3,286 matches
-
seară și ați venit. Cu siguranță, ne veți uimi mereu. Discipol al lui Lupasco, al cărui nume rimează în mod curios cu al dvs., conciliați logica și contradicția fără vreo dificultate aparentă. Astfel, fugiți de mondenități, dar nu ratați niciuna; disprețuiți onorurile, dar le acceptați pe toate. Aveți o redingotă verde foarte ochioasă, un bicorn, o sabie, dar mergeți la întrunirile Academiei fără cravată. Insultați gramatica, martirizați vocabularul, dar fotografia dvs. se află în dicționarul Petit Larousse ilustrat"11. Mai serios
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de satisfacție sau de nemulțumire referitoare la ceea ce suntem depind de "actele în care mila ne-a poruncit să nu le dăunăm altora și chiar să le sărim în ajutor, iar noi fie am rămas surzi la vocea ei, fie disprețuind tentațiile, i-am ascultat sfaturile"28. După aceeași regulă îi judecăm și pe ceilalți, iar sentimentele față de aceștia sunt de aprobare, stimă, respect sau blamare, dispreț, desconsiderare. Ideea responsabilității umane ca inevitabilă și de netăgăduit este centrală în concepția existențialistă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de dragoste. Și-atuncea ei departe rătăcit-au, în van îi caută: Plîngînd orbită, poticnindu-se, ea îi urma pe stînci și munți, Căpătînd iarăși chip de om din cel de Spectru în chinurile dragostei de mamă. Ingrați ei rătăceau, disprețuind-o, trăgînd spectrala-i Viața, 210 Departe și departe respingînd-o printr-o teribilă putere de aruncare-n Neființă, în jur rotindu-se-n întunecată disperare Și viața cea spectrala trăgînd-o înăuntru cu-orgoliu și semeața bucurie. Acestfel Enion întreaga să
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
acolo caii mi-am hrănit: 125 Și răsărit-ai tu cu revenele-ți plete într-o vedenie de apă Răsfrîngînd întreaga-mi nepăsare, slăbiciune, moarte, Ca să mă tragi împovărat în jos pe sub mormînt pînă în neFiință Unde Luváh se lúptă, disprețuit de Vala, cea vreme după vreme rătăcind, Strîngîndu-se și iar strîngîndu-se în sine departe de la Domnul ei, zicînd că e Ispititorul. 130 Și-ai devenit și tu că Vala? astfel te-azvîrl afară!" Astfel vorbit-a Regele tunînd cu strășnicie, învăluit
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-n beznă ca să uiți de chinul tot și părăsit de orișice nădejde repaosul să-l afli. Au temelia bucuriei ți-este chinul pe care alții pentru tine-ndură196?" Orc răspunse: "Fie-ți blestemate căruntele sprincene! Ce cauți în acest străfund? 70 Disprețuiesc a ta-Îndurare. Împrăștie-ți zăpezile aiure. De furie turbat sînt în adînc, fiindcă, Iată, picioarele și mîinile mi-s pironite de învăpăiata stîncă, Dar focurile-mi crunte mai bune sînt decît zăpezile-ți. Stai tremurînd. Nu ești încătușat. De ce să
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
te știu; acesta e triumful, aceasta Dumnezeiasca Stare 150 Ce-i dincolo de-ale Științei margini în sura-ntunecime?" Înfricoșat Urizen pe Orc îl auzi, acum convins că era Lúvah. Și început-a Orc un trup de Șarpe să-ntocmească, Disprețuind lumină lui Urizen și prefăcînd-o-n foc vîlvîitor, Primind, așa cum otrăvita cupă Primește vinul cel ceresc, 155 Și prefăcînd iubirea-n furie și gîndul în abstracție, Întunecos devorator pe Șine mistuindu-se200, suind în ceruri. Urizen se așeza pizmuitor, trist meditînd și-
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ele înseși, coborînd. De-a lungul închegatului șuvoi Căzut-am chiar pîn' la al seminței loc, și-acolo dezbinînd Fost-am dezbinat în beznă și uitare; tu, fraged chin, Iar eu fragedă groază în pîntecul lui Enion. 290 Bărbătescu-mi spirit, disprețuind trupul delicat, ieși afară Din creierul lui Enion În chipu-acesta slut, lăsîndu-te acolo Pînă cînd timpuri peste tine au trecut; și totuși spiritu-mi plutit-a revenind Și plămădit-a un Bărbat, să fie-a ta pereche, O, Dragoste Întunecată și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
grapa, războiul de țesut, Ciocanul, dalta, riglă și compasul. Ei făurit-au sabia, carul de luptă și securea, Si pregătiră trîmbița pentru-ncleștare și-al verii flaut, Si toate-acele arte ale vietii le preschimbară-n arte ale morții. 175 Clepsidra o disprețuiră, căci simplă să lucrare Era că a plugarului lucrare, si roată morii, Care-n Cisterne apă o ridícă, o striviră și-n flăcăraie-o pîrjoliră Fiindcă-a să lucrare era că a păstorului lucrare, Și-n locul lor întortocheate roți
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Iubirii dedicate, femeiești; și toate-oștirile cerești ramaseră 10 Uimite, în timp ce Tharmas cu iuțime-înaripată zbura la malul nisipos, Odihnitu-s-a pe sălbatică pustie, si pe marea ce vuia El în picioare ridicatu-s-a și áripile și le-ntinse și Far' să lase urme, disprețuind sfera cea concava a cerului cel vesel, Cu chip de parte femeiasca, luminos că vară, dar părțile iubirii 15 De parte bărbăteasca, si fruntea-i radioasa precum ziua, săgeta un minunat dispreț. Tharmas privi de pe stînca-i și ¶2 Oceanu-i liniștit
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
40, 34. 164 Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 125. 165 Milton, 22, 18-25. 166 Lovinescu afirmă că din arderea evenimentelor temporale în focul spiritului se va naște cenușă din care va fi construit noul Paradis, conform dictonului alchimic "să nu disprețuiești cenușă", pe care Blake l-a respectat întotdeauna. 167 Jerusalem, 75, 8. 168 Rudolf Otto, Mistica Orientului și Mistica Occidentului, p. 93. 169 Ibid., p. 92. 170 Ibid., p. 97. 171 Jerusalem, 16, 61. 172 Jerusalem, 92, 17. 173 R.
