3,344 matches
-
strigoiului ca „parte integrantă a epicii fantastice tradiționale”, dând o clasificare a principalelor subiecte narative (cele mai multe găsite în Mitologie românească de Tudor Pamfile). În Pentru o mitologie difuză (2000), autoarea afirmă că reconstituirea mitologiei românești, alcătuită „din mici fragmente, adesea divergente și, la prima vedere, desemantizate”, nu este o operațiune facilă. În aceste numeroase fragmente, H. caută ceea ce este convergent despre subiecte precum Fata Pădurii, Sfânta Vineri, Caii lui Sântoader, Vâlva Lupilor. Mitologul trebuie să procedeze la o operațiune de sudare
HEDESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
care s-ar putea să nu satisfacă pe nici unul dintre membrii familiei -, partenerii se înțeleg tacit și spontan asupra unor reguli de a obține și păstra maximul de beneficiu posibil, micșorând cât mai mult conflictele de decizii implicate în preferințele divergente. Foarte important este acordul tacit între cei doi soți de a-și delega unul altuia autoritatea decizională (Lemennicier, 1988). Un lider al familiei apare, de pildă, mai mult sau mai puțin spontan în ceea ce privește comportamentul școlar al copiilor și relația cu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
prin interviuri au scos în evidență importante deosebiri pe planul confortului psihic și al satisfacției între bărbați și femei în cuplurile maritale. Diferențe și mai pronunțate apar însă între soțiile care lucrează și cele casnice. Astfel, deși există rezultate empirice divergente, cercetările din SUA au arătat că femeile necăsătorite și cele căsătorite care au un loc de muncă sunt fizic și psihic mult mai sănătoase decât cele casnice, pe când bărbații căsătoriți (în principiu și cu slujbă) apar mai sănătoși decât cei
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
actorul principal. • Terapia contextuală (J. Boszormenyi-Nagy, D. Vehrich și alții) pornește programatic de la premisa că o terapie eficientă este aceea care utilizează toate aspectele semnificative din diferite orientări psihoterapeutice. Năzuința este de a integra într-o schemă conceptuală perspective teoretice divergente. Analiza și terapia contextuală presupun să ai în vedere indivizii, contextul familial, efectele multigeneraționale și chiar mediul social mai larg. Patru dimensiuni principale strâns legate între ele ar trebui să-l preocupe pe analistul-terapeut: 1. fapte și date obiective despre
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
construi Europa fără a desființa Franța sau oricare altă națiune europeană, aceasta este opțiunea mea politică”1. Cu alte cuvinte, Uniunea este văzută ca o „Europa a statelor”. Toate compromisurile, făcute de-a-lungul timpului, au reflectat tensiunea dintre aceste două forțe divergente. În timp ce puterea continuă să oscileze Între federalism și antifederalism, relitățile tehnologice, economice și sociale care au dus la crearea Comunității Europene și care continuă să o Împingă În drumul său către uniune, au creat o dinamică politică diferită. În loc să devină
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
asimila și de a unifica diverse interese În interiorul granițelor sale, Uniunea Europeană nu are o asemenea misiune. Dimpotrivă, rolul său este exact opusul celui deținut de către statul-națiune. Menirea Uniunii Europene constă În facilitarea și reglementarea unui flux de activități și interese divergente. Uniunea Europeană ar putea părea unora slabă, nehotărâtă și cu o insuficientă putere coercitivă - abilitatea de a taxa și de a administra. Pe de altă parte este Însuși prototipul unui nou soi de instituție de guvernare, potrivită pentru a procesa intersele
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
realiza speranțele de viitor ale europenilor. Realitatea arată cât este de profundă dorința europenilor pentru o nouă poveste despre ei Însăși. Poate visul european să stabilească un echilibru Între particularitatea tradițiilor și valorilor culturale mai vechi, mai diverse și adeseori divergente, pe de o parte și drepturile universale ale omului pe de alta, când cele două se ciocnesc de multe ori? Cât de eficiente vor fi mișcările societății civile internaționale În „a gândi la nivel global și a acționa la nivel
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și comportamentul intimidator al Statelor Unite ale Americii, dar pare foarte comfortabil să ne lase să ne sacrificăm tinerii, peste tot În lume, pentru a proteja interesele de securitate europene. Unii spun că, odată cu sfârșitul Războiului Rece, interesele americane și europene au devenit divergente. Lupta de apărare a Vestului, Împotriva agresiunii sovietice, ne-a unit popoarele, Într-o cauză comună, pentru mai mult de jumătate de secol. Prăbușirea Imperiului Sovietic face legătura americano-europeană mai puțin importantă. În plus, acum când Uniunea Europeană rivalizează Statele Unite ale
