1,735 matches
-
Tel Aviv și centrala Ministerului. Perioada cronologică studiată este din 1948, data stabilirii relațiilor diplomatice, și până În 1969, nivel la care am sistat cercetarea documentației. Dosarele cuprind o mare varietate de probleme legate de emigrare, schimburi comerciale, diverse contacte ale diplomaților români cu lideri israelieni sau cu reprezentanți ai presei, persoane publice etc. Foarte interesante sunt relațiile cu celelalte state socialiste reprezentate la xe "Tel Aviv"Tel Aviv. Este frapant interesul cu care la xe "București"București se urmărește stadiul relațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Aviv"Tel Aviv. Este frapant interesul cu care la xe "București"București se urmărește stadiul relațiilor celorlalte state socialiste cu xe "Israel"Israelul. Este clar că are loc o coordonare a pozițiilor Între acestea sub conducerea reprezentantului sovietic. În rapoartele diplomaților români, acesta este numit „prietenul cel mai bun” și i se cere sfatul În cele mai diferite situații. În arhiva Ministerului de Externe se mai află un fond special - Fondul 33 Evrei, În care sunt adunate o serie de materiale
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
față de Republica Populară Română din partea unor organizații sioniste din xe "Israel"Israel, care ar acționa conform directivelor Organizației Mondiale Sioniste. Scopul imediat ce se urmărește este stabilirea de legături oficiale cu comunitățile evreiești din țara noastră”3. Intenția Îl revolta pe diplomatul român, el considerând aceasta o „tactică diversionistă”. Dar e foarte probabil că el era mai puțin la curent cu tendințele noi ale politicii României față de organizațiile evreiești. Caracteristica perioadei de relativă relaxare era alternanța „luminilor” și a „umbrelor”. Se renunța
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
de evrei erau destinate În cele din urmă să ajungă În xe "Palestina"Palestina este confirmat de un protest al Oficiului Politic al xe "Marii Britanii"Marii Britanii, În care se atrăgea atenția că aceste transporturi se Îndreaptă spre xe "Haifa"Haifa. Diplomatul englez le considera o mașinațiune a guvernului costarican, prin care acesta voia să sprijine emigrarea ilegală În xe "Palestina"Palestina. Se cerea guvernului român să Împiedice astfel de acțiuni 4. În condițiile dificultăților organizării emigrărilor spre xe "Palestina"Palestina, În
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
000 de evrei, din care numai 6-7.000 au ajuns În xe "Israel"Israel. Concluzia diplomatului maghiar era că „În ce privește «reîntregirea familiilor», guvernul maghiar este de acord să aprobe vize În acest scop”. Comentând cele spuse de colegul său maghiar, diplomatul român ajunge la concluzia că „se pare că ei șungurii - L.Rț au cazuri mult mai puține și sunt mai elastici În această chestiune”6. O convorbire similară avea să poarte diplomatul român și cu șeful legației xe "Poloniei"Poloniei
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
scop”. Comentând cele spuse de colegul său maghiar, diplomatul român ajunge la concluzia că „se pare că ei șungurii - L.Rț au cazuri mult mai puține și sunt mai elastici În această chestiune”6. O convorbire similară avea să poarte diplomatul român și cu șeful legației xe "Poloniei"Poloniei la xe "Tel Aviv"Tel Aviv. Deși nu recunoaște că xe "Polonia"Polonia a dat „liber” emigrării evreilor, cifrele de aliya pe care acesta le evocă, În fapt confirmă acordul polonezilor pentru o
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
că aceste consultări bilaterale sunt urmărite de diplomații sovietici. Ministrul român este „convocat” de un diplomat sovietic care s-a interesat, după cum se arăta Într-un raport, de „felul cum noi rezolvăm problema reîntregirii familiilor”. Explicația acestei cereri era că „diplomatul sovietic redacta un material pentru xe "Moscova"Moscova”2. Interesant este că ministrul plenipotențiar xe "Manu"Manu Își permite - gest fără precedent În diplomația comunistă românească - să facă o recomandare pentru continuarea emigrației. El spune În concluziile unui amplu raport
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
evreilor din R.P.R., se rezolvă o problemă spinoasă pentru noi, aceea a «reîntregirii familiilor». Aceasta creează În rândul celor de aici un sentiment de simpatie, ba chiar de recunoștință față de R.P.R.”3. Este adevărat că actul de curaj e limitat, diplomatul știa că bate la o „ușă deschisă” și că guvernul român era decis să continue emigrările. Oricum, este clar că Petru xe "Manu"Manu - ce se dovedește posesorul unui bun spirit de observație - a realizat importanța covârșitoare care se dădea
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
