau canal audiovizual neatinse de morbul tabloidizării. Printre 53 televiziuni, exemplul
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
întârziere la scrisoarea deschisă pe care ați avut amabilitatea să mi-o adresați în nr. 183 al Observatorului... Există, ca întotdeauna, motive obiective, dar aș fi ipocrit dacă n-as recunoaște că mai există ceva : s-o numesc această lehamite ? Dezinteres ? Sentiment al inutilității ? Sau poate lipsa unui sentiment al urgenței ?... Domnule Sava, textul dumneavoastră cuprinde ca întotdeauna o arborescență de argumente (care sunt, toate, juste) ; printre rânduri, sugestia cu care mă flatați că aș putea oferi (eu, cel retras de
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
cele două puteri, Germania și Uniunea Sovietică au hotărât să pună în aplicare cele convenite la 23 august 1939 în privința României. Pactul Ribbentrop-Molotov avea un protocol secret ce împărțea sferele de influență. În sud estul Europei, Germania declarându-și totalul dezinteres politic pentru aceste regiuni, sovieticii au cerut Basarabia. Încheierea pactului Ribbentrop-Molotov a înrăutățit situația geopolitică a României, care sa găsit plasată între cele două mari puteri, Germania și Uniunea Sovietică, ambele fiindu-i ostile. Încheierea ostilităților sovieto-finlandeze în primăvara anului
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
câteva momente calde și mai multe reci. Astfel, „În ziua de 26 octombrie, cu ocazia Împărțirii titlurilor de proprietate a fost o participare slabă cauzele ce nu au putut antrena massa evreească la această manifestație”. Cu toate că exprimarea este foarte ambiguă, dezinteresul evreilor pentru aceste titluri de proprietate a terenurilor agricole poate fi explicat destul de simplu: ei nu avuseseră și nici nu aveau proprietăți funciare ca să le revendice sau să le primească la reforma agrară pentru producție cerealieră. Iată și o
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În articolul <<Calificarea profesională În pas cu progresul tehnic>> semnat de C. Iordache se scriu printre altele: <Pentru unii muncitori nu există cointeresarea participării la această formă de ridicare a calificării pentru că li se spun uneori lucruri cunoscute. Alții manifestă dezinteres pentru că sumarul bagaj de cunoștințe tehnice le asigură cîștiguri mari În producție (subl. În orig.)>”. Comentariul cenzorului suna așa: „Partea subliniată, pentru a nu da loc la interpretări a fost Înlocuită cu <li se pare suficient>”. În același articol semnat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În limba română; școlarii, ca și părinții, nu știu să citească În limba română (subl.ns.)”. Al doilea punct al notei era cel puțin hazos dar plin de adevăruri foarte prezente și astăzi În societatea noastră capitalistă (aproape) bananieră: „2) Dezinteresul oamenilor față de carte era ilustrat cu date statistice printre care: În județul Bihor s-au vîndut populației În decurs de un an și jumătate băuturi alcoolice În valoare de 419 milioane lei În timp ce valoarea cărților se ridică abia la 19
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]