2,632 matches
-
afectarea chistică hepatică este egală în cele două forme genetice PKD1 și PKD2. Chiștii hepatici par a deriva din epiteliul căilor biliare sau dintr-o celulă precursoare acestui tip de epiteliu. Majoritatea autorilor consideră că formarea chiștilor se realizează prin dilatarea progresivă a unor microhamartoame biliare care apar prin hiperplazia ductelor hepatice biliare intrahepatice embrionare, care nu involuează (2, 3); ulterior, pe măsură ce chiștii cresc, se separă de ductele biliare. Identificarea genei PKD1 și a proteinei pe care o codifică a permis
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
sunt considerate leziuni congenitale determinate de existența unei tulburări în dezvoltarea căilor biliare intrahepatice. Această modificare determină apariția mai multor afecțiuni grupate sub denumirea de boli fibropolicistice hepatobiliare (8). Din acest grup de afecțiuni fac parte: boala Caroli, caracterizată prin dilatarea căilor biliare intrahepatice; disgenezia biliară sau fibroza hepatică congenitală; microhamartoamele biliare care vor produce polichistoza hepatică. Dacă această schemă patogenică ar fi în întregime adevărată, copiii cu ADPKD s-ar naște cu numeroase microhamartoame ce ar scădea pe măsură ce acestea evoluează
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
2-3 ani. Chiștii sinusului renal pot fi multipli, bilaterali, înconjurând arborele pielocalicial și determinând alungiri, deplasări, amprente ale pelvisului renal, recunoscute la urografie. Distincția de ADPKD este ușor de făcut prin ecografie și CT. Rinichiul spongios medular se caracterizează prin dilatarea tubilor colectori în una sau mai multe piramide renale, uni- sau bilateral. Se formează cavități cyst-like (1-7,5 mm) ce reprezintă dilatarea porțiunii terminale a tubilor colectori. în aceste cavități pot fi prezenți calculi. Radiografia renală simplă arată rinichi normali
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
urografie. Distincția de ADPKD este ușor de făcut prin ecografie și CT. Rinichiul spongios medular se caracterizează prin dilatarea tubilor colectori în una sau mai multe piramide renale, uni- sau bilateral. Se formează cavități cyst-like (1-7,5 mm) ce reprezintă dilatarea porțiunii terminale a tubilor colectori. în aceste cavități pot fi prezenți calculi. Radiografia renală simplă arată rinichi normali sau nefrocalcinoză. Urografia evidențiază striații caracteristice (în perie) pericaliciale, papile mărite, cupușoare caliciale largi. Ecografia arată imagini anecogene mici și imagini hiperreflectogene
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
evidențiați întâmplător cu ocazia unui examen ecografic sau CT pentru altă problemă de patologie. Se prezintă sub forma unei mase multiloculare, septate, dispuse în parenchim normal. Boala polichistică renală autosomal recesivă (ARPKD) Boala polichistică renală autosomal recesivă se caracterizează prin dilatarea tubilor contorți distali, a tubilor colectori, fibroză hepatică, dilatații chistice ale căilor biliare și transmisie ereditară de tip recesiv. Diagnosticul diferențial se poate discuta doar la adultul tânăr. Boala se manifestă prin fibroză periportală cu hipertensiune portală, hepato-splenomegalie, nefromegalie cu
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
precizat anterior, cel mai important diagnostic diferențial al ADPKD la copil este cu ARPKD. Pentru a evidenția mai pregnant diferențele dintre cele două boli polichistice, considerăm utilă prezentarea succintă a ARPKD. ARPKD este o boală ereditară autosomal recesivă, caracterizată prin dilatarea chistică a canalelor colectoare și prezența constantă a afectării hepatice, constând în disgenezie biliară și fibroză periportală. Incidența ARPKD a fost estimată între 1:10.000 1:40.000. Pentru acțiunile practice de sfat genetic se va lua în calcul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
