1,946 matches
-
chiar William of Ockham, adversar înverșunat al papei Ioan al XXII-lea și susținător al împăratului, considera că autoritatea spirituală și puterea temporală au sfere de acțiune complementare, că ele se pot influența reciproc în mod benefic în măsura în care nu devin discreționare, ci își restrîng acțiunea potrivit limitelor stabilite de legea divină și de cea naturală. Teologia politică a secolului al XIV-lea va avea ca temă centrală ideea autorității care se autolimitează (self-binding authority), după modelul atotputerii divine autorestrictive. Modernitatea a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
voluntară a forței. Ceea ce deosebește mișcările fundamentaliste totalitare de fundamentalismele religioase occidentale este tocmai atitudinea față de exercitarea forței. Fundamentaliștii islamici, ca și Mișcarea Legionară din România interbelică invocă sau invocau idealuri religioase pentru a legitima doar în beneficiu propriu folosirea discreționară, teroristă, a forței. Ei își arogă sau își arogau în exclusivitate privilegiul imoderației. în Occidentul de astăzi, mișcările fundamentaliste combat cu agresivitate valorile care domină în societatea mare. Dar, în acest scop, se folosesc totuși numai de mijloacele legale ale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
dau afară. Ca și cum redacția respectivă ar fi o proprietate personală. Citat exemplar din două puncte de vedere: mai întâi, pentru diagnosticul, să recunoaștem, foarte exact pus mentalității funcționarului redacțional provincial, format și pătruns definitiv de mentalitatea sinecuristă. Apoi, pentru spiritul discreționar de comandă, specific unui astfel de șef. S-a și vorbit, de altfel, despre Mizeria scriitorilor ajunși șefi, după formula, lucidă, a lui Ion Cristoiu 8. Ravagiile sale, mai ales în trecut (dar nu numai), au fost și sunt considerabile
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
române le era permis doar în virtutea unor acte speciale și prin puncte de graniță, precis stabilite, obligații foarte clar enunțate în “Cartea Nouă” de la 1792. Autonomia Principatelor se reflecta și în faptul că domnitorii acestora erau dotați cu puteri practic discreționare în interior. Prerogativele domniei au fost reiterate în multe documente, și acestea prevedeau: autoritate necondiționată asupra tuturor supușilor pe întregul teritoriu al țării, dreptul de a percepe dările, inclusiv taxele vamale, autonomie juridică și administrativă, dreptul de a recruta oșteni
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
vor confrunta cu transferul responsabilităților dintr-o capitală în alta, fără ca aceasta să împiedice pe țar să controleze politica din cele două Principate, atât prin agenți secreți, cât și direct, prin consulul rusesc investit de Convenția de la Akermann cu puteri discreționare. Numele domnilor, Alexandru Ghica și Mihail Sturdza, deveniră publice, la 29 martie 1834. Cu această ocazie, Blutte reflecta: „Nu trebuie dedus de aici că Principatele vor înceta să depindă în întregime de bunul plac a guvernului rus, care a avut
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
sau gardieni. După ce au intrat prea convingător În roluri și au Început să apară ecouri sociale defavorabile, experimentul a fost Întrerupt. A fost ceva În sensul altui experiment celebru, al lui Milgram, de obținere a „supunerii” necondiționate În fața unei autorități discreționare. Ambele cercetări au fost puse În chestiune, reproșându se faptul că nu au respectat condițiile de etică a cercetării. Zimbardo a devenit Însă președinte al Asociației Psihologilor Americani, iar În prezent este director al Centrului Stanford pentru Politici Interdisciplinare, Educație
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
un pretext decât motivul adevărat al nevoii de anticipate, lăsați guvernul să-și facă treaba. Dacă lucrurile încep să meargă, volens nolens PUR intră în cadența guvernării. Altfel, acest partid își pierde orice relevanță. Corupția. Robert Klitgard: „Corupția = monopol + putere discreționară - răspundere”. Odată ce ați sărit la gâtul corupției, nu mai aveți cale de întoarcere. Trebuie să câștigați, chiar dacă e nevoie să muriți cu ea de gât. Spre a fi credibil, săriți mai întâi la gâtul corupților dvs., apoi la gâtul corupților
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
mare și mai trainică pe zi ce trece. Multe lucruri nu sunt în regulă cu țările post-comuniste, dar nimic nu este mai devastator decât corupția care le bântuie. Profesorul Robert Klitgaard are dreptate când ne oferă formula corupției: „monopul + putere discreționară - răspundere”. Este exact rețeta după care încruntați ideocrați comuniști s-au transformat peste noapte în cleptocrați jegoși, putred de bogați. Cleptomania este o boală mintală. Cleptocrația nu este. E altceva. Un cleptoman „nu fură obiecte pentru imediata lor folosire sau
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
În acest sens, sistemul de guvernare este un ansamblu de mecanisme organizaționale și instituționale, un arhetip instituțional managerial. Sistemul de guvernare este un mod de delimitare a puterii de influență a decidenților, de reglementare a conduitelor lor, precum și a spațiului discreționar al guvernanților. Capitolul 7 este alocat subiectului Managementul responsabilității sociale corporative ca dimensiune a strategiei corporative. Termenul de "responsabilitate socială corporativă" (RSC) este un concept prin care companiile integrează, pe o bază voluntară, preocuparea față de societate și mediu în operațiile
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
