1,538 matches
-
De exemplu, papura și salcia surprinse în amiază, într-un timp când, cum spune Ion Barbu, ceasurile sunt încolăcite, îi creează o stare de oboseală: "Tânjind în orizontul nostru mic,/ suntem sătui de dragoste și moarte/ și n-așteptăm nimic". Doinaș creează eroi fantastici, pantagruelici, cum ar fi negustorul de zăpadă, prin al cărui ochi stâng trec lebede cu sănii și prin cel drept stânci de argint. Poetul nebun, negustor de zăpadă, aduce iarna sălbatică pe care copiii o mai vor
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a schimbărilor istorice, expresie a contestării uneori violente, tipică romanticilor, în a doua perioadă poezia se liricizează. Asistăm la o resurecție a baladei și a poemului (balada își pierde epicul și primește accente de elegie, meditație, poeme ale iubirii vezi Doinaș); poezia devine un adevărat fenomen de cultură, livrescul capătă pondere și se cuprinde în lirismul existențial, nuanțând expresia, deschizând simbolurile și stratul imagistic al structurii poetice. Reflexivitatea este una din caracteristicile poeziei de azi, indiferent dacă sensibilizează ideea sau dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
limbajul poetic. Cezar Baltag, prin fantastica sa călătorie spre începutul existenței și spre sfârșitul ei, demonstrează că "Țărmul rămâne zadarnic" și "Tinerețea fără bătrânețe" este doar un pretext pentru a ne vorbi de taina nașterii și a morții. Ștefan Augustin Doinaș crede în unicitatea faptelor pe care le va cânta în "lirica" baladă în care totul se desfășoară după un anumit ceremonial princiar, e fascinat de fata morgana în fantastica vânătoare a prințului din Levant, sau, exploatând parabola,deplânge perisabilitatea civilizațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lirice cu trimiteri spre stări însetate de absolut sau melancolii generate de inadaptabilitatea "Hiperionului" care zboară în galaxii "cu flăcăroase plete" sau cu o gigantică torță" "Străluminând de-acum întregul haos!" ca un adevărat fulger eminescian. Ca și Șt. A. Doinaș, Tudor George încearcă să liricizeze balada, dar îi lipsește concentrarea acestuia, motivele devenite simbolic exemplare pentru umanitate. Versurile sunt despletite în jurui unui motiv: "Tu, mic de tot sau mare de tot, cum vrei". Mari sau mici de tot sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
românească, 1974. CRISTEA, Valeriu: "Interpretări critice", Cartea românească, 1970. CRIȘAN, Constantin: "Ieșirea din Metaforă", Cartea românească, 1972. CROCE Benedetto: "Poezia", Univers, 1972. CROHMĂNICEANU, Ov. S.: "Literatura română între cele două războaie mondiale", Minerva, 1974. "Literatura română și expresionismul", Eminescu, 1971. DOINAȘ, St. Aug.: "Poezie și modă poetică", Eminescu, 1972. DUFRENNE, Mikel: "Poeticul", Univers, 1971. DUMITRESCU, Ion: "Metafora mării în poezia lui Eminescu", Minerva, 1972. FELEA, Victor: "Secțiuni", Cartea românească, 1974. FRIEDRICH, Hugo: "Structura liricii moderne", Editura pentru Literatură Universală, 1969. FRYE
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
viabilă este, indiscutabil, aceea care absoarbe filtrelor întreaga existență. Contemporanul. 1974, nr. 39. "Poezie politică" (Geo Dumitrescu Jurnal de campanie), Contemporanul, 1974, nr. 47. Poezia "stări de foc", (Dumitru Popescu "Gustul sâmburelui"), Contemporanul 1974, nr. 51. "Poezia patriotică" (Șt. Aug. Doinaș "Papirus și Gr. Hagiu "Zenit de anotimpuri", Contemporanul 1974, nr. 53. "Norocul nostru-i țara..." (Adrian Păunescu "Repetabila povară"), Contemporanul, 1975, nr. 10. "Din iarba ta mă-nalț" (Al. Andrițoiu " Pe drumul meu" culegere selectivă și "Aur" apărute simultan) Contemporanul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Marin Sorescu, România literară nr. 5, 1974. CRISTEA, Dan: "Regăsirea bucuriei"Ioan Alexandru, România literară nr. 29 1974. IORGULESCU, Mircea: "O viziune a satului" M. Sorescu, România literară nr. 20, 1974. În colecția Efigii au apărut: Maria Chețan, Ștefan Aug. Doinaș. Ipostaze ale operei: evocări, proză, teatru, aforisme Theodor Codreanu în imaginarul criticii, ediție îngrijită de Lina Codreanu In honorem Elvira Sorohan, coordonatori: Bogdan Crețu, Lăcrămioara Petrescu 1 Se cântă momente ale revoluției urmărite în retrospectivă istorică, prin evocarea simbolică a