și apă ca urmare a unei tulburări În metabolismul hidrosalin, cu pierderea capacității de eliminare a sodiului consumat prin alimentație. În unele cazuri, vasele stomacului și ale esofagului se Îngroașă și se dilată dând niște balonări severe (meteorism abdominal). Treptat, dilatarea evoluează până la repere, declanșând hemoragii interne, adesea mortale. În funcție de cauzele declanșatoare se disting tipurile de ascită: hepatică, neoplazică, cardiacă, pelviană, tuberculoasă și chiloasă (obstacol la nivelul circulației limfatice). Tratamentele naturiste Trebuie să Înceapă cu rezolvarea cauzelor care au declanșat formarea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
mănâncă prea repede și care beau prea multe lichide gazoase sau mestecă gume. Meteorismul, cunoscut sub denumirea de balonare, include acumulările excesive de gaze, În partea superioară a abdomenului, atât În stomac cât, mai ales, În intestine, ceea ce duce la dilatarea abdomenului În grade diferite. Sugarii Înghit aerul odată cu laptele, fie la supt fie la folosirea suzetei, ceea ce le provoacă dureri de stomac și vărsături. Cauzele producerii balonării Au legătură cu consumul unor cantități mari de ape gazoase și bere, care
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
impuritate În colon, contribuind la formarea plăcii mucoide iar inspirarea fumului va fi Însoțită de Înghițirea aerului ce stă la originea gazelor intestinale. Capitolul 28 HEMOROIZII Boala este o afecțiune greu de suportat, atât ziua cât și noaptea, constând din dilatări și Îngroșări dureroase, uneori sângerânde, rezultate În urma inflamării venelor din jurul anusului, respectiv În zona de trecere dintre piele și mucoasa anală. Adesea se complică prin inflamații locale, obturarea parțială sau totală a unui vas de sânge, sângerare violentă și formarea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
ghidul european din 2012 separă Im în (12):Im organică (primară): leziune intrinsecă a valvelor care afectează cel puțin o compo - nentă a aparatului valvular;Im funcțională (secundară): valvele, cordajele sunt normale structural, iar Im rezultă din distorsiunea aparatului subvalvular, dilatare/remodelare/disfuncție ventriculară stângă sau boală coronariană (Im ischemică). Ghidul american din 2014 (13) respectă separarea Im în primară (cel mai frecvent degenerativă, dar și reumatismală, congenitală, din colagenoze, iradiere, endocardită infec - țioasă) și secundară, dar clasificarea se face în funcție de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
59). În evaluarea hemodinamică a Im organice, trebuie ținut cont și de faptul că un istoric de lungă durată al bolii determină creșterea cu 5-7 ml/an a VR. Mecanismul este creșterea AOR prin inducerea de noi leziuni sau a dilatării de inel, care întreține agravarea Im (14). Evaluarea funcției sistolice a VS trebuie interpretată cu atenție, deoarece disfuncția poate coexista cu fracție de ejecție normală sau crescută. De aceea, o fracție de ejecție de 50 -60% semnifică disfuncție patentă, care
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
ml/bătaie) (44). Examinarea necesită informații despre funcția sistolică, o FE ≤ 60% semnifică disfuncție sistolică la fel ca și diametrul telesistolic de 40-45 mm, volumul AS este parametrul recomandat (un volum de cel puțin 40 ml/m2 este indicator de dilatare severă) cu valoare prognostică și de predicție a instalării fibrilației atriale (14). Evaluarea hipertensiunii pulmo- nare și a valvulopatiilor asociate completează informațiile. În Im ischemică se pot obține informații numeroase despre distorsiunea valvei mitrale, este importantă evaluarea direcției jetului de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
extinde la valva anterioară și îi limitează mișcarea. Valoare de parametru hemodinamic are și activarea peptidelor natriuretice, în particular a peptidului de tip B (12,13). Valoarea determinării este nuanțată în funcție de etiologie, deoarece în Im organică activarea este determinată de dilatarea AS, funcția VS, simptome, ritm (62). În Im ischemică, activarea este în relație cu severitatea Im. Indiferent de etio - logie, activarea are semnificație prognostică. Pizzaro și colaboratorii săi propune valoarea cut-off ≥ 105 pg/ml pentru BNP pentru depistarea pacienților asimptomatici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
