2,551 matches
-
ce urmează: viitorulrămâne vag. Fiecare membru al grupului execută sarcina pe care i-o atribuie îndrumătorul, de care depinde și formarea echipelor.Acesta îi desemnează pe copiii ce trebuie să rămână în afara oricărei participări active(cu excepția demonstrațiilor). Este amical, dar distant, sau neutru, impersonal. Climat democratic: sub o “conducere” democratică deciziile constituie întotdeauna obiectul unor dezbateri și sunt adoptate în mod liber de grup, încurajat și ajutat de îndrumător.În cursul unei perioade inițiale de discuții toți elaboreză, de comun acord
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
spiritul de răspundere din partea elevului, exigența cerută de acțiunea educativă trebuie să fie o exigență constant rațională, lipsită de oscilații și abuzuri. La rândul ei, autoritatea profesorului, pentru a fi autentică, trebuie să evite cele două extreme, la fel de dăunătoare: autoritatea distantă, rece, severă și autoritatea excesiv de afectuoasă, de amabilă. Autoritatea autentică presupune coerențe: „Un educator slab este mai înainte de orice un educator incoerent și care, drept urmare, lasă întotdeauna pe copii în incertitudine asupra felului în care el trebuie să
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
marile întrebări care-i frământă. Pentru câștigarea încrederii elevilor este importantă și atitudinea degajată a educatorului în raport cu elevii, firea veselă care imprimă o notă de bună dispoziție în clasă. Dacă institutorul/profesorul adoptă spontan sau calculat o atitudine distantă, severă sau chiar aspră- în numele unei autorități greșit înțelese- creează o stare de tensiune la elevi. În acest caz, obiectul dat al tensiunii se schimbă: în loc ca elevii să se concentreze asupra cunoștințelor predate și exersării deprinderilor, ei se concentrează
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
în clasa a III-a, repetent, nou în actualul colectiv, este neparticipativ la ore, are absențe nemotivate, este uneori apatic și somnolent, nu-și face temele, a trecut clasa cu medii mici până în acest an, când a rămas repetent. Este distant, retras. Institutorul s-a străduit fără rezultate notabile să-l determine să fie participativ la ore și să-și îmbunătățească rezultatele școlare. Lipsa de rezultate satisfăcătoare a eforturilor depuse a determinat frustrarea institutorului care se simte depășit de situație și
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
furie și atitudini acuzatoare. Tratamentul acestuia trebuie efectuat cu grijă, să i se explice tot ce se execută și în acest fel să i se câștige încrederea și cooperarea. Personalitatea schizoidă Acest tip de personalitate este caracterizată printr-o atitudine distantă și rece. Frecvent un “perete de sticlă” pare că există între medicul stomatolog și pacient care tinde să facă imposibilă orice atitudine sau contact fizic. Persoana schizoidă aparent are tact și înțelegere dar medicul trebuie să-și amintească că, comportamentul
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
deloc grădinița au întâmpinat dificultăți de adaptare la noul mediu mult mai mari; s-au integrat cu greu în colectiv, unii dintre ei fiind marginalizați de ceilalți datorită atitudinii lor de egoism sau de agresivitate; față de învățător prezintă o atitudine distantă, uneori mutism refuzând să răspundă la solicitări chiar dacă li se oferă în schimb o recompensă; - Diferențe există și în ceea ce privește rezultatele școlare. În urma discuțiilor dintre învățător și elevi, acesta a constatat că: - Cei care au fost împreună la grădiniță și-au
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
al lumii etc. etc. Nu pot fi trecute cu vederea nici unele atitudini iritante ale complexului de superioritate occidental. Unii funcționari culturali profund mediocri, necompetenți, de pe la unele servicii ale unor ambasade, institute, biblioteci, au uneori și din nefericire o atitudine superioară, distantă, unii ar spune, poate, chiar neocolonialistă. Au venit în România să ne... civilizeze, să ne cultive, să ne aducă în secolul XX etc. Aceeași atitudine se observă, uneori, și la unii conferențiari străini, la unii participanți la colocvii, seminarii și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
această concepción antipÆtica (Claudio Guillen). 5. Există, în sfârșit, și alte forme mai puțin declarate de eurocentrism, ceea ce nu înseamnă că ar fi mai puțin evidente, radicale și active. Una, foarte răspândită, este ignorarea, dezinteresul tacit, învăluit în forme politicos distante, pentru tot ceea ce nu constituie literatură occidentală sau pro-occidentală (influențată în mod direct, tradusă, cu program literar vestic etc.). O astfel de atitudine este frecventă, am spune chiar tipică, marilor media actuale, spiritelor jurnalistice de pretutindeni, fără pregătire literară, filologică
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
identice. Se întreba deci Francesco de Sanctis: Ce este libertatea fără oameni liberi? Sunt forme fără conținut (s.n.) ... rugăciuni fără credință, soldați fără patrie. Expresiile ne sunt cunoscute: forme fără fond, stafii fără trup, iluzii fără adevăr etc. Tonul superior distant, solemn și categoric aparține însă în tot cazul, în primul rând, lui Titu Maiorescu. <endnotelist> I. România și Europa 1. pentru Europa, in: Cotidianul. Supliment Cultural. Litere, Arte. Idei, IV, 48, 19 decembrie 1994. 1. Adrian Marino, Dosarul Constantin Noica
