14,928 matches
-
posibilitatea ca persoanele care comit furturi să beneficieze de o încadrare juridică mai blândă sub pretextul conformării la obligația de a purta mască de protecție, deși au acționat cu mai multă îndrăzneală. În argumentarea opiniei contrare, s-a arătat că doctrina nu este unanimă în calificarea variantei agravate ca fiind o circumstanță reală, astfel încât, în principiu, nu s-ar mai impune analizarea reprezentării autorului privind fapta sa. În acest context, s-a subliniat că există autori care argumentează faptul că
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
ascunderii identității în timpul săvârșirii faptei. Or, acest raționament nu poate subzista în condițiile actuale, în care purtarea măștii este obligatorie (inclusiv în unele spații deschise, nu doar în spații închise). S-a apreciat că în acest sens este și doctrina dezvoltată sub imperiul Codului penal din 1968, atunci când se menționează că rațiunea agravantei rezidă în folosirea de către făptuitor a unui anumit procedeu pentru a nu putea fi recunoscut. Astfel, recurgând la mascare (deghizare sau travestire), făptuitorul se dovedește
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
de drept, trebuie analizat cu prioritate dacă o persoană care poartă mască de protecție în contextul regulilor de prevenție sanitară poate fi considerată „persoană mascată“, în sensul art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul penal. S-a notat că doctrina de specialitate a statuat asupra sintagmei „persoană mascată“ ca fiind o persoană care poartă total sau parțial o mască, dacă în acest fel reușește să se ascundă privirilor și să nu fie recunoscută, iar mascarea are în vedere orice situație
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
o cerință pe care legiuitorul nu a prevăzut-o. Ca atare, s-a subliniat că legiuitorul nu face nicio distincție în funcție de intenția din spatele mascării, deghizării sau travestirii, dispoziția legală fiind formulată în termeni obiectivi. Opiniile exprimate în doctrină au pornit de la realitatea că orice furt săvârșit de o persoană mascată prezumă existența unui astfel de scop al ascunderii identității; cu toate acestea trebuie observat că situația în care toate persoanele ar putea fi obligate să poarte mască
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
pentru simplul motiv că nu s-a dovedit scopul special urmărit de acesta. În aceste condiții, este evident că adăugarea unui scop special ar schimba circumstanța în una personală, ceea ce ar contraveni caracterizării date acesteia în mod constant de doctrină. S-a concluzionat în sensul că, în cazul furtului săvârșit de o persoană mascată, nu trebuie să se demonstreze că făptuitorul s-a mascat cu scopul de a-și ascunde identitatea, acest element circumstanțial putând fi reținut și atunci când
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
situația socială generată de pandemie, astfel încât se putea subînțelege că o persoană care procedează la sustragerea unui bun, mascată fiind, și-a ascuns fața tocmai pentru a comite furtul. Această interpretare este în acord cu rațiunea agravantei. Astfel, în doctrină s-a susținut că „făptuitorul urmărește să nu fie recunoscut și, pentru aceasta, recurge la mascare“ (Valerian Cioclei, Drept penal. Partea specială I. Infracțiuni contra persoanei și infracțiuni contra patrimoniului, Editura C.H. Beck, 2021, pag. 272). Prin urmare, mascarea denotă
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
mascarea unei persoane presupune acoperirea feței cu o mască sau colorarea acesteia în așa fel încât făptuitorul să nu poată fi recunoscut sau să nu poată fi ușor recunoscut, aceasta fiind, de altfel, semnificația reflectată unanim și constant atât în doctrina de specialitate, cât și în jurisprudență. În raport cu aceasta se impune o primă concluzie, aceea că portul măștii de protecție nu conferă de plano celui care o poartă calitatea de persoană mascată, fiind necesar ca masca de protecție, precum
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
minus quam voluit. Astfel, chiar premisa raționamentului, lipsa unei obligații legale de a purta mască de protecție, este eronată, deosebirea față de contextul social actual constând în sfera subiecților cărora le incumbă obligația și scopul urmărit prin instituirea acesteia. Argumentele doctrinei de specialitate cu privire la periculozitatea furtului comis de către o persoană mascată, în sensul că acțiunea de a se masca face ca identificarea autorului să fie mai dificilă, denotă o pregătire, o premeditare a acestuia și îi conferă o
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
ivirii unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată nu este îndeplinită, întrucât această problemă de drept nu prezintă dificultatea necesară pentru a face obiectul sesizării. ... 119. În jurisprudența și doctrina în materie s-a reținut că procedura reglementată de art. 519 din Codul de procedură civilă are în vedere o problemă de drept reală, care să privească interpretarea diferită și contradictorie a unui text de lege, a unei reguli cutumiare
DECIZIA nr. 9 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253601]
-
de principiu și, subsecvent, cele cu privire la text, în ordinea grupării pe articole. (2) Propunerile de reformulare a textului se fac prin redarea noului text în forma avută în vedere. (3) Observațiile pot fi fundamentate și pe lucrări de doctrină, jurisprudență și legislație comparată, fără a cuprinde considerații cu caracter politic. Articolul 38 Avizul Consiliului Legislativ și nota de restituire se întocmesc în două exemplare, din care unul se transmite solicitantului, iar celălalt se atașează la dosarul constituit potrivit art.