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Întreaba retoric dacă Statele Unite ale Americii ar vrea „această doctrină În mâinile Pakistanului sau chiar ale Chinei și Rusiei”25. Când observatorii politici se Întreabă dacă Statele Unite ale Americii și aliatul ei cel mai apropiat, Uniunea Europeană, vor porni pe căi divergente și se vor separa Într-un mod fundamental, răspunsul este un da fără rezerve. Politica externă americană Încearcă să reînvie realpolitik-ul unei ere anterioare și să Își susțină pretenția suveranității și datoria de a-și proteja și apara teritoriul și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
subscriu la o asemenea retorică Înfierbântată. Totuși, realitatea este aceea că doctrina Bush, dacă este dusă la extrem, trece toate Înțelegerile și angajamentele internaționale Într-un plan secundar față de dreptul suveran de a fi arbitrul final al acțiunilor țării. Viziuni divergente asupra lumii Politica externă a Statelor Unite ale Americii este la o distanță de ani lumină față de cea a celor douăzeci și cinci de state care formează Uniunea Europeană. Aceste țări s-au eliberat Într-o măsură din ce În ce mai mare de moștenirea istorică a suveranității statului-națiune În favoarea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de la Carnegie Endowment for International Peace a rezumat diferența crescândă În modul În care europenii și americanii văd rolul lor În lume astfel: Referitor la chestiunea foarte importantă a puterii - eficiența, moralitatea și avantajele puterii - perspectivele americane și europene sunt divergente. Europa se Îndepărtează de putere sau, cu alte cuvinte, trece dincolo de putere Într-o lume a legilor, a regulilor, a negocierii și a cooperării transnaționale. Realizarea „păcii perpetue” a lui Immanuel Kant este pe cale să intre Într-un paradis postistoric
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
serie de factori, printre care unii sunt de natură endogenă (sarcină, structură etc.), iar alții țin de contextul social mai larg în care activează grupul (inclusiv faptul că indivizii fac parte simultan din mai multe grupuri cu interese deosebite, uneori divergente). 2) Aspectele de variabilitate sau omogenitate apar mai clar exprimate în ceea ce se numește compoziția grupului, adică totalitatea elementelor ce formează un grup și modul lor de repartiție în funcție de anumite trăsături, exprimate în indici de dispersie. Compoziția se referă, pe lângă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai atentă a vieții sociale ne dovedește că, dacă multe dintre competițiile și conflictele interpersonale și grupale au ca sursă principală mecanisme de imagine reciprocă bazate pe false reprezentări (stereotipii) și așteptări, probabil că cele mai multe au ca fundament interese „obiective” divergente. În psihologia socială a și fost teoretizată respectiva situație ca un conflict realist de grup (Levine și Cambell, 1972; vezi și capitolul 3, „Agresivitatea și comportamentul antisocial”). Aceasta se întâmplă atunci când grupurile sunt oarecum nevoite să intre în competiție pentru
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
idei contrare. Articulate într-o coerență insensibilă la schimbări, ideile, valorile și atitudinile indivizilor cu personalitate dogmatică - după cum o numește M. Rokeach - trimit la stimarea necondiționată a celor cu același mental și la detestarea până la ură a celor cu păreri divergente. De aici puternica predispoziție pentru prejudecăți și discriminare față de „ei” și prețuirea față de „noi” (grupul de apartenență). 2) Teoria „țapului ispășitor” (Dollard et al., 1939), și ea de sorginte psihanalitică, are în centru mecanismul frustrării. Dacă frustrarea nu poate fi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cunoaștere de genul: ceilalți sunt răi, agresivi, zgârciți, leneși etc. Acum, dacă informația ce vine de la o sursă este în concordanță cu informația prealabilă a receptorului - și corespunzătoare cu opinia lui -, respectiva informație îi va consolida opinia. Dacă ea este divergentă față de informația prealabilă, individul poate reacționa în mai multe feluri: să nu dea crezare sursei, să considere informația nesemnificativă sau să și-o însușească ca informație corectă și relevantă. În acest din urmă caz, apare o disonanță între informația nou
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mod greșit sau să-l ignore” (Wilcox, Ault, Agee, 1989, pp. 200-202); aceste operațiuni, spun autorii, se numesc autoselecție și autopercepție. Barierele care se desprind direct dintr-o astfel de perspectivă pot include, spre exemplu, următoarele elemente: - fonduri experiențiale (background) divergente ale participanților; - diferențe educaționale; - diferențe de interes privitoare la mesaj; - diferențe privind nivelul de inteligență; - lipsa respectului reciproc; - diferență de vârstă, sex, rasă sau clasă socială; - diferențe în stăpânirea limbajului; - lipsa abilităților de comunicare la emițător; - lipsa abilităților de ascultător
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