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Pentru exemplificare, în continuare am prezentat câteva teorii științifice, în special postulatele pe care s-au bazat ele la elaborare. Postulatele teoriei cinetice a gazului perfect: 1) Toată materia este compusă din particule mici. 2) Moleculele gazelor sunt mici în comparație cu distanta dintre ele. 3) Particulele sunt în continuă mișcare. 4) Ciocnirile între molecule sau între molecule și pereții vasului sunt perfect elastice (fără pierderi de energie). 5) Energia cinetică medie a diferitelor molecule gazoase este aceeași la aceeași temperatură. Postulatele teoriei
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
3. Grezka (2009). Modelul claselor de obiecte........... 60 3.1.3. Abordarea polisemiei verbelor de percepție fizică din limba română. Problemele definițiilor lexicografice.......... 63 3.2. Polisemia ca sursă a extinderilor semantice. Interferența domeniilor experiențiale........................................................................................................ 67 3.2.1. Percepțiile "distante"................................................................ 69 3.2.1.1. Domeniul vizual..................................................... 69 3.2.1.2. Domeniul auditiv................................................... 71 3.2.2 Percepțiile de "contact"........................................................... 72 4. Concluzii............................................................................................................... 76 CAPITOLUL 4 TRĂSĂTURI SINTACTICO-SEMANTICE ALE VERBELOR DE PERCEPȚIE.. 77 1. Introducere............................................................................................................ 77 2. Distincțiile percepție
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepției (engl. intrafield extensions), domeniul perceptual vizual ocupă cea mai înaltă poziție (vezi infra, 3.2.1). Prezentăm în continuare tipurile de transferuri semantice care se produc în cazul fiecăreia dintre cele cinci modalități de percepție. 3.2.1. Percepțiile "distante" Percepția vizuală și cea auditivă au fost denumite în studii percepții distante (engl. distant senses), fiindcă nu presupun contactul cu stimulul care "produce" percepția. Sweetser consideră că această trăsătură internă a celor două procese poate explica legătura strânsă cu domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
vezi infra, 3.2.1). Prezentăm în continuare tipurile de transferuri semantice care se produc în cazul fiecăreia dintre cele cinci modalități de percepție. 3.2.1. Percepțiile "distante" Percepția vizuală și cea auditivă au fost denumite în studii percepții distante (engl. distant senses), fiindcă nu presupun contactul cu stimulul care "produce" percepția. Sweetser consideră că această trăsătură internă a celor două procese poate explica legătura strânsă cu domeniul obiectiv cognitiv-intelectual. Referindu-se la transferurile dintre domenii conceptuale diferite, Sweetser explică
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
3.2.1). Prezentăm în continuare tipurile de transferuri semantice care se produc în cazul fiecăreia dintre cele cinci modalități de percepție. 3.2.1. Percepțiile "distante" Percepția vizuală și cea auditivă au fost denumite în studii percepții distante (engl. distant senses), fiindcă nu presupun contactul cu stimulul care "produce" percepția. Sweetser consideră că această trăsătură internă a celor două procese poate explica legătura strânsă cu domeniul obiectiv cognitiv-intelectual. Referindu-se la transferurile dintre domenii conceptuale diferite, Sweetser explică legătura percepție
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
indirect". În aceste contexte, verbul transpune o informație mediată, preluată de la o altă sursă. (29) Aud că vrei să te lași de sport. (30) Am auzit că pleci din țară. 3.2.2. Percepțiile de contact La polul opus percepțiilor "distante" se situează percepția tactilă și cea gustativă, considerate percepții de contact (engl. contact senses), care presupun apropierea și contactul cu stimulul. Termenii prin care se desemnează aceste percepții se deplasează către domenii conceptuale mai subiective, cum este domeniul emoțional. Sweetser
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Centru - capacitatea de a stăpâni poziția lor - capacitatea de a controla balonul si de a fi amenințător pentru adversar - capacitatea de a executa eficient pase pentru atacanți - capacitatea de a obține eliminări D) Extreme - capacitatea de a marca goluri de la distanta - capacitatea de a avea lansări eficiente E) Portarii - capacitatea de a bloca - capacitatea de a da pase lungi si precise - capacitatea de a simți jocul - capacitatea de a anticipa pasele de lansare - capacitatea de a intercepta ( fura) balonul adversarului - capacitatea
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
