1,307 matches
-
în conștiința contemporanilor. Campaniile sale de susținere, exegeza subtilă și aplicată au făcut epocă. Pentru Șerban Cioculescu, Tudor Arghezi are o statură de dimensiunile celei eminesciene: "Tudor Arghezi nu se dezminte: păstrează primatul poeziei noastre nezdruncinat. Încă o dată, oricât ar displăcea repetiția, îl socotim de statura ciclopică a lui Eminescu. Și ne fericim că ne-a fost dat să trăim în epoca lirică pe care posteritatea o va numi a lui Arghezi." Extrasele succinte din opera unor critici reprezentativi ai perioadei
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
fără îndoială și elevi dornici de a învăța. Într-o clasă de elevi, există o diversitate de tipuri mentale, de structuri emoționale, de planuri aspiraționale. Ceea ce pe unul îl îngrozește, pe altul îl încântă, ceea ce unuia-i place, altuia îi displace profund, ceea ce pe unul îl ajută, pe altul îl încurcă, ceea ce unul reușește fluierând, altuia nu-i iese nicicum... Dar în clasă, nu te poți purta ca și cum te-ai adresa unei adunături de individualități, ci ca și cum toți am funcționa după
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
l'an mille. în sfârșit, o ultimă condiție de fapt capitală a integrării europene este respingerea oricărui naționalism și izolaționism cultural. Are deci o valoare emblematică o confesiune, ca aceasta, directă și radicală, a lui H.-R. Patapievici: De ce îmi displace naționalismul nostru. Pentru că este exclusiv paseist și profund dăunător intereselor reale, concrete, prezente, ale țării. Naționalismul nostru verbal se împacă foarte bine cu superficialitatea, indolența și indiferența cu care ne urmărim interesele naționale specifice 21. Obstacolul naționalist are profunde consecințe
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
le fie încredințat, împreună cu “Cartea de Aur” sau registrul care avea patentele de înobilare. Locotenența a obiectat contra oricărui act de violență care ar putea avea doar efectul de a-i irita pe trimișii Turci sau Ruși. Această obiecțiune a displăcut populației adunate în mare număr în jurul Palatului, deputăția reușind să obțină documentele menționate care au fost imediat puse pe un catafalc și duse la Mitropolie, însoțite de muzică funebră și de dangăt de clopote. Mulțimea era formată din nu mai
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
darul lui pentru nomazi, aceste construcții votive recunoșteau și onorau, nu căutau, sprijinul divin al unei întreprinderi umane; căutarea întrebătoare ar fi constat într-o probă ordalică: dacă darul îți este pe plac, lasă-l să ființeze, iar dacă îți displace, desființează-l. Oferise oare cineva vreodată un ex voto drept mulțumire anticipată pentru o palmă corectoare de sus încă de venit, se întreba? Durează până când omul ajunge să încorporeze obstacolul ivit în calea-i atât de bine încât el să
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
că se cam întrecuse cu gluma într-ale meditației în public și regretă sincer. Băieții erau într-o dispoziție de invidiat, la care el se impermeabilizase fără voie. Un tip încuiat în mijlocul unei adunări joviale stânjenește, iar lui tare-i displăcea să compromită astfel spiritul de echipă ce-l cultivase în micul lor grup. Așa că sparse degrabă tăcerea cu o necerută explicație pentru absența-i din conversație: − Dacă ne rătăcim pe-aici, precis cădem în Dunăre! − Heeeei, Ian! Ce faci, omule
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
vorbit cu Margareta să mărim cota de scutire de la impozit pe salariul meu. Îi merge bine, ar vrea să continue și la iarnă, dar trebuie să meargă la un curs. Au să fie și multe deplasări. Fetiței nu i-ar displăcea să vină cu ea la Stockholm, dar mai are un an de școală. Puls 98, 95, 101, 99 (după 40 min. în poziție culcat). 7 iulie Ședință cu personalul în baraca ISA de pe aeroportul din Visby. Prezenți: președintele de ședință
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
Virgil”, am răspuns eu, „ce am vorbit noi a fost despre omul X. Și tot ce v-am spus despre om rămâne așa cum v-am spus. Ceea ce am publicat eu este autorul X. V-au plăcut paginile lui?” Nu-i displăcuseră. Al doilea: aveam sub tipar o foarte interesantă corespondență inedită între Tudor Arghezi și un patriarh al exilului literar românesc. Supărat că am publicat paginile autorului despre care mă chestionase cu umoru-i inegalabil dl Ierunca, patriarhul cu pricina mi-a
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
