6,361 matches
-
publice franceze, am putea spune că, luînd în calcul tipologia autorității dezvoltată de Max Weber, a existat o trecere de la tipul "tehnocratic-rațional" de autoritate la unul mult mai "carismatic", atâta timp cât în momentul de față aceasta depinde mai mult de personalitatea distinctivă și de calitățile personale ale primarului și mai puțin de prestigiul mandatului pe care îl deține. În același timp, prestigiul mandatului și al funcției și faptul că prefectul încă reprezintă statul, sunt două caracteristici importante, deoarece și primarul este chemat
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
politice în timpul acestei perioade socialiștii au fost forțați să se reîntoarcă la unele obiective ale reformatorilor giscardieni și să se conecteze încă o dată la noțiunea de "modernizare administrativă"; * 1989 până în prezent: "modernizarea administrativă" este aprofundată și extinsă, devenind o politică distinctivă în deplinătatea ei, transformându-se apoi în "reformă a statului". În fiecare dintre aceste etape a existat o încercare de a aduce "modernizarea administrativă", însă sintagma este înțeleasă diferit la nivelului fiecărei etape. Preocuparea a fost de a aduce administrația
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și modelul "liberal" anglo-american. F. G. Castles (ed.) Families of Nations: Patterns of Public Policy in Western Democracies (Aldershot: Dartmouth, 1993) de asemenea distinge câteva tipuri de regimuri de bunăstare. Unii autori rafinează mai departe tipologia prin adăugarea unui regim distinctiv sud-european, de exemplu, M. Ferrera, A. Hemerijk și M. Rhodes, The Future of Social Europe: Recasting Work and Welfare in the New Economy (Raport pentru Președinția Portugheză a Uniunii Europene): Florența: European University Institute, 2001. 17 S. George, op. cit., Bangkok
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
suburbiile mizere ale orașelor, creează o lume socială particulară cu propria lor subcultură. O subcultură este un grup care împărtășește unele credințe, valori și norme ale culturii acceptate de întreaga societate dar, de asemenea, are unele care reprezintă trăsăturile ei distinctive. Fiecărei minorități etnice îi corespunde o subcultură proprie. În acest sens, România are un număr destul de mare de subculturi, așa cum este cea a maghiarilor, germanilor, rromilor, lipovenilor din Delta Dunării etc. În realitate, fiecare individ dintr-o societate modernă poate
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mobilizare pentru Întreprindere, reprezintă un antidot social la imobilismul de tip «Muncă-Protecțieă. Totuși, acest potențial de energie nu va fi ușor de captat cu metodele tradiționale de management”<footnote Ibidem, p. 123. footnote>. Noua orientare antitehnocrată are, printre semnele sale distinctive, ambiția personală, pasiunea, uneori idealismul, curiozitatea imaginativă, legate de un realism pragmatic. Întreprinderea trebuie să fie novatoare și tolerantă, să aprecieze practicarea și responsabilitatea salariaților la toate nivelele. Suplețea organizării muncii trebuie să fie Însoțită de o definire clară și
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
este de a transforma inputurile într-un concept de inovație. Trei inputuri alimentează această fază. Primul este fluxul de semnale despre posibilele oportunități tehnologice și de piață disponibile întreprinderii. Al doilea input privește baza tehnologică actuală a firmei - competențele ei distinctive.<footnote Hamel, G., Prahalad, C., Competing for the future, Harvard Business School Press, Cambridge, Mass., 1994. footnote> Important este să se asigure o concordanță între ceea ce firma cunoaște deja și schimbările propuse pe care vrea să le facă. Aceasta nu
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
ființe și mașini. Stuart Umpleby (2001) vorbește în acest nou context despre „cibernetica de ordinul trei” ca despre o cibernetică societală (ce nu trebuie confundată cu cibernetica socială a lui Georg Klaus), sau o cibernetică a sistemelor conceptuale. Principala trăsătură distinctivă a acesteia ar fi feedback-ul care se formează între teorie și organizarea socială, astfel încât, prin perfecționarea conceptelor teoretice, să se ajungă la însăși schimbarea societății. Saltul pe care l-ar realiza știința, în general, ar fi imens, cu consecințe
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
N. Filimon) când era altă "lume nouă". Credeți că astăzi (ca și atunci) ar fi o problemă să fure careva cloșca de pe ouă ? (MERIDIANUL, An IX, nr. 9 (687), joi, 1 martie 2007, Editorial) Ziariștilor din județul Vaslui, ca semn distinctiv de apreciere pentru o categorie de lucrători sociali plătiți în sistem privat. E o COMPETIȚIE la care am invitat toată presa de orice fel din județ, trecând peste orice fel de reținere și renunțând la ierarhizări ab initio. Ar fi
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
întîlni o largă gamă de manifestări de tipul conversiei, al simptomelor obsesive și obsesiv-compulsive, a căror intensitate se poate modifica ulterior. Apariția unor simptome spihotice, ca și prezența unui sindrom defectual tranșează diagnosticul. 19. Criza de adolescență, prin trăsăturile ei distinctive: exaltare, preocupare pentru idei abstracte, variațiii dispoziționale imprevizibile, reverii, introspecție, timiditate, creează un tablou care pote fi confundat cu schizofrenia. Diagnosticul diferențial al unor tulburări psihotice apărute la adolescență este dificl și impune o atitudine de expectativă. Orice studiu al
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