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
invers, ca reintrare în dialogul cu Dumnezeu. 289 (VIII, 394-402) În continuare Blake descrie CEI ȘAPTE OCHI AI DOMNULUI (THE SEVEN EYES OF GOD), menționați în Vala, I, 545-546: Blake a preluat o teorie din Zaharia (4, 10): Căci cine disprețuiește ziua începuturilor slabe? Acești șapte vor privi cu bucurie cumpănă în mînă lui Zorobabel. Acești șapte șunt ochii Domnului, cari cutreiera tot pămîntul." La Blake semnifică stadii de evoluție spirituală a omului, de la egocentrismul absolut al lui Lucifer ca prim
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Opera se rezumă la o hărțuire sexuală extrem de convențională. Ceeace îi lipsește însă operei sunt personajele bine conturate și dezvoltate, ariile de anvergură (care în schimb par a fi încropite în grabă), focalizarea forței dramatice. Un sălbatic ateu, Zamoro, care disprețuiește virtuțile creștine; un guvernator creștin care practică metode barbare până în final când se schimbă brusc în bine; tatăl eroinei principale, un adevărat Unchiul Tom, o tânără femeie, Alzira, putin capabilă să gestioneze conflictul care rezultă între cei doi pretendenți la
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
un om în carne și oase: generalul român Aetius, personaj aproape shakespearian prin profunzime și complexitate. El este sardonic, calculat, lipsit de scrupule și însetat de putere; el este capabil de orice trădare atât față de curtea imperiala, pe care o disprețuiește, cât și față de Atilla, cu care, printr-o stranie tradiție, fusese crescut în postura de “frate de cruce” la curtea unchiului lui Atilla. Totuși el moare că un erou în bătălia pentru Romă. Spre deosebire de lucrările din epoca, piesa Attila, König
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
și mai apoi personajele) care Îl Întrupează nu au decât parțial trăsăturile unui erou mitic. „Oricât de celebri ar fi, indivizii aceștia nu rămân altceva decât niște cazuri. Îi poți invidia, lua peste picior ca Molière, Îi poți detesta sau disprețui, precum Voltaire, te poți sili să le intri În grații sau, dimpotrivă, să Îi respingi, dar ei rămân doar ceea ce sunt. Provoacă scandal, stârnesc cleveteli, fără a putea Însă face școală.” 1 Cine ia foarte În serios litera științei și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
altă parte, deși descind din rândul burgheziei, ei Își refuză acest statut: nu vor să se Îmbogățească, nu Își fac proiecte de prosperitate și ascensiune socială precum marii ariviști, nu aderă la valorile lumii care i-a născut. Dimpotrivă, le disprețuiesc ca fiind „de serie”, vulgare. Paul Morand le intuiește corect proiectul: „Dandy-i sunt acea fracțiune a tinerei burghezii care trăiește cu nostalgia aristocrației, refuzând să se supună normelor etice și regulilor burgheziei cuceritoare din secolul al XIX-lea”2
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
poți fi falit și În același timp să stai ore În șir la masa de joc, În cafenelele și cluburile selecte, Îmbrăcat cu cele mai scumpe haine. Luxul pe care acești bărbați trândavi și-l permit este acela de a disprețui În mod ostentativ banul ca scop, dar și munca. Până aici, prin această morală „anticapitalistă și antiburgheză”, ei se aseamănă boemei. Dar motivația și mai ales finalitatea unei asemenea atitudini sunt cu totul diferite. „Un bărbat devine bogat, dar se
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
al lui Balzac. El e deja un bărbat marcat de povara corpului mult prea greu și Îndesat, are o insațiabilă poftă de a trăi, e neglijent, chiar neîngrijit, dar visează În taină la eleganța dandy-lor. Îi admiră și, deopotrivă, Îi disprețuiește pe acești filfizoni, când copiindu-le stilul, când zeflemisindu-i. Vor fi făcut senzație În epocă mănușile lui, nasturii auriți, cravatele, accesorii Îndeobște elegante, dar nu Împopoțonând un trup transpirat, În veșminte slinoase. Să fie atunci Tratatul de viață elegantă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
