2,589 matches
-
pasul cu trăirile celui inspirat/ OLĒ!" (același Paul Valéry a spus-o cel mai bine: totul se schimbă, în afară de avangarde, din Punțile Stalinskaya). Poezia aglutinează, prin urmare, datele nu doar cele mai semnificative, ci și cele insignifiante, din ordinea mecanicii diurne, golite de sensuri și impulsuri existențiale profunde ale unei vieți de universitar, temporar bursier în străinătate, altfel viețuind în pașnica urbe ieșeană. Actantul liric (să păstrăm încă sintagma, deși, se va vedea și mai departe, se poate vorbi, pe secțiuni
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pe cine mai cunoaștem în supusă nuditate/ spre cine ne macină memoriile ubicuității/ cum am desfăcut colțurile ultimului secret/ în timpul dialogului de sticlă" etc. (din Dialogul de sticlă). De regulă, poetul construiește alambicat, mixând la voia sfintei inspirații după caz, diurne ori nocturne ermetisme reciclate, detalii personiste, voluptăți textualiste, încercând să corporalizeze în permanență ideea de complicație interioară. Acesteia i se asociază un simbol poetic dintre cele mai ofertante: oglinda, în care Liviu Apetroaie vede, natural, catalizatorul perfect pentru procesul de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
debutanților de incontinență, de incertitudine în privința formulei de adoptat. În prima parte a cărții, Michael Astner se situează practic între tradiție și inovație, exersând stilistic formule variate și destul de ușor recognoscibile, precum pastelul solar în care se captează inefabilele universului diurn: "nor de nor se-nșiră în recifi./ peste miriști principele ploii/ pe al său bănuț bălan călare/ aleargă până-n margine de zi.// ajuns, coboară și se-ntinde/ între tufe de ciulini./ în lumina lunii ochii și-i deschide,/ largi și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în lipsa unei minime implicări a celorlalți, responsabilitatea lui devine esențială. Seria de poeme socio-politice dovedesc o remarcabilă priză la real, ceea ce nu exclude însă o anumită metaforică, desigur mai întunecată, mai tușantă, mai agresivă chiar, în ton cu agresivitatea universului diurn pe care ochiul nemilos, uneori de-a dreptul dezgustat, al poetei îl contemplă. O astfel de metaforică servește perfect finalității apăsat moralizatoare a discursului imbricat despre imposibila metamorfoză a "Prostului satului național" în omidă, pseudoepopee la care asistă, neputincios, "Îngerul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de obicei cu o nouă dezamăgire, a certitudinii că propria interioritate se lasă văzută ca un cocon imperfect, reflex al imperfecțiunii celeilalte, a exteriorității. Ultima patrie conotează, în primul rând, sinele uterin, din care și înspre care eroina dramaticei saga diurne și mai ales nocturne se mișcă, dar nu halucinant, ci lucid, obiectivându-și sau încercând să-și obiectiveze stările: "coconul în care zac mi s-a lipit de piele/ s-a făcut o altă piele/ strânsă și dură un uter
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
moarte de vise/ la morți de cuvânt/ la morți de lumină" (Iubito, mai adu-mi un măr...). Pe măsură ce parcurge astfel de versuri în care, prin ricoșeu, apare din ce în ce mai des și profilul ideatic al celui care contemplă fața întunecată a existenței diurne, cititorul își amintește că semnatarul lor este un legis peritus. Pe spații întinse, discursul textual se construiește aproape exclusiv din judecăți morale rostite cu dispreț sau cu un sarcasm vecin cu cinismul. Sau, dacă vreți, dintr-un fel de denunțuri
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
acestei exteriorități inferioare. Retras într-o singurătate orgolioasă, care îi mediază relevarea adevăratei identități ("singurătatea/ mă conduce cu eleganță/ spre mine însumi/ în punctul de intersecție/ cu celălalt EU nevăzut" Singurătatea...), poetul Doru Maximovici se ambiționează să își transforme dezamăgirile diurne și sângerările nocturne în enunțuri constituite adesea sub formă de aforisme. Din acest motiv, în Călcâiul cu săgeată, Iubito, mai adu-mi un măr și cu precădere Vorbește-mi, dominanta, așadar și finalitatea discursului liric sunt paideice. Incertul partener al
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de balade, orbii,/ Călăuziții de stele./ Vorbele lor vor cădea/ Ca niște zăpezi peste o junglă aprinsă" (Norul de marmură). Precum acestor orbi hărăziți unei altfel de lumini decât aceea a vizibilului, eului liric îi este interzis accesul la fața diurnă, banală, superficială a lumii. Poetul îl forțează, dimpotrivă, să ia act de cele scrise, "cu litere de purpură", pe zidurile catedralelor sau "la umbra norului de marmură" și să asculte, precum profeții, vocile elementarului, în care se relevă alteritatea radicală