însemne, în opinia mea, o lansare de carte. După 1989, de când s-a liberalizat discursul și gestul cultural, am asistat la sute de asemenea evenimente și mă încumet acum să notez, fără pretenția că voi acoperi întreg registrul, câteva trăsături distinctive dintr-o tipologie destul de largă a fenomenului. Mai întâi, să remarc că la noi toate lansările de carte sunt situate sub zodia excepționalului și sunt maratonice. Vorbitorii, inadmisibil de mulți și, de cele mai multe ori, situați în afara subiectului, adică a cărții
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
narațiunile clasice, a personajului „central”, a „eroului”, a „protagonistului” - În fond, a ființei fictive În care se metamorfozează el Însuși prin actul redactării. Această caracteristică s-a păstrat În aproape Întreaga istorie a jurnalului, devenind chiar una din trăsăturile sale distinctive: prezența În centrul imaginar al romanului, la Întretăierea secvențelor narative și a celor temporale, a unui autor cu o voce, dar fără chip. Autoportretul perfect conturat - adică așa cum Îi cunoaștem din literatura clasică - presupune existența unei „forme ficționale organizate”1
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
a căror masă o descriu, fenomenele demografice poartă denumiri specifice: − natalitate - masa născuților vii; − mortalitate - masa deceselor; − mortinatalitate - masa născuților morți; − divorțialitate - masa divorțurilor; − nupțialitate - masa căsătoriilor; − migrație - masa evenimentelor de schimbare a domiciliului stabil. Fenomenele demografice au ca trăsătură distinctivă caracterul de masă, fiind supuse unor legități statistice; ca urmare a caracterului lor aleatoriu, ele se supun conceptelor teoriei probabilităților. În vederea prelucrării și analizei statistico-demografice, fenomenele demografice se exprimă într-o primă etapă cantitativ, în mărimi absolute (numărul născuților vii
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
pun despre ele" (C. Lévi-Strauss & D. Eribon, 1990: 197). Analiza structurală se definește prin următoarele trăsături paradigmatice (fie ele explicite-infra sau implicite): * regula imanenței (analiza structurală vizează obiectul ca sistem în perspectivă sincronică, anistorică); * regula pertinenței (analiza structurală investighează trăsăturile distinctive ale sistemului, cele care au valoare diferențială); * regula comutării (testul comutării vizînd determinarea opozițiilor binare de natură sistemică); * regula compatibilității (analiza structurală studiază regulile ce guvernează combinarea și deci compatibilitatea elementelor textului); * regula integrării (structurile elementare trebuie integrate în totalitatea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
că gîndirea are loc numai într-un mediu de cuvinte și semne ce se condiționează reciproc: "Cunoștințele pe care le posedăm la un moment dat sînt derivate logic prin inducție și ipoteză din cunoștințe anterioare, mai puțin generale, mai puțin distinctive și mai puțin vii, existente în conștiință și care derivă la rîndul lor din alte cunoștințe mai puțin generale, mai puțin distincte și mai puțin vii" (C.P. 5.311). Această aserțiune conține in nuce ideea istoricității formulată în filosofia și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
1968. Făcea alte compuneri la fel de precoce. Triați sezonul 1921-1922 și aveți originea a jumătate din operele majore ale lui Yourcenar. Concepția și construcția se desfășoară în acest mod: ideile apăreau din surse clasice sau istorice. Erosul și ambiția ca semne distinctive ale condiției umane se combină pentru a forma două din marile teme. Toate intrigile aveau loc în epoci istorice. Deseori își înfățișa personajele ca olandezi. Câțiva ani mai târziu a emis ipoteza că s-ar putea să aibă o sensibilitate
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
simplă metamorfoză, comisă din răzbunare sau, și mai rău, din incultură ori ignoranță. Preluarea se face păstrând distanța ironică și, în cazuri mai rare, autoironică, ceea ce ne conduce spre perceperea parodiei (în special în secolul XX) atât ca relectură ("semn distinctiv al felului în care arta este receptată în diferite epoci"13), cât și ca formă de autoreflexivitate. Cine sunt parodiștii? Cu uimire constatăm că în foarte puține cazuri aceștia constituie "un nucleu" în sine, majoritatea fiind autori cunoscuți publicului grație
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
pentru a produce un text literar, cât și pentru a-l recepta, este nevoie de o dedublare a autorului și a cititorului, care devin instanțe ficționale prin participarea la o activitate imaginară. Dacă ficțiunea nu este, ea singură, o trăsătură distinctivă a literaturii, ceea ce caracterizează literatura este atitudinea de "blocare a referinței la real", numită de Paul Cornea într-un singur cuvânt "fictivizare"70. Un reper important în această problemă rămân formaliștii ruși. În încercarea de a defini "natura literaturii", ei
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
oarecum, în limitele istoriei culturale a omenirii, imprescriptibilă și independentă de orice evaluare"75. În esență, însă, specificul literaturii este dificil de tranșat. Literatura se caracterizează prin variabilitate istorică și culturală, neputând fi definită pornind de la o singură trăsătură ontologică distinctivă. Trăsătura distinctivă a literarității se relevă din punct de vedere empirico-descriptiv, aceasta fiind coexistența caracterului ficțional și a limbajului specific. Definirea literaturii poate fi analizată numai în evoluție, deoarece literatura se dovedește o construcție lingvistică dinamică. Această idee a fost