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
1 "În zale albe", 1971. 1 Îl descoperim la Horia Zilieru, la Radu Cârneci, la A. I. Zăinescu. 2 Dan Cristea, "Un an de poezie", Cartea Românească , 1974, pag. 211. 1 Îi putem cita aici pe: A. E. Baconsky, Șt. Aug. Doinaș, N. Stănescu, A. Păunescu, M. Sorescu, Cezar Baltag, Ov. Genaru, N. Prelipceanu, Ion Drăgănoiu, M. Ursachi, Nina Cassian, Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu. 2 Se cuprind în această direcție: Leonid Dimov, Mircea Ivănescu, Emil Brumaru ,Cezar Ivănescu, Tudor George. 3 Dan
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
4 Al. Piru, op. cit., 1950-1975, Editura Eminescu, pag .172. 5 Al. Piru, Poezia românească contemporană", 1950-1975, Editura Eminescu, p. 143; Lovită e inima mea și s-a uscat ca floarea." 6 Într-un spațiu și timp simbolic la Șt. Aug. Doinaș ("sub cerul persan", "acum vreo câțiva secoli într-o seară", "la Polul Nord, aproape de osia furtunii", "într-un golf al vremilor dintâi"), sau într-un decor baroc "căci dau sub ziduri, sau sub cer cu stele/ înconjurat de cercurile mele/ Fie
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lor, scria B. Henri Lévy în Éloge des intellectuels. Intelectualul de fapt nu este un om. El este o dimensiune a societății. E o parte binecuvântată a lucrurilor. Intelectualul este o instanță fără de care lumea ar merge și mai rău" [Doinaș, 1990, p. 15]. După arestarea masivă operată în rândul intelectualilor, în cele trei valuri de teroare (1948-1950, 1953-1955, 1958-1960), urmărirea continuă a acestora era implicită. Simpla idee de intelectual era subversivă pentru comuniști, pentru că presupunea omul care gândea, iar oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
enunțiative exprimă, întro propoziție simplă sau dezvoltată, ideea centrală/me sajul global al textului: Trecutau anii... de M. Eminescu, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de L. Blaga, Ce mi sa întâmplat cu două cuvinte de Șt. Augustin Doinaș, Îngerul a strigat de Fănuș Neagu, Și ieri va fi o zi de M. Nedelciu etc. - Titlurile narative (epice) sunt alcătuite din două sau mai multe propoziții, având rol rezumativ sau parodic: Vreau să joc! de Lucian Blaga, să intri
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sunt icoanele timpului pierdut. (M. Eliade) Metafora explicită - indiferent de tipul construcției sintactice prin care se realizează - poate deveni metaforă oximoronică, precum în versurile: Nu peste mult tu vei fi cerul răsfrânt, / eu voi fi soarele negru, pământul. (Șt. Augustin Doinaș); Doar steaua neagră a pă rului tău scurt/Îmi atingea cu clinchet stins, un umăr (N. Stănescu). - metafora implicită (in absentia) este percepută ca fiind element de structurare a imaginarului poetic și element de diferențiere a discursului liric. Criteriul structurii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
lirism este definit de Henryk Markiewicz ca „realitate dinamică, prezentată întro formă subiectivă sau simbolică“ (Conceptele științei literaturii). Prin resurecția baladei de către poeții Cercului literar de la Sibiu se suprimă frontiera dintre genuri, obținându-se „liricizarea speciei“. Astfel, pentru Ștefan Augustin Doinaș termenul baladesc semnifică „o situație poetică [...] o zonă imaginativă, unde epicul și dramaticul se scaldă în lirism“. Poeții neomoderniști și postmoderniști (Marin Sorescu, Mircea Ivănescu, Emil Brumaru, Leonid Dimov, Mircea Cărtărescu etc.) exploateză maximal resursele lirismului narativ, fiindcă „narativul poate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