fi ignorată, iar începând cu secolul XX, globalizarea reconstruiește sau reproiectează puterea, funcțiile și autoritatea guvernelor naționale. Secolul XX a adus pe scena istoriei și a legitimat un alt tip de capitalism cu actori sociali proprii, cu puteri adesea considerate discreționare: corporațiile transnaționale, organizațiile și instituțiile economice, politice și sociale mondiale. Aceste instituții sunt principalii promotori ai internaționalizării și standardizării practicilor și procedurilor de a face afaceri și schimburi comerciale, a modului de a ne distra, îmbrăca, informa, cu alte cuvinte
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
aceste spații geopolitice de a deveni mai puțin turbulente a fost să-și crească gradul de angajabilitate la/într-o regiune de bază. Angajamentele externe aliniau regiunile periferice din punct de vedere al guvernării și, în plus, diminuau riscul folosirii discreționare a puterii conferită de avantajele resurselor. Punctul forte al unei astfel de asocieri derivă din echilibrarea puterii conferite de resursele tangibile și comercializabile între state apropiate geografic. Din păcate sau din fericire, avantajul resurselor naturale ale "regiunilor state" devine mai
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
sistemul de guvernare este un ansamblu de mecanisme organizaționale și instituționale, o "matrice" instituțională pentru regulile jocului managerial. Sistemul de guvernare este un mod de delimitare a puterii de influență a decidenților, de reglementare a conduitelor lor, precum și a spațiului discreționar al guvernanților. În România, datorită faptului că în cele mai multe cazuri proprietarul este și coordonatorul afacerii, guvernarea la nivel de entitate profit are mai mult semnificația de "conducere" sau "managementul" organizației. În acest caz, sfera guvernării cuprinde acționariatul și reprezentanții acestuia
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
total dedicați "concertării"; 2. STAKEHOLDERS EXPECTANȚI, posesori ai două dintre atribute și clasificați în: * dependenți (posesori de urgențe și legitimitate); * periculoși (posesori de putere și urgențe); * dominanți (posesori de putere și legitimitate); 3. STAKEHOLDERS CU UN SINGUR ATRIBUT: * inactivi (putere); * discreționari (legitimitate); * solicitanți (urgență); 4. NON-STAKEHOLDERS (fără niciun atribut și fără participare în concertarea socială). Din punct de vedere al intensității și frecvenței potențialului reactiv al stakeholders, sunt utile modalitățile de clasare a lor. Dar, ca și poziționare față de organizație, ni
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
considerate ca fiind date illo tempore. Modul nostru de a fi s-a accelerat pe dimensiunea pragmatic-utilitaristă. Secolul XX a adus pe scena istoriei și a legitimat un alt tip de capitalism cu actori sociali proprii, cu puteri adesea considerate discreționare: corporațiile transnaționale și organizațiile economice, politice și sociale mondiale. Aceste instanțe economico-sociale au fost principalii promotori ai internaționalizării și standardizării practicilor și procedurilor de a face afaceri și tranzacții de toate tipurile și în toate domeniile. Dar și a decalajelor
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
avea un cuvânt greu de spus în politica Imperiului, iar multe din deciziile majore ale sultanilor nu aveau valoare fără o fetwa a acestuia un fel de binecuvântare, asemănătoare Bulelor papale. De aceea, în Imperiul casei lui Osman, în pofida puterii discreționare a sultanilor, nu a existat niciodată o separare a statului de religia islamică aceasta dominând și dirijând și o mare parte din viața de zi cu zi a credincioșilor; sharia, legea musulmană, dirija, așadar, și activitatea statului, și viața individului
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
nimeni nu mi-a spus vreo vorba bună. Oamenii mă privesc pe strada că pe o curiozitate: ,,Uite, ăluia i-a omorât Securitatea copilul”. Probabil, mă consideră un prost, un iresponsabil care a avut curajul să se Împotrivească unui sistem discreționar imposibil de atins. L-am Întâlnit, prin '90, pe Andronic, unul dintre securiștii care ma interogau periodic. Mi-a râs În nas. A Îngăimat câteva cuvinte prin care mi-a dat de Înțeles că se simte În siguranță. A Încercat
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Guinea, Europa viitorului. Tratatul de la Lisabona, traducere de Iordan Gheorghe Bărbulescu, Editura Polirom, Iași, 2011. Alexy, Robert, "A Theory of Constitutional Rights Revisided", în Agustin Jose Menendez, Eriksen, Erik Oddvar (eds.), Arguing Fundamental Rights, Springer, Dordrecht, 2006. Apostol-Tofan, Dana, Puterea discreționară și excesul de putere al autorităților publice, Editura All Beck, București, 1999. Aristotel, Politica, traducere de Alexander Baumgarten, Editura IRI, București, 2001. Asociația Academia de Advocacy, Regionalizarea României De ce? Sinteza audierii publice, online la http://advocacy.ro. Avramescu, Cătălin, Constituția
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
1993, vol. IV, p. 56. 17Tudor Drăganu, op. cit., vol. II, p. 233. 18 Idem, p. 235. 19 Idem, p. 229. 20 Ioan Vida, Puterea executivă și administrația publică, Regia Autonomă "Monitorul Oficial", București, 1994, p. 38. 21 Dana Apostol-Tofan, Puterea discreționară și excesul de putere al autorităților publice, All Beck, București, 1999, pp. 277-278. 22 Constanța Călinoiu; Victor Duculescu, Drept constitutional și instituții politice, Editura Lumina Lex, București, 2005, p. 188. 23 Dan Claudiu Dănișor, Drept constitutional și instituții politice, C.H.
