1,929 matches
-
ideologie, Karl Marx a lăsat moștenire gândirii social-politice "imperativul" respingerii oricăror evaluări cu rol valorizator, considerând că statutul acestora este, prin excelență, unul ideologic. Cu toate acestea, marxismul însuși a sfârșit prin a-și demonstra caracterul ideologic, în măsura în care "profețiile" materialismului dialectic și istoric s-au dovedit a fi, în secolul al XX-lea, nimic altceva decât evaluări eronate cu privire la cursul istoriei umane. Dincolo însă de raportarea negativă la ideologie, marxismul a lăsat ca moștenire ideea că teoria socială trebuie să fie
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cunoașterii și, pe de altă parte, de dinamismul extraordinar al schimbărilor survenite în plan socio-politic mai cu seamă în cea de a doua jumătate a secolului trecut. Într-o lume în care fragmentarul, când nu ia locul universalului, se îmbină dialectic cu acesta, iar problema identității comunitare devine la rândul său una care reașează solidaritatea de grup pe alte baze decât cele specifice modernității, atât cunoașterea, cât și ideologia se află în situația de a oferi răspunsuri pertinente. Înlocuirea rațiunii (în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
să delimitez conceptual acest fenomen procesual, pe dimensiunile sale economică, politică și socio-culturală, scopul fiind acela de a demonstra că tendințele accentuate astăzi de reafirmare a problemelor identitare sunt, de fapt, tendințe specifice procesului globalizării, în esență un proces socio-istoric dialectic. Accentuez, de aceea, asupra înțelegerii globalizării ca expansiune a societății la scară globală, caracterizată prin interconexiuni economice, politice și socio-culturale (care rezultă din această expansiune), prin revirimentul tendințelor etnonaționaliste și fundamentaliste, cât și prin transferul acestui proces din planul empiric
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
politice și socio-culturale (care rezultă din această expansiune), prin revirimentul tendințelor etnonaționaliste și fundamentaliste, cât și prin transferul acestui proces din planul empiric în cel al conștiinței sociale și individuale. În acest context, argumentez că, deși înțelege fenomenul în termeni dialectici în sensul că dinamica interioară a procesului globalizării este dată de o logică multicauzală, chiar contradictorie teoria socială și politică reușește să evite caracterul istoricist pe care îl presupune, îndeobște, orice proiecție de tip hegelian asupra istoriei. Dimpotrivă, procesul globalizării
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
industrialismul 502. De aceea, globalizarea înseamnă "intensificarea relațiilor sociale la nivel mondial, intensificare ce leagă localități îndepărtate într-un asemenea mod încât evenimentele locale sunt modelate de evenimente care se petrec la mare distanță și invers. Acesta este un proces dialectic, deoarece astfel de evenimente locale se pot deplasa într-o direcție opusă relațiilor la distanță care le-au dat formă"503. Așadar, caracterul procesului socio-istoric al globalizării, deși dialectic, este unul contingent. Prin această modalitate de a articula structura internă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
se petrec la mare distanță și invers. Acesta este un proces dialectic, deoarece astfel de evenimente locale se pot deplasa într-o direcție opusă relațiilor la distanță care le-au dat formă"503. Așadar, caracterul procesului socio-istoric al globalizării, deși dialectic, este unul contingent. Prin această modalitate de a articula structura internă a globalizării, ultimele teoretizări ale acestui proces reușesc să evite tendința istoricistă pe care o presupune orice proiecție de tip hegelian asupra istoriei. Contingența procesului globalizării este dată de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ideea imperialismului cultural e dificil de susținut, fiind marcată de relativitate, o relativitate proprie, de altfel, înțelegerii pe care postmodernitatea o conferă inclusiv procesului globalizării. Acest pluralism al valorilor pe care îl implică procesul socio-istoric al globalizării constituie însuși "motorul" dialectic al devenirii sale. Tendințelor globalizante li se opun, chiar în cadrul aceluiași proces, tendințe fragmentare. Este deci vorba nu de o opoziție în sensul tare al termenului, ci de o dezvoltare dialectică. Ca atare, oricine are în vedere acest fenomen trebuie
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
îl implică procesul socio-istoric al globalizării constituie însuși "motorul" dialectic al devenirii sale. Tendințelor globalizante li se opun, chiar în cadrul aceluiași proces, tendințe fragmentare. Este deci vorba nu de o opoziție în sensul tare al termenului, ci de o dezvoltare dialectică. Ca atare, oricine are în vedere acest fenomen trebuie să își asume dificultatea relevată de tendințele divergente pe care le presupune procesul globalizării. Este vorba despre un rezultat al logicii multicauzale de care am amintit mai sus, o logică marcată
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