burțile revărsate, de șoldurile lățite sau de bărbiile duble presupune Întâi de toate o luptă continuă și aprigă: frugalitate, post, abstinență; un fel ciudat de asceză, care Îi transformă pe mulți În adevărați artiști ai foamei. Brummell Începe să Îl disprețuiască pe viitorul rege George al IV-lea și din cauza pântecelui său tot mai rotund, a obrajilor buhăiți. Are curajul să Îl persifleze În fața asistenței, comparându-l cu portarul de la Carlton House, de o corpolență monstruoasă, poreclit Big-Ben, sau rostind În
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
mereu vulgară, e opusul dandy-ului”1. Nici unul dintre marii dandy nu va scrie rânduri atât de necruțătoare, dar mai toți vor gândi la fel și se vor comporta În consecință. Dacă nu misogini până la capăt, mai toți sunt spernogini. Disprețuiesc, adică, femeia. Din oroarea/spaima/dezgustul față de feminin decurge, cel mai adesea, refuzul căsătoriei și al procreării. Celibatul ar fi idealul unui dandy autentic. Unii se căsătoresc totuși, dar căsătoriile lor sunt formale. Este mai mult decât notoriu, de pildă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cât sunt greu de Înțeles și descifrat. Or, ce poate fi mai grav decât toate acestea, chiar din punctul de vedere superior al celor mai detașați și Îndepărtați de lume, de fastul și faptele ei mărețe și care i-au disprețuit cel mai mult neantul? Întrebați-i! Oare, pentru ei, toate vanitățile - orice nume ar avea și oricum s-ar sclifosi - nu au nici o valoare? Dacă dandysmul ar fi existat pe vremea sa, Pascal - care a fost un dandy așa cum poți
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
fi să le dai crezare. Poți oprima lucruri, așa cum poți oprima oameni. Să fie Însă oare adevărat că vanitatea e ultima În ierarhia sentimentelor din sufletul nostru? Și dacă e ultima, dacă e pusă la locul său, de ce să o disprețuiești? Însă e chiar ultima? Valoarea sentimentelor e dată de importanța lor socială. Care anume dintre ele poate fi de o utilitate mai mare pentru societate decât căutarea neliniștită a confirmării de către ceilalți, decât această sete de nestins după aplauzele galeriei
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
a introdus (aparent ca efect vestimentar) tocurile roșii (și stilul curtezan) În saloanele Angliei, Brummell a trebuit să se preocupe de formă, sub toate aspectele. Costumul - o știa prea bine - avea o influență latentă, dar pozitivă asupra bărbaților, care Îl disprețuiau cel mai mult, de la Înălțimea spiritului lor nepieritor. Dar mai târziu, cum spune Lister, s-a detașat de această preocupare din tinerețe, fără să o Înlăture cu totul, mai ales În ceea ce ținea de experiență și de observație. Era Îmbrăcat
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
poezie lucrurilor. De aici rezultă următorul aforism: IX Un om devine bogat; elegant se naște. Sprijinindu-se pe asemenea temelii, văzut de la această Înălțime, un atare mod de existență nu mai este, prin urmare, o glumă efemeră, o vorbă goală, disprețuită de gânditori ca un ziar deja citit. Dimpotrivă, viața elegantă se Întemeiază pe deducțiile cele mai severe desprinse din alcătuirea socială. Nu reprezintă ea, oare, obișnuința și moravurile oamenilor superiori, ce știu să se bucure de avere și să obțină
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de lux pe care aceasta le cunoaște? În sfârșit, dacă ea este semnul unei naturi perfecționate, nu trebuie, oare, ca fiecare să dorească să Îi studieze, să Îi surprindă tainele? Așa se face că nu mai este nicidecum indiferent dacă disprețuim sau adoptăm trecătoarele prescripții ale MODEI, deoarece mens agitat molem: spiritul unui om poate fi ghicit după felul În care Își ține bastonul. Titlurile se degradează sau dispar o dată ce ajung ceva obișnuit; Însă există o forță menită să stipuleze altele
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
pun preț pe ceremonii nu l-ar primi pe băcanul din colț, chiar dacă acesta ar fi membru al colegiului electoral, cu aceeași amabilitate cu care l-ar răsfăța pe un marchiz. De aici nu trebuie să Înțelegem că eleganții Îi disprețuiesc pe cei care muncesc: nici vorbă de așa ceva, admirabila formulă de respect social cu care li se adresează fiind: „Sunt niște oameni stimabili.” Este o mare lipsă de Îndemânare din partea unui elegant să ia În derâdere clasa care muncește, e
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]