REGULAMENT din 29 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254599]
-
elementele de tipicitate ale infracțiunii unice cu conținut alternativ prevăzute de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal. Astfel, doamna procuror a arătat că sunt întrunite condițiile formale de admisibilitate a sesizării, iar pe fond a menționat că doctrina a făcut acele delimitări între infracțiunile cu conținut alternativ și cele cu conținuturi alternative, în sensul că infracțiunile cu conținut alternativ sunt definite ca fiind acele infracțiuni pentru care legea prevede variante alternative ale principalelor elemente constitutive, variante echivalente sub
DECIZIA nr. 11 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254609]
-
pur în sânge și care se afla sub influența unor substanțe psihoactive, întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii cu conținut alternativ prevăzute de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal. “ În concluziile formulate parchetul a apreciat că în doctrina de specialitate au fost delimitate infracțiunile cu conținut alternativ de cele cu conținuturi alternative ca urmare a efectelor diferite care apar în cazul realizării mai multora dintre variantele alternative de comitere a acestora (reținerea unei unități infracționale, respectiv o pluralitate
DECIZIA nr. 11 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254609]
-
Codul penal, în condițiile în care, în mod evident, instituția concursului ideal de infracțiuni este cea care poate conduce la o soluție, fie în sensul reținerii unei pluralități de infracțiuni, fie a unei infracțiuni unice. Din primul punct de vedere, doctrina, nu în unanimitate, și jurisprudența au conturat conceptul de infracțiuni cu conținut alternativ și de infracțiuni cu conținuturi alternative, reflectarea sa în jurisprudența obligatorie a Înaltei Curți de Casație și Justiție fiind cuprinsă în Decizia nr. 25/2017, pronunțată de Completul
DECIZIA nr. 11 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254609]
-
procedură penală în vigoare a prevederilor art. 453 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală din 1968, Curtea a constatat că, atât în expunerea de motive a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cât și în doctrină, s-a reținut că această modificare a soluției legislative analizate a fost determinată de faptul că în practica instanțelor toate cererile întemeiate pe dispozițiile art. 453 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală din 1968 au fost respinse
DECIZIA nr. 764 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253624]
-
nedeclararea unui apel propriu, prin care să fi formulat critici cu privire la evaluarea imobilului, care derivă dintr-o altă regulă de drept, cea a limitelor efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a apelat, ar subzista. ... 40. Totuși, în doctrină s-a admis și opinia contrară. Astfel, sub imperiul Codului de procedură civilă din 1865 s-a arătat că: „O a doua categorie de excepții de la principiul pe care îl analizăm (tantum devolutum quantum iudicatum) este prevăzută de art.