enervat citind: „Dacă Vadim se iubește cu evreii și Tudoran cu Securitatea..”. Dintr-o analiză întocmită de un birou de avocatură, dl Tudoran a înțeles că dl Cornea săvârșise o acțiune ilicită și putea fi chemat în judecată. Cum îi displac asemenea demersuri între oameni care-și pot face cunoscute argumentele prin scris, a preferat să-i răspundă dlui Cornea printr-un pamflet. Dl Cornea se înșeală scriind că dl Tudoran ar fi afirmat că dl Cornea „ar avea totuși, cică
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
poarte", care are adică o anumită experiență în ceea ce privește femeile. Chipeș și misterios, Julien nu poate să nu placă femeilor, indiferent de poziția lor socială. Natura l-a înzestrat cu "una dintre acele figuri fericit alcătuite, la care visează femeile, dar displac tuturor bărbaților". Părul negru și ondulat îi umbrește fruntea netedă și smeadă. Ochii îi sunt întunecați, mângâietori și adânci. Iar "genele lungi și dese împrumutau privirii acea elocvență pătimașă care tulbură în saloane femeile frumoase și mândre și face să
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pas de a-l considera o mascaradă, o comedie care stârnește mila. Așa cum afirmă în jurnal, personalitatea sa este una dublă: "nu mi se cunosc decât ideile și gusturile din afară: că iubesc cu patimă cărțile și că nu-mi displac romanele, că îmi place nespus de mult să mă hârjonesc și mă fugăresc cu băieții, [...] și această plăcere înflăcărată pe care mi-o trezesc societatea, dansul, teatrul, balurile și plăsmuirile fanteziei. Ah, ah, ah, ah! Iat-o pe Catherine cea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
normele epocii. Acea partidă prestigioasă, bogată și strălucită pe care o caută cu disperare se va dovedi imposibil de găsit. Un prinț slav pe nume Soutzo, îndrăgostit nebunește de ea, o cere în căsătorie în 1880. Însă tânăra, căreia îi displac averea lui insuficientă și inteligența mediocră, îl respinge disprețuitoare. Cuvintele pe care i le adresează sunt biciuitoare: Nu vă iubesc, așa că faceți avere, jefuiți o bancă sau mergeți acasă și zburați-vă creierii". Din 1878, înțelegând fără îndoială că ambițiile
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
la țară era un coșmar. I-am reproșat că nu este deloc obiectiv atunci când vine acolo. Mai cu seama nu-i plăcea să meargă la biserică, ridiculizând tot timpul creștinismul, considerându-l ilogic. Acesta era iar un moment care imi displăcea. Uneori însă era un tovarăș destul de plăcut. Introvertirea lui, eu o interpretăm că pe un simptom al incapacității de a se atașa de viață satului, de un loc de care nu era nevoit să se atașeze decât verbal. Îmi displăcea
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
displăcea. Uneori însă era un tovarăș destul de plăcut. Introvertirea lui, eu o interpretăm că pe un simptom al incapacității de a se atașa de viață satului, de un loc de care nu era nevoit să se atașeze decât verbal. Îmi displăcea profund felul în care obișnuia să vorbească despre fetele din ziua de azi, pe care le disprețuia. Maică-sa îl răsfățase și nu-l învățase să aprecieze corect valorile umane. De fapt, se simțea puțin ofensat pentru că se atașase de
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
solemn,"că doar nu mă durea gură, n-avea rost să mi-l fac dușman acum la terminarea liceului când urma examenul de Bacalaureat care avea și o proba orală. L-am rugat să se îmbrace, spunându-i că-mi displace postura lui și m-am grăbit spre școală, meditând în permanență la jocul "la două capete" al Securității. Concluzionasem că se foloseau de el pentru că îl aveau la mâna după reclamația lui Arsene, îl racolaseră, iar acum urma să fiu
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
bârfa care va urma... În ultimul timp Ceaușeștii acaparaseră tot mai mult televiziunea și de ceva vreme nu prea mai aveam ce vedea la televizor. Mai erau doar câteva ore de emisie la care-i vedea doar pe ei. Îmi displăcea mult această familie, dar nu făceam niciun fel de comentarii pe seama lor. Evitasem cu regularitate subiectul, renunțasem la șefia UTC, motivând că aveam prea multe sarcini în școala: teatrul, revista, olimpiadele... Acasă la mine, se ascultă doar radioul și un
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
nu le are niciun monarh sau șef de stat din Europa și din cea mai mare parte a lumii. Poate că pe Putin nu l-ar fi deranjat foarte mult acest aspect, mai ales că nici lui nu i-ar displăcea să rămână Tătucul rușsilor până la moarte, dar au apărut reacții puternice din mai multe direcții: UE, ONU, OSCE, SUA, societatea civilă rusă și partidele democratice etc. Or, Putin nu mai poate face abstracție de toate acestea; el nu poate, la