vieții cotidiene pare să reafirme o teză dragă filosofiei idealiste germane, anume dialectica. Într-adevăr, teoriile postmoderne ale globalizării, fie că vin din spațiul sociologiei, din cel al științei politice sau chiar din cel al geografiei, sunt marcate de accentul dialectic al înțelegerii proceselor istorice și sociale 509. Istoria însăși pare să favorizeze această înțelegere a procesului globalizării, nu doar la nivel factual, ci și la nivel teoretic. Din acest motiv, tendința înțelegerii dialectice a istoriei este aceea de a vedea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cel al geografiei, sunt marcate de accentul dialectic al înțelegerii proceselor istorice și sociale 509. Istoria însăși pare să favorizeze această înțelegere a procesului globalizării, nu doar la nivel factual, ci și la nivel teoretic. Din acest motiv, tendința înțelegerii dialectice a istoriei este aceea de a vedea procesul globalizării, desfășurat în acest context, în termenii unei forme dinamice a sincretizării (syncretization) globale. Sincretizarea este definită drept "încercarea de reconciliere sau uniune a unor principii, practici sau părți, diferite sau opuse
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
granițele unui stat-națiune se constituie ea însăși într-o serie de mai multe state-națiune. Astfel ia naștere eterogenitatea etatică. Dar cum apare cel de-al doilea termen al diadei? Pentru a răspunde acestei întrebări, trebuie să pătrundem în profunzimile procesului dialectic pe care istoria îl desfășoară, așa cum am sublinat deja, discontinuu și inegal. În acest sens, e necesar să revenim la condițiile istorice care au favorizat apariția statului-națiune. Dincolo de posibilitatea utilizării propriilor resurse extractibile și de succesul în războaie, se poate
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
o fază superioară în care apar investițiile străine, înseamnă practic abandonarea etapei istorice a eterogenității etatice. Negându-se pe sine ca element autocentric, prin aderare la comunitatea internațională, statul-națiune a dat naștere celui de-al doilea termen al acestei dezvoltări dialectice. Este vorba despre omogenitatea internațională, care există între națiuni ce împărtășesc aceeași tradiție sau pur și simplu aceleași valori. Desigur, acest proces nu este niciodată unul complet, în sensul că nu putem vorbi despre o eterogenitate sau omogenitate absolute. Dar
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în mod necesar globalizarea politică și socio-culturală ne-ar deplasa pe terenul mișcător al istoricismului; în acest context, teoretizarea procesului globalizării s-ar apropia periculos de mult de imaginea unui proiect de inginerie socială, nemafiind interpretată în termenii unei dezvoltări dialectice contingente. Ca atare, pentru a rămâne în spațiul contingenței, trebuie să apelăm la o distincție conceptuală, aceea dintre termenii interconexiune și interdependență. Astfel, în vreme ce ultimul termen ar implica o condiție de vulnerabilitate mutuală între evenimentele economice, pe de o parte
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
noțiunea de interconexiune este sinonimă, în teoria socială, cu aceea de globalizare 532. Așadar, între dimensiunile economică, politică și, respectiv, socio-culturală ale globalizării există interconexiuni reciproce, care au loc în cadrul acestui proces socio-istoric al cărui mecanism de desfășurare este unul dialectic. Revenind acum la ideea de cultură globală, faptul că se poate vorbi despre o interconectare complexă între dimensiunea economică și cea culturală a globalizării rezultă, după unii autori, din existența a ceea ce este numit "cultură globală consumatoristă". Dar este posibilă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în care această interdependență are loc. Consider, de aceea, că poate fi reținută ideea modificării condiției nu doar fizice, ci și ontologice, a societăților particulare și a identităților care le caracterizează, modificare ce se datorează fenomenelor care au loc în cadrul dialectic al procesului socio-istoric al globalizării. Pe de altă parte, trebuie subliniat că realitatea socială postmodernă nu demonstrează că emergența unei culturi globale și transcenderea celor particulare se petrece într-o manieră insurmontabilă. Chiar înțeleasă, așa cum am propus, ca formă ideologică
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
fost colonizate de o logică ce transformă totul în bun de consum"547. Dacă există așa cum am stabilit că, din punct de vedere economic, este observabil un avans fără precedent al capitalismului, există în aceeași măsură și răspunsuri culturale dezvoltate dialectic, la nivel local, în cadrul globalizării, la adresa acestuia. În plus, deși dimensiunea culturală poate fi influențată datorită interconexiunilor de dimensiunea economică a globalizării, aceasta din urmă nu poate determina emergența unei culturi globale care, ideologic, ar integra întreaga umanitate, conferindu-i
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Robert, War and Change in World Politics, Cambridge University Press, Cambridge, 1981. GIRARDET, Raoul, Mituri și mitologii politice, Editura Institutul European, Iași, 1997. GOODIN, Robert E.; KLINGEMANN, Hans-Dieter (coord.), Manual de știință politică, Editura Polirom, Iași, 2005. GOULDNER, Alvin, The Dialectic of Ideology and Technology: The Origins, Grammar and Future of Ideology, Macmillan, Londra, 1976. HABERMAS, Jürgen, Discursul filosofic al modernității. 12 prelegeri, Editura All, București, 2000. HAMILTON, Malcolm B., "The elements of the concept of ideology", în Political Studies, nr.
