4,704 matches
-
este important pentru tine să ai un răspuns cât mai repede); (vii) folosirea apelativelor care marchează intimitatea discursivă (numele mic) și a persoanei a II-a a verbului (tu); (viii) exprimarea interesului comunicativ pentru interlocutor prin conversații fatice, prin operatori discursivi care îl încurajează să continue (da, îhm), prin volubilitate (debit verbal, gestică, mimică). Exerciții. Aplicații Gândiți-vă la o situație în care un animal comunică cu omul. Descrieți această situație și caracterizați-o punând în evidență trăsăturile sale specifice. Experimentele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
apud Gudykunst, 2003) distinge trei tipuri de identități care însoțesc orice persoană: identitatea transportabilă, esența unei ființe, pe care un individ o duce, o „transportă” cu el în toate situațiile de interacțiune; identitatea situațională, activată în funcție de contextul de interacțiune; identitatea discursivă construită local prin modul de a vorbi al persoanei. Construirea identităților este un proces subiectiv și emergent, rezultatul interacțiunii complexe dintre context, individ, grup. Construirea identității este direct legată de alte două procese: cunoașterea socială și construirea atributelor. Cunoașterea socială
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
să înțelegem felul în care limba este modelată și construită de cultură (Philipsen, apud Gudykunst, 2003, p. 57). Diferențele comunicative induse cultural se plasează la două niveluri aflate în interacțiune: la nivel lingvistic (diferențe lexico-semantice și gramaticale) și la nivel discursiv (scripturi culturale, practici discursive, structura interacțiunii verbale, relațiile interpersonale și instituționale din cadrul societății, relația dintre elementele verbale și cele nonverbale în cadrul comunicării). 2.1. Nivelul lingvistic Discursul se construiește la intersecția decupajelor pe care structurile lexico-gramaticale ale unei limbi date
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
care limba este modelată și construită de cultură (Philipsen, apud Gudykunst, 2003, p. 57). Diferențele comunicative induse cultural se plasează la două niveluri aflate în interacțiune: la nivel lingvistic (diferențe lexico-semantice și gramaticale) și la nivel discursiv (scripturi culturale, practici discursive, structura interacțiunii verbale, relațiile interpersonale și instituționale din cadrul societății, relația dintre elementele verbale și cele nonverbale în cadrul comunicării). 2.1. Nivelul lingvistic Discursul se construiește la intersecția decupajelor pe care structurile lexico-gramaticale ale unei limbi date le operează în lumea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
domn/doamnă/domnișoară) este impropriu și apare doar emfatic pentru marcarea solidarității de grup sau, în presă, ca expresie a unei perspective obiective asupra evenimentelor. În ciuda unor echivalențe de traducere dintr-o limbă în alta, cuvintele/sintagmele pot reflecta practici discursive, constructe culturale și relații sociale diferite. De pildă, engl. give a talk presupune un discurs public informal frecvent în culturile anglo-saxone, spre deosebire de cultura franceză, unde faire une communication, faire un exposé presupune o comunicare, o expunere formală. În lumea anglo-saxonă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
replies, inexistentă în limbile europene. Conceptele desemnate prin fr. demande, germ. Bitte, rus. pros’ba nu au echivalent în engleză, termenul cel mai apropiat ca sens, deși oficial și folosit doar în anumite situații, fiind request. (apud Wierzbicka, 2006a). Practicile discursive evocate prin acești termeni își au rădăcinile în ideologia societăților respective. Alteori termenii se corelează cu practici sociale. Astfel, în cultura americană, puternic individualistă, termenul friend (rom. prieten) se definește prin: absența unor comportamente formale sau ritualizate, a unor norme
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
din culturile anglo-saxone este asociată cu atitudini active, cu o filosofie a lui to act. În dialectul mandarin nu există condițional deoarece oamenii din Orient evită în general dezbaterea, speculația orientându-se în special spre aplicații practice. 2.2. Nivelul discursiv Proiecția sistemului abstract al limbii în planul vorbirii, al interacțiunii într-un context determinat, pune în evidență diferențe de natură discursivă între limbi. 2.2.1. Scripturile culturale Procesul comunicării are subiacente scripturi culturale, pe care le activează și le
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
deoarece oamenii din Orient evită în general dezbaterea, speculația orientându-se în special spre aplicații practice. 2.2. Nivelul discursiv Proiecția sistemului abstract al limbii în planul vorbirii, al interacțiunii într-un context determinat, pune în evidență diferențe de natură discursivă între limbi. 2.2.1. Scripturile culturale Procesul comunicării are subiacente scripturi culturale, pe care le activează și le evocă secvențial. Scripturile culturale reprezintă un ansamblu de norme care organizează interacțiunile verbale, conferindu-le semnificație. Ele includ elemente de comportament