ministru de externe al României, deși a fost considerat „unul din cei mai inteligenți și mai talentați diplomați ai Europei contemporane“. În cele ce urmează vom analiza cauzele interne și externe ale demiterii acestuia din guvernul Gheorghe Tătărăscu. În galeria diplomaților perioadei interbelice, Titulescu ocupă un loc aparte. Ideile titulesciene promovate în cadrul relațiilor internaționale au devenit, după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, valori universale. Dintre acestea amintim: impunerea „forței dreptului” în dauna „dreptului forței” în relațiile internaționale, indivizibilitatea păcii
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
regional, spre universal”. În pofida activității diplomatice dusă de Nicolae Titulescu, s-a hotărât demiterea sa sub pretextul unei așa-zise „remanieri guvernamentale”. Titulescu, presimțind acest moment, și-a prezentat demisia din funcția de ministru de externe la 11 iulie 1936. Diplomatul român declara în acest sens regelui Carol al II-lea: „Mi-am dat seama imediat că locul meu nu mai era în guvernul Tătărăscu, deoarece se contracara politica externă pe care o duceam... Pentru a nu-mi da demisia în
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
am dat copia actului de demisie președintelui Tătărăscu”. Primul ministru, într-un referat adresat regelui Carol al II-lea, se pronunța pentru acceptarea acestei demisii. Astfel, Tătărăscu declara că aceasta se datora situației internaționale dificile pe care și-o crease diplomatul român, iar pe plan intern, spunea primulmistru, poziția lui Titulescu se clătina din cauza „unor exagerări ale domniei sale - în vorbă și în atitudine - în chestiunea raporturilor cu Uniunea Sovietică“. La 14 iulie 1936, regele primea o scrisoare din partea lui Octavian Goga
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
regimului hitlerist în 1933 că ar vrea să abandoneze cooperarea cu germanii și că ar fi interesați de o conlucrare cu statele care promovau securitatea colectivă; o posibilă apropiere sovieto-germană în cazul în care nu se realiza o legatură franco-sovietică. Diplomatul român considera că o politică externă solidă trebuie să pornească de la bune relații cu statele vecine, indiferent de forța lor economică sau militară ori de regimul social. Titulescu declara: „Numai printr-o politică constantă de pace și prietenie, cu toate
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
în 1924; Statele Unite ale Americii în 1933). Titulescu conștientiza efectele negative ce puteau să reiasă în urma menținerii unei situații anormale în relațiile cu statul vecin de la est, ale lăsării acestei mari puteri în afara sistemului de securitate colectivă. În această direcție, diplomatul român a decis să negocieze cu Uniunea Sovietică în vederea încheierii unui tratat de neagresiune; să semneze la Londra, la 3-4 iulie 1933, Convențiile pentru definirea agresiunii; să reia relațiile diplomatice dintre cele două țari, la 9 iunie 1934, în urma unui
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
cu ocazia reluării de fapt a relațiilor diplomatice , când politicianismul a ținut să salveze oarecari aparențe de consecvență“. Titulescu a susținut încheierea la 2 mai 1935 a Tratatului de asistență mutuală franco-sovietic și al celui cehoslovaco-sovietic la 16 mai 1935. Diplomatul român a participat efectiv la redactarea celui dintâi care prevedea că statele semnatare trebuiau să-și acorde reciproc ajutor imediat și necondiționat în cazul în care unul dintre acestea ar fi fost victima unei agresiuni neprovocate venită din partea unui stat
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
securitate sporită, căci URSS nu-și mai păstrează libertatea de acțiune în privința Germaniei“. Afirmația ministrului de externe român era valabilă atât timp cât Uniunea Sovietică nu avea de gând să-și pună în practică planurile imperialiste. Referindu-se tot la acest document , diplomatul român declara următoarele: “Tratatul de asistență mutuală pe care l-au semnat Parisul și Moscova este un evenument de o așa importanță încât nu pot fi prevăzute încă de pe acum toate consecințele sale fericite pentru organizarea păcii. Respectând cu fidelitate
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
a unor detalii, în primul rând prin canalele germane și chiar...sovietice, fiind în interesul ambelor părți să verifice trăinicia tratatului sovieto-român în perspectivă“. Din cauza apropierii de Uniunea Sovietică, Titulescu a fost acuzat că ar fi comunist. În acest sens, diplomatul român declara: „Politica noastră față de Uniunea Sovietică derivă din necesitatea de a trăi în bună armonie cu un vecin de 170.000.000 de oameni. Nu sunt comunist, n-am împărtășit niciodată această doctrină. Consider însă că o apropiere pe
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
putut să ajute Uniunea Sovietică luptând impotriva Poloniei. Acest articol făcea referire la sincronizarea prevederilor tratatului cu acțiunile Franței. România dorea să aibă garanția Franței, în cazul în care prevederile tratatului ar fi fost puse în aplicare. Constatăm faptul că diplomatul român a rămas fidel sistemului de securitate colectivă promovat de Franța, în care Polonia într-o primă perioadă și Cehoslovacia reprezentau pilonii centrali. Titulescu nu dorea ca România să rămână singură alături de Uniunea Sovietică . Titulescu a fost acuzat de faptul