DECIZIA nr. 82 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253484]
-
unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 59. În doctrină, dar și în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a arătat că problema de drept trebuie să fie reală, să suscite interpretări diferite sau contradictorii ale unui text de lege, respectiv
DECIZIA nr. 82 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253484]
-
constată însă că, în cauză, nu este îndeplinită condiția existenței unei probleme de drept cu un grad de dificultate ridicat, care să necesite activarea mecanismului hotărârii prealabile. ... 63. Deși legiuitorul nu definește noțiunea de „chestiune de drept“, în interpretarea acesteia doctrina afirmă că norma de drept disputată trebuie să fie îndoielnică, imperfectă (lacunară) sau neclară. Chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest
DECIZIA nr. 82 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253484]
-
informa procurorul care exercită supravegherea, în vederea sesizării organului competent. Așa fiind, Curtea constată că, potrivit Codului de procedură penală, regula în cursul urmăririi penale este aceea a verificării competenței din oficiu, iar decizia este a procurorului. ... 17. Totodată, în doctrină s-a precizat că „deși art. 63 NCPP, care conține regulile după care se determină care texte, detaliate pentru procedura care se desfășoară în cursul judecății, sunt aplicabile și în cursul urmăririi penale, nu prevede și art. 47, care are
DECIZIA nr. 665 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253617]
-
observă că, potrivit art. 280 alin. (3) din Codul de procedură penală, atunci când constată nulitatea unui act, organul judiciar dispune, când este necesar și dacă este posibil, refacerea acelui act cu respectarea dispozițiilor legale. Referitor la acest aspect, în doctrină s-a precizat că această normă „are în vedere îndreptățirea organului judiciar de a examina posibilitatea refacerii actului nul și de a proceda la acesta, fără ca persoana vătămată prin actul nelegal inițial, ce fusese înlăturat, să poată pretinde că
DECIZIA nr. 665 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253617]
-
februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 27 aprilie 2016, Curtea a reținut că standardul probei dincolo de orice îndoială rezonabilă își are originea în modul de reglementare a sistemului probator, referitor la care doctrina identifică două orientări majore: cea a capacității probelor de a convinge, respectiv de a conduce la formarea convingerii intime a judecătorului aflat în situația de a soluționa o cauză penală, orientare specifică sistemului de drept continental, și cea a capacității
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
asemenea, Curtea a constatat că modificarea - prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 - a art. 426 lit. a) și c)-h) din Codul de procedură penală, prin adăugarea condiției specifice referitoare la faza apelului, a pus capăt controversei din doctrină și jurisprudența cu privire la admisibilitatea contestației în anulare și în privința unor hotărâri pentru care legea nu reglementa nicio cale de atac sau reglementa calea de atac ordinară a contestației. Așa fiind, Curtea a constatat că în aceste condiții
DECIZIA nr. 706 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251135]
-
de ANCOM, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI București are obligația de a bloca imediat funcționalitatea unui domeniu «.ro» al cărui nume face apologia actelor de terorism, îndeamnă la comiterea unui act de terorism sau care promovează idei, concepții, doctrine sau atitudini în scopul susținerii cauzei/activității entităților teroriste, până la expirarea domeniului respectiv, ulterior fiind blocată înregistrarea acestuia. (10) ANCOM informează despre emiterea deciziilor și ordinelor de eliminare autoritatea națională în domeniul prevenirii și combaterii terorismului, care urmărește implementarea acestora
LEGE nr. 68 din 28 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266371]
-
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI București, după caz, și comunică ANCOM situațiile în care nu sunt respectate obligațiile impuse prin acestea. (11) Furnizorii de servicii mass-media au obligația de a nu promova sau facilita promovarea de idei, concepții, doctrine sau atitudini care fac apologia actelor de terorism, îndeamnă la comiterea unui act de terorism sau pot susține cauza și/sau activități ale entităților teroriste. (12) Dispozițiile din prezentul articol se aplică în mod corespunzător solicitărilor formulate în cursul urmăririi penale
LEGE nr. 68 din 28 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266371]
-
sistemul de închidere centralizată și, astfel, să își faciliteze accesul la bun, împrejurare de natură să confere faptei o gravitate sporită și care justifică încadrarea acesteia într-o infracțiune mai gravă. ... 16. În final, doamna procuror a făcut referire la doctrină, respectiv la un articol în care autorii, prin raportare la Decizia nr. 3.229/1970, pronunțată de Tribunalul Suprem - Secția penală, au subliniat că legiuitorul a înțeles să pedepsească mai aspru furtul comis prin folosirea unei chei mincinoase, având în vedere nu
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
blochează activitatea de închidere centralizată a ușilor unui autovehicul, prin bruierea semnalului aferent acestui sistem (anexele nr. 1-4 ce au ca obiect hotărâri definitive, iar anexele nr. 5-6, încheieri definitive). 23. În motivarea acestei opinii s-a arătat că, potrivit doctrinei și practicii constante, cheia mincinoasă este cheia contrafăcută, multiplicată neautorizat, sau orice dispozitiv care poate acționa asupra unui mecanism de închidere fără a-l distruge, folosit de subiectul activ pentru a deschide mecanismul de închidere, ce se interpune între subiectul
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]