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pot să spun „Nu vreau să fac asta” dacă acea persoană vrea ca eu să fac un anumit lucru ar fi bine să îl fac ar fi foarte rău dacă această persoană s-ar simți prost din cauza mea Printre consecințele discursive ale acestui script se numără frecvența ridicată a onorificelor, a titlurilor, a formulelor de respect, folosirea diverselor registre (în funcție de statutul social al interlocutorului), evitarea refuzului de a face acțiunea cerută de interlocutor, evitarea răspunsului direct nu. 2.3. Practicile discursive
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
discursive ale acestui script se numără frecvența ridicată a onorificelor, a titlurilor, a formulelor de respect, folosirea diverselor registre (în funcție de statutul social al interlocutorului), evitarea refuzului de a face acțiunea cerută de interlocutor, evitarea răspunsului direct nu. 2.3. Practicile discursive Configurația interacțiunilor verbale este constrânsă de practicile discursive specifice unei culturi date, încorporând elemente de mentalitate, de ideologie, modalități specifice de exprimare a identității culturale. Ansamblul formelor, tehnicilor, mijloacelor și strategiilor de interacțiune verbală și nonverbală în cadrul societății reprezintă practicile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a onorificelor, a titlurilor, a formulelor de respect, folosirea diverselor registre (în funcție de statutul social al interlocutorului), evitarea refuzului de a face acțiunea cerută de interlocutor, evitarea răspunsului direct nu. 2.3. Practicile discursive Configurația interacțiunilor verbale este constrânsă de practicile discursive specifice unei culturi date, încorporând elemente de mentalitate, de ideologie, modalități specifice de exprimare a identității culturale. Ansamblul formelor, tehnicilor, mijloacelor și strategiilor de interacțiune verbală și nonverbală în cadrul societății reprezintă practicile discursive specifice acelei societăți. De la o cultură la
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Configurația interacțiunilor verbale este constrânsă de practicile discursive specifice unei culturi date, încorporând elemente de mentalitate, de ideologie, modalități specifice de exprimare a identității culturale. Ansamblul formelor, tehnicilor, mijloacelor și strategiilor de interacțiune verbală și nonverbală în cadrul societății reprezintă practicile discursive specifice acelei societăți. De la o cultură la alta variază strategiile comunicative la care vorbitorii recurg în diverse situații. De exemplu, o analiză a conferințelor de presă ținute de Ministerul chinez al Afacerilor Externe, respectiv de Departamentul de Stat American a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mai politicoasă. 2.4. Construirea semnificației Semnificația se construiește prin mecanisme complexe, bazate pe interacțiunea mai multor elemente. 2.4.1. Gestionarea temei Studiile au demonstrat că există diferențe culturale în structura tematică a textelor. 2.4.1.1. Tiparul discursiv O diferență semnificativă ține de tiparul discursiv după care se organizează informația. Tiparul discursiv reprezintă modul de organizare și prezentare a datelor într-un text (scris sau oral), de obicei monologal. Există două tipare discursive fundamentale: tiparul inductiv și tiparul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
se construiește prin mecanisme complexe, bazate pe interacțiunea mai multor elemente. 2.4.1. Gestionarea temei Studiile au demonstrat că există diferențe culturale în structura tematică a textelor. 2.4.1.1. Tiparul discursiv O diferență semnificativă ține de tiparul discursiv după care se organizează informația. Tiparul discursiv reprezintă modul de organizare și prezentare a datelor într-un text (scris sau oral), de obicei monologal. Există două tipare discursive fundamentale: tiparul inductiv și tiparul deductiv. Tiparul inductiv se bazează pe acumularea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
interacțiunea mai multor elemente. 2.4.1. Gestionarea temei Studiile au demonstrat că există diferențe culturale în structura tematică a textelor. 2.4.1.1. Tiparul discursiv O diferență semnificativă ține de tiparul discursiv după care se organizează informația. Tiparul discursiv reprezintă modul de organizare și prezentare a datelor într-un text (scris sau oral), de obicei monologal. Există două tipare discursive fundamentale: tiparul inductiv și tiparul deductiv. Tiparul inductiv se bazează pe acumularea de date pentru formularea, în final, a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
2.4.1.1. Tiparul discursiv O diferență semnificativă ține de tiparul discursiv după care se organizează informația. Tiparul discursiv reprezintă modul de organizare și prezentare a datelor într-un text (scris sau oral), de obicei monologal. Există două tipare discursive fundamentale: tiparul inductiv și tiparul deductiv. Tiparul inductiv se bazează pe acumularea de date pentru formularea, în final, a unei concluzii (A+B+C+D→E). Tiparul deductiv se bazează pe exprimarea ideii generale, a tezei la începutul textului, urmând
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
relații spațio-temporale etc. În textul organizat deductiv, enunțul este asumat de vorbitor (părerea mea este), termenii sunt preciși (2-3 luni), între faptele prezentate în text se stabilește în mod explicit o legătură de cauzalitate. Apartenența textului la unul dintre tiparele discursive - tiparul deductiv sau tiparul inductiv - se corelează cu strategii diferite de dispunere a informației, pe de o parte, dar și cu strategii diferite de lectură și interpretare, pe de altă parte. 2.4.1.2. Progresia tematică Există două variante