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de evident în Altarul de pelin. Poezia Rafilei Radu păstrează urme ale binecunoscutelor evenimente arhetipale: gestica prozaică este bunăoară asociată gestualității simbolice a figurilor semnificative ale mitologiei grecești (Ariadna) sau creștine (Adam, Maria, Ana, Iisus), evenimentele ce țin de mecanica diurnă sunt comparate cu marile mituri ale umanității, iar din recuzita lirică nu lipsesc instrumentarul și figurile cu funcții esențiale în imaginarul creștin (potirul, spada, șarpele, îngerul ș.a.). Toate din dorința de a resacraliza universul aproape descentralizat, ce pare a-și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
măsură rezultatele observației "realiste" într-o "dicțiune onestă", "netrucată", Cassian Maria Spiridon este unul dintre scriitorii care preferă convertirea banalității cotidiene într-o hipermaterie impregnată de simboluri mitologice și hierofanii. Aproape niciodată nu ai senzația, citindu-i poemele, că realitatea diurnă ori cea direct biografică este materia lirică primă, trecută tale quale în textele încărcate totuși, paradoxal, cu un coeficient sporit de subiectivitate. Poetul optează pentru un gen de confesiune biografică aparte, ce prelucrează în materie sensibilă doar detaliul semnificativ, experiența
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și abluțiunile în oglinzi/ din care ieșeam tot mai greu", își amintește posesorul unui Album "cu umbre presate" din Liniștea vânatului) și pastelurile pe fundalul cărora se întrezăresc zone sibilinice, în care melancoliile tulburi capătă luciri întunecat expresioniste, iar frustrările diurne ulcerează violent. Iată, spre exemplu, Libațiile dulci-amărui incluse în Ultimul vorbitor de umbră, care includ pasaje de o delicatețe și o receptivitate emoțională prea puțin discreditate de camuflajul (auto)ironic, în fond terapeutic: " Se lasă ceața în pahare,/ timpul beat
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pe umăr un corb și face semnul crucii peste creștetul unei pisici galbene, apoi se renaște, înotând gol, din marea întunecată, gravidă (Fragmente de text salvat dintr-un incendiu neronian) etc. Astfel de transcrieri în cheie... vasiliană ale secvențelor vieții diurne (Tren personal, Iarbă verde) și mai ales nocturne (Epistola I, I(olanda), III, Noi contingente sau Postludiu) se aglomerează în opul antologic Șobolanul Bosch (Editura Paralela 45, Pitești, 2006), dovedind, prin recurența procedeului de transfigurare, aceeași obsesie a dublării, a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
destinate să piară de îndată ce acesta înțelege adevărul despre ostilitatea mamei creatoare. Fericirea omului în îmbrățișarea blândă a elementelor se dovedeste o speranță deșarta, un vis de demult: Unde-ați pierit, fermecătoare vise, / din tăinuit lăcașul / de tainice fapturi, din efemerul / diurn tărâm de stele. Din sălașul / gingașei Aurori și din ungherul / ce-ascunde-n somn a soarelui sclipire? (Către Angelo Mai, vv. 91-96).382 Drumul gândirii către deziluzie este ireversibil deoarece, odată descoperit, adevărul despre chipul malefic, apoi indiferent al naturii nu poate
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
pe data e seară somnul reprezintă aproape în exclusivitate o prerogativă a ființei iubite, neexistând ocurente ale termenului respectiv care să se refere la poet. Pentru a compensa această lipsă, creatorul atribuie eului o seama de viziuni onirice, nocturne sau diurne. El creionează un eveniment oniric, adică un fel de delir, de halucinație care seamănă, în esență, cu un vis și care este format din mai multe plăcute de mozaic și fragmente ce apar fulgerător, adesea impregnate cu atmosfera unui trecut
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
libri di Cicerone della Repubblica: (...) e rotto di natură ogni contrasto, / ignota immensa terra al tuo viaggio / fu gloria, e del ritorno / ai rischi. (vv. 84-87) Noștri sogni leggiadri ove son giti / dell'ignoto ricetto / d'ignoti abitatori, o del diurno / degli aștri albergo, e del rimoto letto / della giovane Aurora, e del notturno / occulto sonno del maggior pianeta? (vv. 91-96) Bruto Minore: A me dintorno / le penne îl bruno augello avido roți; / prema la fera, e îl nembo / tratti l
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
mi divise îl vento. (vv. 3-4) Io qui vagando al limite intorno (Frammento XXXVIII): Pure îl vento muggia nella foresta, / e muggia tra le nubi îl tuono errante, / pria che l'aurora în ciel fosse ridesta. (vv. 4-6) Spento îl diurno raggio în occidente (Frammento XXXIX): I ramuscelli ivan cantando al vento, (...). (v. 10) Sola tenea la taciturna via / la donna, e îl vento che gli odori spande, / molle passar sul volto și sentia. (vv. 19-21) Veniva îl poco lume ognor
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și doar ea conștientă de iubirea lui disperată pentru Estella poate să-l transforme într-un gentleman, "furnizînd" astfel semnificație concretă idelismu-lui lui funciar. Protagonistul a devenit, pe nesimțite, orfanul freudian din Der Dichter und Phantasieren/Creația artistică și reveria diurnă, care își inventează familii, succese sociale și economice sau amoruri senzaționale numai pentru a elimina frustrările copilăriei nefericite. Sentimentele sale ajung, prin urmare, "grila" de comprehensiune a evenimentelor și unicul instrument de evaluare a lor. Totuși, mai mult decît pe