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de realizat când regulile sunt numeroase și complexe, și uneori chiar contradictorii. "A implementa" nu mai înseamnă doar asigurarea că o anumită regulă este pusă în aplicare, ci posibilitatea de a alege și de a judeca, poate chiar cu autoritate discreționară, între mai multe reguli diferite. În al doilea rând, dificultatea este amplificată de faptul că membrii birocrațiilor nu sunt doar implicați în implementare, chiar dacă privim acest lucru în sensul cel mai larg; ei pregătesc de asemenea deciziile și oferă consiliere
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
vor fi nevoiți să spună că nu au jurisdicție, nu pentru că reclamantul a greșit curtea de justiție, ci pentru că nicio instanță judecătorească din țară nu are dreptul de a adjudeca asupra chestiunii respective? Aceasta se întâmplă dacă problema este socotită "discreționară", iar statul are dreptul final de a decide; * În ce grad i se permite judecătorului să chestioneze regulile? Reclamanții se pot plânge nu că au fost tratați injust conform unei anumite reguli, ci că acea regulă este greșită, deoarece nu
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
știe, în țările liberale a început să aibă loc o oarecare dezvoltare a controlului în justiție asupra unor aspecte de securitate de exemplu, privind deportarea cetățenilor străini sau acordarea pașapoartelor dar multe guverne, inclusiv în Vest, continuă să păstreze puteri discreționare în aceste domenii. Figura 20.1 Sfera de cuprindere a supravegherii administrației publice Controlul judecătoresc al serviciilor publice Țările din lumea contemporană pot fi ordonate conform gradului în care a activitățile birocrației sunt controlate prin intermediul procedurilor începând cu primul tip
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
trecea în neființă, metodic, sistematic și diabolic toată suflarea Terrei. "Soarele s-a topit și a curs pe pământ." Îngrozitor!! Munți de lavă vulcanică incandescentă, rostogolindu-se din înaltul zenitului asupra unei planete minuscule, căreia o forță malefică, având puteri discreționare, ilimitate îi semnase deja nemilos, cu sânge rege de asasin profesionist, tragicul certificat al extincției veșnice... Transformată într-o cochilie carbonizată, Planeta noastră hălăduia printre galaxiile infinite ale Universului, căutându-și propria identitate pierdută într-un mod atroce și definitiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ne hrănească, să ne educe, să ne îndrume pașii pe căile drepte, cinstite și neîntinate ale acestei vieți atât de zbuciumate, imprevizibile și, de cele mai multe ori, revoltător de indiferente. Se făcuse liniște deplină. întunericul era stăpânul de necontestat, misterios și discreționar al întregului spațiu cuprins între pereții vagonului. Ambele familii își dormeau somnul încrâncenat și înfiorat de tresăriri bruște, necontrolate, ca ale celor condamnați irevocabil de un tribunal anonim și sinistru. Nicio speranță. Sentința fusese de mult pronunțată și executată rapid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
culmea, au nostalgia comunismului, este că, prin esența lui, comu‑ nismul era un sistem complet nemodern. Comunismul avea o clasă privilegiată aflată deasupra legii, nomencla‑ tura și tot aparatul represiv, apoi venea restul lumii. Acest lucru, în sine, prin puterea discreționară a felului în care era organizat regimul, nu genera un regim modern, ci unul absolut rudimentar. Oricine avea putere începea să traficheze această influență pentru foloase materiale. SĂ zicem gestionarul, care avea carne : el devenea un fel de mic împărat
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de mic împărat ; securistul, care avea influență, punea pile la examene și așa mai departe. Și această chestie s-a transmis în postcomunism și este o bună parte din expli‑ cația pentru care postcomunismul a fost așa de corupt. Puterea discreționară e cauza principală a corupției. Pe urmă, legile în timpul comunismului erau absurde. Și ele s-au transmis în postcomunism. Legile fiind proaste, din fericire, nu erau puse în practică, societățile noastre au putut să supraviețuiască ascunzându-se de lege. Acest
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]