brainstorming, în sensul că tematica discuției se lărgește continuu în orizontul de argumentare; 2) faza neutră. Acum deviantul e ascultat, dar, cum sfera topicii s-a lărgit extrem de mult în prima etapă, nu mai este necesară o atitudine atât de divergentă față de activitatea grupului cum e cea a acestuia. Deviantul pare că părăsește pentru moment centrul principal al atenției grupului; 3) faza de respingere relativă. În această etapă, grupul a emis destule contraargumente, lărgind sfera topicii; se resimte acum nevoia de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
socială - texte alese, 1996,p.87). Citând experimentul lui Schachter, el afirmă de asemenea că, într-un grup în care cele mai multe opinii ale membrilor erau asemănătoare, cu puține deosebiri între ele, în timp ce un singur membru menținea un punct de vedere divergent, „numărul comunicărilor către membrul ce avea o opinie disidentă era de cinci ori mai mare decât numărul celor adresate celorlalți” (în Influența socială - texte alese, 1996, p. 80). Desigur că, astfel, discuțiile din grup se mențineau la o cotă ridicată
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
membru și restul grupului). Amintim acest lucru deoarece - fapt semnalat și de Festinger -, după o creștere exponențială a comunicării spre membrul considerat deviant al grupului, dacă opinia lui se păstrează (sau chiar dacă o părăsește, dar dezvoltă în viitor iarăși atitudini divergente), membrii grupului tind să-l situeze în afara acestuia, moment în care comunicările directe cu el scad, situându-se la cealaltă extremă. O astfel de soluție poate fi utilă deci doar în primele etape ale activității noastre. Totuși, nu putem emite
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
alte variante productive și extinse ale acestei metode (vezi, spre exemplu, Procedural Model of Problem Solving - P-MOPS, în Brilhart, Galanes, 1995). Începuturile perspectivelor moderne s-au bazat pe cercetările lui J.P. Guilford și ale lui E.P. Torrance asupra gândirii divergente și a creativității ca atare. În anii ’60, Treffinger a sumarizat peste 60 de studii care promovează creativitatea și rezolvarea de probleme, listând mai apoi un mare număr de tehnici și programe ce stimulează creativitatea. S.Parnes a definitivat prima
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
generate și luate în considerare; - mediul conține numeroase căi de dezvoltare; el este mai puțin compartimentat; - indivizii folosesc multe procese interne. Rezolvarea creativă de probleme introduce, de asemenea, câteva reguli de bază grupate în cele două categorii amintite mai sus: divergentă și convergentă. Ambele tipuri de reguli, atât cele divergente, cât și cele convergente, au rolul lor într-o problemă; astfel, așa cum observa P. Pascale (apud Fullan, 1998), trebuie făcută o distincție între două tipuri de probleme: cele convergente, care se
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de dezvoltare; el este mai puțin compartimentat; - indivizii folosesc multe procese interne. Rezolvarea creativă de probleme introduce, de asemenea, câteva reguli de bază grupate în cele două categorii amintite mai sus: divergentă și convergentă. Ambele tipuri de reguli, atât cele divergente, cât și cele convergente, au rolul lor într-o problemă; astfel, așa cum observa P. Pascale (apud Fullan, 1998), trebuie făcută o distincție între două tipuri de probleme: cele convergente, care se referă la probleme distincte, cuantificabile, amendabile logic, și cele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cât și cele convergente, au rolul lor într-o problemă; astfel, așa cum observa P. Pascale (apud Fullan, 1998), trebuie făcută o distincție între două tipuri de probleme: cele convergente, care se referă la probleme distincte, cuantificabile, amendabile logic, și cele divergente, care nu sunt cuantificabile sau verificabile și nu conduc spre o singură soluție. Atunci când rezolvăm o problemă convergentă, literalmente o eliminăm. Nu este nimic rău în aceasta. Problemele divergente, în orice caz, nu permit o eliminare definitivă și beneficiază de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care se referă la probleme distincte, cuantificabile, amendabile logic, și cele divergente, care nu sunt cuantificabile sau verificabile și nu conduc spre o singură soluție. Atunci când rezolvăm o problemă convergentă, literalmente o eliminăm. Nu este nimic rău în aceasta. Problemele divergente, în orice caz, nu permit o eliminare definitivă și beneficiază de gândirea laterală. • Reguli divergente în CPS 1) Amânarea evaluării presupune păstrarea minții deschise la toate posibilitățile. Conform acestei reguli, este important să evităm tendința de a evalua prematur mesajul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cuantificabile sau verificabile și nu conduc spre o singură soluție. Atunci când rezolvăm o problemă convergentă, literalmente o eliminăm. Nu este nimic rău în aceasta. Problemele divergente, în orice caz, nu permit o eliminare definitivă și beneficiază de gândirea laterală. • Reguli divergente în CPS 1) Amânarea evaluării presupune păstrarea minții deschise la toate posibilitățile. Conform acestei reguli, este important să evităm tendința de a evalua prematur mesajul, fapt ce ar putea perturba fluxul ideilor (am văzut că și metoda ascultării interactive preciza
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]