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
într-un pension, Dorothy cunoaște noi și noi umilințe, îndreptîndu-se constant spre periferia unei societăți structural discriminatorii. În sfîrșit, prin manevra clasică de deus ex machina, Orwell o readuce (prin același Warburton) în Knype Hill pentru a-și relua rutina diurnă, singura, se pare, care o ține într-un orizont (șters) al supraviețuirii. Conștientă de acest lucru, Dorothy refuză mariajul cu Warburton (reabilitator, mai ales după ce calomniile doamnei Semprill sînt dezavuate public), prefe-rînd eterna postură de "fată parohială". Un singur aspect
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
revelatoare, într-o lume ce și-a pierdut însă gustul pentru sacralitate, preponderent profană și nihilistă. Personajele lui vin, într-o primă fază a evoluției epice, cu o anumită blazare "modernă", dar, supuse unor circuite formative, cumva ieșite din normalitatea diurnă, ele (re)descoperă adevăruri ontologice fundamentale, precum discipolii lui Socrate la sfîrșitul complicatelor procedee maieutice. "Anamneza" le prilejuiește revelații existențiale de esență și, implicit, devine un pretext pentru mutații majore de identitate. Waugh însuși alcoolic suspectat de homosexualitate, în tinerețea
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
seriei (Wilt/Wilt), Henry Wilt, profesor de Studii Liberale la un colegiu tehnic (un fel de școală profesională), prizonier într-un mariaj monoton și blocat în poziția de asistent de rangul doi, se consideră un ratat irecuperabil, dezvoltînd sumbre reverii diurne, cu iz freudian. Visează să-și ucidă soția casnică, supraponderală și mereu nemulțumită și își urăște pînă la disperare studenții rudimentari. În sfîrșit, în urma unui lanț de evenimente suprarealiste, declanșate la o petrecere libertină (unde nu dorise să participe, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Prevederea, aici, este felul cum este ținută în „prizonierat“ Nastenka: prinzîndu‑i‑se rochia cu un bold de cea a bunicii. Această „cătușă“ nu este prea greu de înlăturat și, de fapt, ea nici nu reprezintă decît un obstacol simbolic, diurn. Noaptea este la dispoziția eroinei și încercarea ei de evadare se produce anume în acest interval de timp. Remarcăm că, dincolo de timiditatea aproape maladivă, eroina este cea care are inițiativa. Ea se oferă. Starea pe care și‑o descrie este
[Corola-publishinghouse/Science/2088_a_3413]
-
Tabelul 4.4. (18). Măsurarea valorilor TA TA sistolică TA diastolică Valori măsurate în cabinetul medical 140 mmHg 90 mmHg Valori măsurate prin monitorizarea ambulatorie pe 24 ore a TA valori medii / 24 ore 125130 mmHg 80 mmHg valori medii diurne 130-135 mmHg 85 mmHg valori medii nocturne 120 mmHg 70 mmHg Valori măsurate de pacient la domiciliu 130-135 mmHg 85 mmHg 4.1.1.1. Măsurarea valorilor TA în cabinet Prima măsurătoare trebuie efectuată la ambele brațe, deoarece uneori valorile
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
notați în tabelul 4.6. (18). Tabelul 4.6. Factorii care influențează valorile tensiunii arteriale Factori care influențează valorile tensiunii arteriale circumstanțele de măsurare respirația stresul psihoemoțional mesele fumatul consumul de alcool temperatura distensia vezicii urinare durerea vârsta rasa variațiile diurne (valorile TA scad în timpul somnului) Tehnica clasică de măsurare a TA, tehnica ascultatorie necesită utilizarea unui stetoscop cu lumen pentru ascultarea zgomotele Korotkoff și a unui sfigmomanometru (aneroid sau cu mercur) care conține: o manșetă brahială cu cameră distensibilă, o
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
ambulatorie automată pe 24 ore a TA (ambulatory blood pressure monitoring - ABPM) se corelează mai bine cu afectarea organelor țintă și cu riscul cardiovascular, comparativ cu valorile obținute la determinarea TA în cabinet. ABPM oferă date suplimentare precum: profilul TA diurn și nocturn, diferența dintre mediile TA între zi și noapte (de exemplu lipsa scăderii TA pe perioada nopții sau profilul de tip non-dipper 48 prezintă un risc crescut cardiovascular), evidențiază eventuale episoade de hipotensiunea arterială. În plus, monitorizarea ambulatorie automată
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
normale la monitorizarea ambulatorie (Tabelul 4.16.). Hipertensiunea izolată de cabinet trebuie diagnosticată atunci când tensiunea arterială măsurată în cabinet este superioară valorii de 140/90 mmHg la minimum 3 determinări, în timp ce tensiunea arterială medie pe 24 ore și tensiunea arterială diurnă sunt în limite normale. Diagnosticul său se poate baza, de asemenea, pe valorile tensiunii arteriale la domiciliu (când media acestor înregistrări este sub 135/85 mmHg și valorile la cabinet sunt mai mari de140/90 mmHg). Prevalența acestei forme de
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]