două cauze dominante de Im. Există numeroase studii adresate Im degenerative, în particular adultului de vârstă medie și vârstnicului cu flail de valvă mitrală asociat cel mai frecvent cu Im severă (14). Acești pacienți au exces de mortalitate asociat cu dilatarea VS și insuficiență cardiacă clasele III-IV NYHA (rată de moarte subită de 12%/an) comparativ cu pacienții asimptomatici cu funcție sistolică bine conservată, în ritm sinusal (0,8%/an) (65,66). Vârsta pare să detașeze sub - grupul cu risc mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
Im. Studiul susține în același timp beneficiul chirurgiei valvulare însoțită de reducerea mortalității pe termen lung la vârstnici și de o rată mai scăzută de insuficiență cardiacă la ambele grupe de vârstă. Pacienții vârstnici au avut presiuni pulmonare mai înalte, dilatare mai importantă de AS, posibil în relație cu adaptarea deficitară a VS. Un studiu anterior al aceluiași autor notează că deși scăzut, riscul de AVC la vârstnicul cu Im organică este semnifi cativ din cauza prezenței mai frecvente a fibrilației atriale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
Ling cit. de 14). În ansamblu, predictorii de mortalitate sub tratament medical sunt mani - festările clinice de insuficiență cardiacă clasele III și IV NYHA, chiar tranzitorii (66), Im severă cu AOR ≥ 40 mm2 . Predictorii de evenimente cardiace sunt fibrilația atrială, dilatarea AS (40 50 mm), flail-ul de valvă mitrală și AOR crescută, reducerea consumului maxim de oxigen la efort (14). Unele studii sugerează și rolul disfuncției ventriculului drept (Hochreiter cit. de 14). Pentru Im ischemică, informațiile sunt și mai puțin clarificate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
defectul de umplere a VS. Dilatația crește volumul telediastolic și menține într‑un prim timp fracția de ejecție (FE) a VS constantă cu un volum bătaie suficient. Limitele acestui mecanism sunt determinate de creșterea tensiunii parietale (legea lui Laplace) secundară dilatării VS ce mărește necesarul energetic și de oxigen al miocardului, cu precădere în cazul cardiopatiilor de origine ischemică (7) (caseta 28.3). Din punct de vedere clinic, diagnosticul de IC se afirmă în cazul asocierii dispnee, fatigabilitate, retenție hidrosalină cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
nivelul creatininei o permite, vizualizări multiple ale arterelor coronare și ventriculograma permit evaluarea motilității murale și a funcției ventriculare. Radiografia toracică se efectuează de rutină și evidențiază dilatația cavităților cordului, semne vasculare (accentuarea desenului vascular hilar, apicalizarea desenului vascular prin dilatare venoasă), încărcarea interstițiului pulmonar, apariția epanșamentului pleural (pre ponderent drept), semne de edem pulmonar acut în decompensarea severă a cordului stâng. Ecografia abdominală evidențiază semne de congestie vasculară (ficat de stază, dilatarea și diminuarea pulsațiilor respiratorii ale venei cave inferioare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
accentuarea desenului vascular hilar, apicalizarea desenului vascular prin dilatare venoasă), încărcarea interstițiului pulmonar, apariția epanșamentului pleural (pre ponderent drept), semne de edem pulmonar acut în decompensarea severă a cordului stâng. Ecografia abdominală evidențiază semne de congestie vasculară (ficat de stază, dilatarea și diminuarea pulsațiilor respiratorii ale venei cave inferioare, edem parietal colecistic, lichid liber peritoneal). Electrocardiograma (ECG) evidențiază semne nespecifice (aritmii, blocuri, deviații axiale, semne de hipertrofie ventriculară) și specifice (ischemie). Pacienții diagnosticați clinic și paraclinic cu IC se împart în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