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
Criza de la 11 iulie 1936 atingea deznodământul în ziua de 29 august 1936. Momentul demiterii lui Titulescu a fost bine ales de regele Carol al II lea și primul -ministru Tătărăscu. Komarosvski relatează modul secret în care a fost demis diplomatul român: “Trebuie să recunoaștem meritele regizorilor reorganizării guvernului Tătărăscu și Inculeț - întrucât afacerea a fost realizată strălucit, ca la carte . La orele 12, în ziua de sâmbătă, 29 august, Tătărăscu a fost în audiență la rege, la Sinaia; la orele
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
gara Sinaia. Djuvara a alergat spre trenurile către Sinaia, a sosit acolo și a așteptat până când, în sfârșit a sosit Tătărăscu. Tătărăscu și Inculeț au acționat în secret - vineri nu se știa încă nimic și chiar nu s-a bănuit”. Diplomatul român afirma că momentul a fost unul controversat: „s-a pretins că se vede un plan care ar fi pregătit lovitura din 29 august 1936... Un plan? Sunt foarte slabi cei ce vorbesc astfel. Ar fi fost mult mai simplu
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
și de anumite animozități personale care existau între acesta și o serie de personalități românești cum ar fi: Carol al II-lea, Gheorghe Tătărăscu, Nicolae Iorga, Octavian Goga, Gheorghe I. Brătianu, Horia Sima, Corneliu Zelea Codreanu. Aceștia îl acuzau pe diplomatul român de deteriorarea raporturilor cu Italia, Germania și Polonia . În special Octavian Goga și Gheorghe I. Brătianu se pronunțau categoric în favoarea abandonării colaborării cu Moscova și pentru o orientare spre Berlin. În planul politicii interne acesta era considerat vinovat de
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
păstrare a independenței și integrității teritoriale a acesteia într-o perioadă în care tendințele revizioniste erau foarte puternice. Concluzii Demiterea lui Nicolae Titulescu ne apare ca un act de “injustiție morală” diametral opus față de eforturile pe care le-a depus diplomatul român în politica externă românească și internațională din acea perioadă. În cuprinsul cărții au fost analizate, cauzele și contextul intern și internațional, care au determinat înlocuirea acestuia din funcția de ministru de externe, la 29 august 1936. Astfel, pe plan
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
influența a fost considerabilă, chiar sub regimul fascist: dacă L'Humanisme intégral n-a putut fi tradus decît în 1946, lucrările lui Maritain erau cunoscute mai ales în rîndurile tinerilor intelectuali ai Acțiunii Catolice, ai Federației Universitarilor (FUCI) și ale diplomaților de elită: Monseniorul Montini, preot în cadrul FUCI, tradusese Troi réformateurs în 1928. Șefii democrației creștine italiene au arătat adesea ceea ce îi datorau lui Maritain. Giorgio La Pira, care a publicat în 1939 în Principi un fel de manifest al persoanei
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Astfel, Lenin, trimițându-și ministrul de externe, pe Cicerin, la Conferința de la Geneva din 1922, s-a desp)rțit de el dându-i urm)torul avertisment: ,,Evit) cuvintele mari” (citat în Moore 1950, p. 204). Cicerin, care întruchipa mai degrab) diplomatul de mod) veche îmbr)cât elegant, decat revoluționarul simplu echipat, trebuia s) se abțin) de la o retoric) provocatoare, de dragul obținerii unor înțelegeri. El a dus la bun sfârșit aceste recomand)ri, atunci când a fost vorba de cealalt) putere repudiat) și
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
solului, profesionist autentic al pertractărilor, capabil să execute un balet complicat între refuz, compromis și vorba ultimativă, propunând mereu soluții în care cuvântul nu face altceva decât să disimuleze. În nesfârșita negociere pe care o închipuie întâlnirile dintre sol și diplomatul chinez (atent cu stăruință la afirmarea propriului rang și a regulilor instituției pe care o reprezenta), cu ofensive și replieri, cu formule care abia ascund suspiciunea, cu manevre care ambalează tot atâtea inabilități vecine (retoric) cu neputința, își găsește loc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
Hotelul Petersburg relata și Theodor Tumansky, într-un raport înaintat lui Nesselrode, întocmit chiar a doua zi. Acesta era alarmat de faptul că, de trei zile, soseau la Iași „din toate districtele indivizi cunoscuți pentru antipatia lor față de guvernul actual”.Diplomatul rus a încercat să afle informații despre intențiile acestor persoane de la Alexandru Moruzi, care facea parte din regimentele rusești de pază și pe care îl suspecta de complicitate cu agitatorii. Moruzi a primit sarcina de a se informa și de
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]