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
limitele istoriei culturale a omenirii, imprescriptibilă și independentă de orice evaluare"75. În esență, însă, specificul literaturii este dificil de tranșat. Literatura se caracterizează prin variabilitate istorică și culturală, neputând fi definită pornind de la o singură trăsătură ontologică distinctivă. Trăsătura distinctivă a literarității se relevă din punct de vedere empirico-descriptiv, aceasta fiind coexistența caracterului ficțional și a limbajului specific. Definirea literaturii poate fi analizată numai în evoluție, deoarece literatura se dovedește o construcție lingvistică dinamică. Această idee a fost repetată de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
scot în evidență prin învestirea lui cu valoare de supranume. Dintre toate posibilitățile de a scoate în evidență calitățile proclamate ale lui Stalin (înțelepciunea, genialitatea, forța de conducere), oamenii simpli aleg un detaliu fizic banal. Mustața nu este un semn distinctiv, ci, dimpotrivă, aruncă mărețul personaj în banalitate. Capitolele dedicate lui Stalin din romanul Primul cerc sunt dominate de perspectiva acestui personaj asupra lui însuși, percepție subminată în mod sistematic de ironia naratorului. După ce s-au prezentat diferite perspective, ni se
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
bolnavi și prin faptul că se plimba mult prin parcul din curtea clinicii, iar acest detaliu îl apropie de prototipul său, care avea același obicei. Ca și în cazul lui Nerjin, în portretul fizic al lui Kostoglotov apare un semn distinctiv, care îl scoate din banal cicatricea de pe obraz, dobândită în lagăr, în timpul unei încăierări cu bandiții. Cicatrice are și prototipul personajului, pe frunte. Dintre detaliile fizice ale lui Kostoglotov atrage atenția, în plus, părul "lățos", care duce la atribuirea unei
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
unor ofițeri, funcționari ai aparatului politic, supraveghetori în lagăre, de la cei mai importanți, până la cei mai insignifianți. Nomenclatura constituie casta privilegiată, responsabilă cu procesul de transformare a omului, vizat de comunism, de construire a omului nou, care are drept calități distinctive disciplina, simțul datoriei și capacitatea de sacrificiu pentru promovarea valorilor comunismului. Instrumentele utilizate în acest proces sunt propaganda și teroarea, prin care se distrug reperele, cultura, valorile morale, religia, familia, tot ceea ce alcătuiește identitatea unui om. Proza lui Soljenițîn oferă
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
disting partidele centraliste de cele de dreapta, unde avem tendința să le situăm cu prea multă ușurință. Apoi vom schița profilul particular al principalelor partide care compun această familie. În final ne vom ocupa de cîteva forme extreme. I. Trăsături distinctive În ciuda originalității specifice care marchează fiecare partid de centru, se pot desprinde cîteva trăsături constante și anume: poziția de dreapta, o anumită înclinație spre stînga, caracterul popular și attrape-tout și programul politic. 1. Poziția de "dreapta". Partidele de centru împart
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
muncitorești ....................... III. Partidele aliate .................................................. Apărarea capitaliștilor: partidele patrimoniale .... I. Trăsăturile comune .............................................. II. Tipologia partidelor patrimoniale ...................... III. Dreapta protestatară .......................................... Clivajul Biserică / Stat. Partidele clericale și anticlericale .............................................................. I. Democrația creștină ............................................ II. Partidele anticlericale ........................................ Clivajul centru / periferie. Partidele centraliste și stato-naționaliste ................................................. I. Trăsături distinctive ............................................ II. Partidele de centru din Europa .......................... III. Centralismele extreme ...................................... Apărătorii periferiilor: partidele autonomiste ..... I. Trăsături comune ................................................ II. Tipurile de partide ............................................. III. Concluzii .......................................................... Clivajul sector primar / sector secundar și terțiar ....................................................................... I. Contra-mobilizarea antiproductivistă ................. II. Spre o reacție "productivistă"? .......................... Concluzii ..................................................................... Partidele politice
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
obiectivizarea lor, • conceperea instrumentelor necesare ridicării construcției învățării, • urmărirea continuă a progresului acesteia după reglările necesare. Iar rezultatul concretizării acestei întreprinderi nu este decât tot un construct, un artifact, un proiect, potrivit normelor construcționiste. Autorii remarcă și mai multe note distinctive ale proiectării constructiviste, față de modelele anterioare (inițial, behaviorist), regăsibile în abordările privind Instructional Design (ID): • renunțarea la sensul prescriptiv detaliat de precizare a procedurilor, • enunțarea principiilor care să permită adaptarea la situațiile reale ale construirii învățării, • promovarea inițierii astfel a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]