pot beneficia de intubare electivă și ventilație mecanică, intervenție care scade activitatea respiratorie și stresul pe sistemul cardio-pulmonar. În cazul pacienților cu IMA ce afectează ventriculul drept (VD), ventilația mecanică permite obținerea unor presiuni parțiale ale CO2 mai mici, cu dilatarea și scăderea presiunii în arterele pulmonare. Aritmiile se tratează agresiv prin corecția dezechilibrelor hidroelectrolitice și administrarea de agenți antiaritmici. În marea majoritate a cazurilor, tratamentul medical este eficient în IC simptomatică și permite pregătirea pacienților în vederea intervenției chirurgicale definitive. Procentul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
impune protezarea valvulară. Bioprotezele mitrale nu beneficiază de aceeași durabilitate și stabilitate în timp comparativ cu cele aortice. Boala mitrală la pacienții vârstnici cu IC este secundară regurgitării mitrale ischemice după un infarct miocardic (IM) în teritoriul arterei circumflexe sau dilatării inelului valvular atribuabilă cardiomegalieiasociate. Pacienții cu reflux mitral primitiv sau secundar cardiomiopatiei dilatative beneficiază de plasarea unui inel simplu de anuloplastie care reduce dimensiunea antero-posterioară a inelului valvei mitrale și apropie cuspele. Deoarece cuspele sunt de obicei structural indemne, creșterea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
reflux mitral primitiv sau secundar cardiomiopatiei dilatative beneficiază de plasarea unui inel simplu de anuloplastie care reduce dimensiunea antero-posterioară a inelului valvei mitrale și apropie cuspele. Deoarece cuspele sunt de obicei structural indemne, creșterea suprafeței de coaptare elimină regurgitarea mitrală. Dilatarea inelară se elimină prin inelul de anuloplastie. În regurgitatrea mitrală, anuloplastia exagerează reducerea diametrului anteroposterior și subdimensionează inelul de anuloplastie, care tracționează cuspa posterioară spre partea anterioară a inelului, în apoziție cu cuspa anterioară-. Există situații care impun rezecția limitată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
valvuloplastie sau protezare valvulară concomitent cu BAC. Același raționament terapeuticse aplică pacienților fără ETE preoperator la care ETE intraoperator demonstrează un reflux moderat de +2. Pacienții cu regurgitare mitrală funcțională pot răspunde la revascularizare fără intervenție valvulară mitrală. Creșterea presiunilor pulmonare, dilatarea atriului drept (AD) și fibrilație atrială (FA) sunt semne ale cronicizării regurgitării mitrale și pledează în favoarea unui abord mai agresiv al valvulopatiei cu refacere sau protezare. Un număr semnificativ de pacienți cu IC și scădere a FE prezintă regurgitare mitrală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
semne ale cronicizării regurgitării mitrale și pledează în favoarea unui abord mai agresiv al valvulopatiei cu refacere sau protezare. Un număr semnificativ de pacienți cu IC și scădere a FE prezintă regurgitare mitrală ca rezultat al infarctului de perete inferior sau dilatării VS. Mecanismul de producere al insuficienței mitrale (Im) este diferit. Pacienții cu infarcte inferioare prezintă scurtarea mușchilor papilari posteriori și dilatare asimetrică a inelului posterior ca urmare a afectării teritoriului arterei circumflexe. Pacienții cu dilatarea VS au inelul dilatat posterior
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
de pacienți cu IC și scădere a FE prezintă regurgitare mitrală ca rezultat al infarctului de perete inferior sau dilatării VS. Mecanismul de producere al insuficienței mitrale (Im) este diferit. Pacienții cu infarcte inferioare prezintă scurtarea mușchilor papilari posteriori și dilatare asimetrică a inelului posterior ca urmare a afectării teritoriului arterei circumflexe. Pacienții cu dilatarea VS au inelul dilatat posterior. Există situații în care se pot asocia aceste leziuni, de exemplu, tracțiunea postischemică a cuspei posterioare și IC cronică cu hipertrofie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]