alba, Acrocephalus arundinaceus, Acrocephalus scirpaceus, Acrocephalus schoenobeanus, Remiz pendulinus si Emberiza schoeniclus). În vara anului 2005 o prezență neașteptată în Grădina Botanică Iași a fost specia Acrocephalus arundinaceus in zona mlăștinoasă, cu tufișuri (în stufărișul de pe malul estic la o distantă destul de mare de lac). În anul 2001, conf. dr. Carmen Gache a observat prezența speciei Anas plaryrhynchos (o femela cu 7 boboci pe 17.05.2001) specii normale de pasaj in această arie, iar în vara anului 2005 semnalează prezența
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
de la Washington încoace, au fost atenți să evidențieze conjugarea condițiilor geografice cu o politică externă care-și alege scopurile ținând cont de condițiile geografice și folosindu-le pentru a-și atinge obiectivele. Washington se referea la „situația noastră detașată și distantă” și întreba: „Cine ar refuza avantajele unei poziții atât de neobișnuite?”. Când această perioadă a politicii externe americane se apropia de sfârșit, John Bright îi scria lui Alfred Love: „Pe continentul dumneavoastră putem spera ca tot mai multele voastre milioane
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
îngustare specifică a sferei politice și la o lărgire corespunzătoare a celei nonpolitice; iar ultima a fost deschisă speculațiilor raționale detașate. Obiectivele care mai înainte fuseseră văzute drept premii în lupta pentru putere au fost abordate acum într-o manieră distantă, factuală și gestionate conform tehnicilor specifice economiei, administrației și dreptului. În primul rând, științele naturale și religia s-au eliberat de sub dominația politică și și-au stabilit autonomia. Apoi, cucerind statul, liberalismul a eliberat un domeniu din ce în ce mai mare de sub controlul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
fi: statut de fruntaș, de deviant, de marginal, de clovn al echipei, de opozant etc. Întâlnim apoi fenomenul atribuirii de statute de către alții, chiar și în acele situații când ele nu corespund realității. De exemplu, cineva poate fi considerat rece, distant, pentru că este corect, nu admite lipsurile, abaterile de la disciplină, compromisurile, nu tolerează minciuna etc. La acestea se adaugă și fenomenul autoatribuirii de statute. Unii își atribuie statutul de neînțeleși, neapreciați la justa lor valoare, persecutați, manifestându-se ca atare în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și celelalte două componente (orientările și mentalitățile conducerii) există o strânsă interdependență. Uneori, stilul de conducere apare ca o consecință firească a orientării conducerii. De exemplu, dacă un conducător își consideră subordonații incompetenți, el se va purta arogant cu ei, distant, brutal, îi va suspecta, supraveghea îndeaproape, îi va repezi ori de câte ori i se vor adresa. Alteori, stilul de conducere datorat unor particularități strict personale va impune cu timpul o anumită orientare a conducerii. Un conducător amabil, sincer, într‑un cuvânt, uman
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
diminuarea implicării și îndeplinirii muncii (Freudenberger, Richelson, 1980, p. 13). # Maslach, venind dintr-o altă zonă, și anume din cea a psihologiei sociale, și fiind implicată în studiul strategiilor de coping în stările de activare emoțională (strategiile de neliniște/grijă distantă sau cele de obiectivitate ca mecanism de apărare) aduce o nouă perspectivă de interpretare a burnout-ului. Efectuând cercetări ample asupra medicilor, infirmierelor, psihiatrilor, ea a constat că experiențele emoționale ale acestora erau de cele mai multe ori stresante, fapt care se asocia
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
trebuie să permită cercetătorului să definească profilul unei societăți date, modul său de a se prezenta În interacțiune, În raport cu un anumit număr de valori Împărtășite. Așa se va face distincție Între societăți cu un „etos” mai mult sau mai puțin distant sau apropiat, egalitar sau ierarhic, consensual sau conflictual, caracteristici ce se bazează pe un anumit număr de marcatori pertinenți. Până la urmă, aceste descrieri ar trebui să permită degajarea părții relative a universaliilor, precum și a variațiilor culturale În funcționarea unor astfel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pregătit atunci când mi-am reluat viața funcționărească în Valahia, căci avusesem prilejul să cunosc cea mai eficientă birocrație din Europa, cea elvețiană. Mea culpa! Pentru absolut orice nimic este nevoie de o cerere adresată superiorului, un superior eteric și foarte distant. Administrația românească se îneacă literalmente în hârtie, în tone de hârtie, pe care niciodată nimeni nu se gândește să le recicleze, să facă din ele măcar hârtie igienică (extraordinară e faza cu Victor Rebengiuc, TVR, revoluționarii, nomenklaturiștii disperați după păstrarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
una vorbind la telefon cu cineva: Hai că masa-i gata în zece minute. Ce faci, cobori sau îți aduc eu acolo? Și astfel au coborât rânduri-rânduri de figuri noi, fine, cu ochelari de firmă și cu atitudini de superioritate distantă, care nu dădeau nici o ceapă degerată pe hlinzelile și disprețul nostru, care discutau despre superioritatea Peugeot-ului față de Renault, masticând fără rușine o masă care nu le era destinată. Mi s-a făcut scârbă și jenă față de întreaga situație. Mă uitam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]