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
la interlocutor. În culturile occidentale, tema se organizează liniar, în culturile orientale se organizează în spirală. 2.4.1.3. Gradul de focalizare Toate temele și subtemele discursului se organizează în jurul unui focus, definit drept centru al interesului comunicativ. Strategiile discursive, gramaticale și lexicale prin care, de-a lungul unei succesiuni de secvențe discursive, vorbitorul/scriitorul aduce și menține în centrul atenției o idee centrală, dominantă, reprezentând, din punctul său de vedere, centrul interesului comunicativ, poartă numele de focalizare (cf. DSL
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
organizează în spirală. 2.4.1.3. Gradul de focalizare Toate temele și subtemele discursului se organizează în jurul unui focus, definit drept centru al interesului comunicativ. Strategiile discursive, gramaticale și lexicale prin care, de-a lungul unei succesiuni de secvențe discursive, vorbitorul/scriitorul aduce și menține în centrul atenției o idee centrală, dominantă, reprezentând, din punctul său de vedere, centrul interesului comunicativ, poartă numele de focalizare (cf. DSL, focus, focalizare). Centrul interesului comunicativ poate fi definit mai precis sau mai vag
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
se abat de la maxima cantității printr-un discurs repetitiv-redundant sau o subordonează preocupării pentru conservarea armoniei sociale, iar vorbitorii spun altceva decât gândesc sau ar dori să spună sau să facă în mod sincer; culturi în care gradul de focalizare discursivă este foarte scăzut, în care gradul de ambiguitate este ridicat din cauza numărului mare de acte de vorbire indirecte, a atenuatorilor de expresie și a modalizatorilor, a elipselor numeroase etc., în care se acordă atenție conținutului, nu organizării formale a mesajului
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
putea fi înțelese de interlocutor ca o intruziune în spațiul personal; în cel de al doilea, vorbitorii (din Europa de Est, America Latină, Orientul Mijlociu) au tendința de a vorbi relativ repede și de a-și întrerupe interlocutorii, ca semn al coparticipării și interesului discursiv. În cultura palestiniană, interacțiunile verbale urmează principiul „musayra”, reflectat într-un stil indirect de comunicare, bazat pe repetiție și „înfrumusețara expresiei” prin figuri de stil, elaborat din punct de vedere retoric, reflectând preocuparea vorbitorului de a proteja imaginea publică a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
În accepție pragmatică, politețea desemnează ansamblul strategiilor comunicative care guvernează comportamentul interacțional al indivizilor, ansamblul opțiunilor comunicative de care dispun vorbitorii pentru a menține relații armonioase în societate. În comunicare indivizii își negociază imaginea publică pozitivă sau negativă prin activități discursive care exprimă dorința de independență („imaginea negativă” a individului), respectiv dorința de afiliere (imaginea pozitivă a individului); activitățile de imagine (engl. face-work) sunt menite să evite amenințarea imaginii interlocutorilor (Brown, Levinson, 1978). Impolitețea comunicativă apare atunci când interlocutorul neglijează (conștient sau
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
această intercondiționare complexă rezultă stilul cultural de comunicare. Variația culturală în plan comunicativ se manifestă prin: decupajele lumii operate de structurile lexicale, semantice și gramaticale ale limbii; prin scripturile culturale pe care le activează și le evocă secvențial; prin practicile discursive; prin maniera particulară de constituire a semnificației; prin structura interacțiunii; prin relațiile interpersonale implicate; prin modalitatea particulară de încorporare a elementelor paraverbale și nonverbale. 3. Corelații între variabilele culturale și stilurile comunicative Între dimensiunile de variație culturală (vezi capitolul I
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ale empatizării cu interlocutorul Strategii ale marcării ierarhiilor Dreptul de a întrerupe interlocutorul Evitarea întreruperilor Asertivitate ridicată Nonasertivitate Promovarea intensă a opiniilor și drepturilor personale Conformitate cu norma, ândeplinirea sarcinilor ce le revin conform poziției în cadrul grupului MASCULINITATE FEMINITATE Puterea discursivă se reflectă în strategiile comunicative Puterea discurivă nu este reflectată în comunicare Agresivitate verbală Evitarea agresivității verbale Rolul puțin important al elementelor nonverbale în comunicare Rolul important al elementelor nonverbale în comunicare PUTERNICĂ EVITARE A INCERTITUDINII SLABĂ EVITARE A INCERTITUDINII
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sinteza din Gudykunst, 2003, pp. 177-178). Collier și Thomas (1988) elaborează o teorie a negocierii identității interculturale în șase asumpții, cinci axiome și o teoremă. Asumpții: (1) prin discurs, indivizii negociază identități multiple; (2) comunicarea interculturală presupune asumarea și acceptarea discursivă a unor identități culturale diferite; (3) competența de comunicare interculturală presupune gestionarea coerentă a semnificației, respectarea regulilor adecvate și obținerea unor rezultate comunicative pozitive; (4) competența de comunicare interculturală presupune negocierea semnificațiilor partajate, a regulilor, a rezultatelor pozitive; (5) competența
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]