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
cuvântului”, despre ,, Cântecul ochilor”, si se Întrebase ,, Când vom pleca?” Avusese lecturi plăcute din poeții și scriitorii citați, dar pentru că trebuie ,,Să trăiești, să te doară” citise mult și din Elytis, Ursachi și gândind ,,magie cu ochii Înstelați” nu-i displăceau nici poveștile. Cele ,,cu fulgere amfibii” care ,,spulberă colbul galben din pletele timpului” spre ,,insomnii nemiloase”. La braț cu Vivaldi, Într-un vals românesc al tinereții, În Închipuirea Pieții Sân Marco ori, poate, In padure la Breazu, alergând ,,iluminat prin
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
scrisoare din 20 martie - stil. vechi - 1864, adresată lui Th. Rosetti, Maiorescu spune: „...trebuie să vii urgent încoace din cauza societății noastre”. Același Maiorescu, la 26 martie 1864 - stil vechi - o întreba într-o scrisoare pe sora sa Emilia „...ți-ar displăcea dacă traducerea ar apărea ca publicațiune a societății (încă n-am botezat-o)”... Traducerea în discuție era drama Walenștein. Din cele de mai sus rezultă că botezul societății Junimea ar fi avut loc pe la sfârșitul lunii martie 1864. Există un
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
a le citi în timpul nopții.” Papirus egiptean 512. „Analizarea unei cărți! Ce s-ar spune de un comesean care, în timp ce mănâncă o piersică bine coaptă, ar scoate bucățile din gură ca să vadă cum arată?” Jules Renard 513. „O carte ne displace în toate pasajele unde ne seamănă.” Jules Renard 514. „Țin mult la cartea dumitale, fiindcă-i văd foarte bine cusururile.” Jules Renard 515. „Setea de a cunoaște totul, de a fi la curent; am ajuns să iubesc cărțile foarte scurte
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
la capătul lumii, altfel zis, la dracu-n praznic. Răsunetul evenimentelor care agită țările, continentele, popoarele, și chiar și zăngănitul armelor ajung aici slăbite, parcă ireale. E și ăsta unul dintre farmecele Bugazului. Asta locotenentul remarcase deja și nu-i displăcea. Nici la frumusețea peisajului nu rămânea nepăsător, doar că îi era teamă de singurătatea lungilor seri de iarnă ce vor veni. Ieșirile cu camarazii, sfârșind cel mai des cu chefuri monstre, nu ar fi, în niciun caz, suficiente să i
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în termeni neutri. Nu era vorba, spuse el, decât de o poveste, care, prin hazardul circumstanțelor, se petrecuse sub ochii lui și care nu-i plăcea. "De ce-mi povestești asta?" îl întrebă Vernea cam agasat. Ți-am spus, îmi displace. "E treaba ta, eu n-am păreri aici. Dar, dacă din întâmplare această persoană a luat în sufletul tău locul Isidorei, adu-ți aminte că aici e altceva, aici suntem pe zonă. Cu cât vorbești mai puțin, cu atât o să
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
concursul. Cunoștea și activitatea mea ca prefect al județului Tighina, vecin cu Ismailul. Mi-a oferit, în înțelegere cu toată conducerea organizației partidului, să candidez pe lista liberală de la Ismail, pe locul al doilea după el. Evident, nu mi-a displăcut deloc această propunere. Ismail era un județ care mă interesa mult. Era un județ dunărean și vecin cu locurile mele natale. În copilăria mea veneam adesea în excursie pînă la Prut și priveam Basarabia și orașul Reni, pe atunci pămînturi
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
împrumuturile oneroase făcute în străinătate, în pragul falimentului. 37 În noiembrie 1933, Carol II nevoit, aduce partidul liberal la guvern. Ion G. Duca este numit prim-ministru. La ministerul de interne eu sînt numit secretarul-general al ministerului. Numirea mea a displăcut unor invidioși, socotindu-mă mult prea tînăr pentru acest post. Această invidie se adîncește cînd ministrul de interne, Inculeț, fixează prin decizii ministeriale atribuțiile celor doi subsecretari de Stat: Dumitru Iuca, fiind însărcinat cu administrația locală, iar Victor Iamandi, cu
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
muzică peste limita normală (eu și cînd scriu ascult muzică!), citesc divers și umblu mult singur prin munți. Nu am nici un prieten aici, deși-s destui care se cred prietenii mei. Radu Florescu era singurul aici cu care nu-mi displăcea să stau (e drept, nu întotdeauna), dar acum e la P. Neamț, are serviciu acolo (un fel de inspector cu sau al viermii de mătase!). Și, închipuie-ți, P. Neamț e la 95 de kilometri de mine. Prietenii mei din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]