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
208, 213, 242, 247, 312 cultură, 119, 123, 131, 166, 188, 236, 281, 298, 301 cultură globală, 277, 281, 289, 295 cultură politică, 234 cunoaștere conjunctivă, 60, 61 D democratizare, 214, 281 democrație, 106, 135, 137, 164, 231, 234, 235 dialectic, 206 dialectică, 10, 64, 129, 172, 246, 275, 282, 283, 285, 287, 296, 300, 303 dictatură, 15, 142, 146 dogmatism, 42 dominație, 13, 36, 48, 49, 52, 55, 68, 74, 102, 126, 137, 147, 189, 190, 196, 201, 203, 204
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
235 limbaj, 18, 25, 38, 42-44, 79, 98, 117, 150, 162, 174, 175, 201, 206, 216, 218, 265 lupta de clasă, 212, 309 M marxism, 50, 52, 55, 56, 67, 146, 152, 195, 212, 231, 248, 250, 254, 309 materialism dialectic, 52, 195 mit, 5, 12, 28, 76, 115, 121-124, 126, 127, 138, 160, 272 mitologic, 34 mitologie, 121, 126, 232 mitul contextului, 78 model, 30, 32, 34, 35, 40, 45, 61, 170, 189, 194, 198, 200, 203, 209, 223, 225
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Revue canadienne de théorie politique et sociale, Vol. 7, nr. 1-2, iarnă-primăvară, 1983, p. 163. 379 Idem, pp. 165-170. 380 Martin Seliger, op. cit., pp. 91-92. 381 Idem, pp. 119-120. 382 John B. Thompson, op. cit., p. 170. 383 Alvin Gouldner, The Dialectic of Ideology and Technology: The Origins, Grammar and Future of Ideology, Macmillan, Londra, 1976. 384 Idem, p. 30. 385 John B. Thompson, op. cit., pp. 174-175. 386 Paul Hirst, On Law and Ideology, Macmillan, Londra, 1979. 387 Louis Althusser, "Ideology and
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Și acel proces începe cu limbajul culturii lor. Limbajul, fiind un produs al creaturilor failibile, nu le va apropia de Creator, dar va ajuta la construirea unui punct de pornire necesar pentru teologie. Al doilea scop, afirmațiile catafatice inițiază procesul dialectic al înțelegerii Și nu pot fi separate de teologia apofatică sau negativă: „O teologie a negării, care neagă faptul că anumite aspecte pot fi preconizate despre Dumnezeu, se bazează pe o teologie a afirmației, care, pe un plan mai primar
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
în care analizează existența apofazei în tradiția patristică creștină Și în tradiția budistă Soto Zen. Williams a scris următoarele despre poziționarea ierarhică a apofaticului: „Și astfel se pare că există un al doilea motiv pentru care negația, în pofida echivalenței sale dialectice cu afirmația, își asumă prioritatea: negația este cea care, dusă suficient de departe, ne amintește de inadecvența nu numai a oricărei imagini despre divin considerată separat, dar Și a tuturor, considerate colectiv. Acolo unde afirmația impune riscul de a încâlci
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
Filostorg. Cf. Tixeront, Histoire des Dogmes, vol. II, ed. 7, Paris, 1924, p. 24, înnotă, X. Le Bachelet, art. „Arianisme”, în Dict. Theol. Cath., vol. I, part. 2-a, col. 1784. footnote>, om instruit, abil, mândru și încăpățânat, admirator al dialecticei aristotelice. Desigur că îndrăznelii lui Arie i s-ar fi pus stavilă mai devreme dacă n-ar fi primit - curând după afirmarea în public a ideilor sale -, din partea episcopului Eusebie de Nicomidia, om influent, aprobarea a două dintre principalele propoziții
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
stranie, completdiferită de Dumnezeu - Omul Revelației, nemaifiind nici Dumnezeu adevărat, nici om adevărat<footnote Epistola către Adelfius, I, PG, XXVI, col. 1073 A. footnote>.În ansamblu, arianismul apare ca un mănunchi de elementediverse, filoniene, origeniste și lucianiste, înfățișate în haina dialecticei aristotelice. Acestei mari erezii, patriarhul Alexandru, paznic treaz al tezaurului de credință, îi opune hotărât credința tradițională a Bisericii,întemeiată pe Revelație<footnote Epistola enciclică (păstrată la Socrate, Istoria bisericească I, 6); Epistola către Alexan dru al Constantinopolului (păstrată la
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
p. 6), Jaroslav Pelikan percepe reușita Sfântului Maxim de a-l salva pe Dionisie de la interpretările neoplatoniciene prin situarea lui în cadrul tradiției capadociene<footnote Cf. Anthony Meredith, op. cit., pp. 138-139. footnote>. Sfântul Maxim a folosit în mod evident atât sistemul dialectic al Sfântului Dionisie Areopagitul (fără a se identifica cu el), cât și teologia spirituală a Părinților Capadocieni (Grigorie de Nyssa și, în special, Grigorie de Nazianz). De fapt, Sfântul Grigorie de Nazianz a devenit, în acest proces, una dintre cele
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]