descifrarea Kabbalei, punând preț pe iscusința lui de talmudist, va fi primit, creditat ca și cadru de nădejde al partidului-stat, primind custodia unor reviste și edituri. În timp ce criticul raționalist, ocupându-se de "cerchiști", va să repună în drepturi reputațiile unui Doinaș sau Negoițescu, și nu va pregeta să lanseze promoția "Desant", omul nu va mai avea puterea să denunțe legământul inițial cu utopia politică. S. Damian se întreabă asupra acestui tip de imobilism (coerență cu sine?), se miră până la stupefacație de ce
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
nu e român, vrea să meargă la Paris etc., dezrădăcinat, lamentabil"), Mihail Sadoveanu ("imbecil, grandoman ..."). Pradă bolii necruțătoare, Eugen Lovinescu vede dușmani peste tot, este depresiv, nu într-atât încât să nu le recunoască celor mai tineri vizitatori, Ștefan Augustin Doinaș și Radu Stanca, talentul poetic. Se stinge pe 12 iulie 1943 și este incinerat. Miile de pagini din romanul "Mălurenii", la care a scris până-n ultimele clipe, au fost căzut în desuetudine, în favoarea acestui extraordinar documentar biografic și psihologic. Cum
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
alert, într-un limbaj accesibil și totuși revelatoriu. Universitarul Nicolae Oprea nu renunță totuși la vocația de critic, coboară garda arareori, dar și atunci pentru a ataca. În Dosarul de receptare critică figurează nume tutelare precum G. Călinescu, Ștefan Augustin Doinaș, Ion Negoițescu, precum și Eugen Simion, Ion Pop, Aurel Sasu, N. Balotă, Roxana Sorescu (autoarea ediției integrale V. Voiculescu, "Opera literară", vol. I-III, 2003 - 2004). Critic serios ce se mișcă cu lejeritate și dexteritate printre zeci și zeci de autori
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
la o ședință de cenaclu a liceului: m-a cutremurat, realmente, felul său unic de-a vorbi și recita! Era fascinant! Imposibil de imitat!), Sașa Pană (idem: m-a șocat că invitatul nostru nu avea nimic de avangardist, în el!), Doinaș și Irinel Liciu (la o tabără de creație a elevilor; atunci, marele poet ne-a dedicat și un catren, pe care-l mai am, pe undeva), iar la o premieră brăileană, prin 1969 -, unde nimerisem trimis de Coman Șova de la
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Nouă prozatori, Editura Eminescu, București, 1977. Dimisianu, Gabriel, Opinii literare, Editura Cartea Românească, București, 1978. Dimitriu, Daniel, Grădinile suspendate. Poezia lui Alexandru Macedonski, Editura Junimea, Iași, 1988. Dimitriu, Daniel, Nichita Stănescu Geneza poemului, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 1997. .Doinaș, Șt. Aug., Despre modă poetică, în Poezie și modă poetică, Editura Eminescu, București, 1972. Doinaș, Șt. Aug., Orfeu și tentația realului, Editura Eminescu, București, 1974. Doinaș, Șt. Aug., Lectura poeziei. Urmată de Tragic și demonic, Editura Cartea Românească, București, 1980
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Dimitriu, Daniel, Grădinile suspendate. Poezia lui Alexandru Macedonski, Editura Junimea, Iași, 1988. Dimitriu, Daniel, Nichita Stănescu Geneza poemului, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 1997. .Doinaș, Șt. Aug., Despre modă poetică, în Poezie și modă poetică, Editura Eminescu, București, 1972. Doinaș, Șt. Aug., Orfeu și tentația realului, Editura Eminescu, București, 1974. Doinaș, Șt. Aug., Lectura poeziei. Urmată de Tragic și demonic, Editura Cartea Românească, București, 1980.. Dragomirescu, Mihail, Mihai Eminescu, Editura Junimea, Iași, 1976. Drăgan, Gheorghe, Poetică eminesciană, Editura Junimea, Iași
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
1988. Dimitriu, Daniel, Nichita Stănescu Geneza poemului, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 1997. .Doinaș, Șt. Aug., Despre modă poetică, în Poezie și modă poetică, Editura Eminescu, București, 1972. Doinaș, Șt. Aug., Orfeu și tentația realului, Editura Eminescu, București, 1974. Doinaș, Șt. Aug., Lectura poeziei. Urmată de Tragic și demonic, Editura Cartea Românească, București, 1980.. Dragomirescu, Mihail, Mihai Eminescu, Editura Junimea, Iași, 1976. Drăgan, Gheorghe, Poetică eminesciană, Editura Junimea, Iași, 1989. Drăgan, Mihai, Mihai Eminescu: interpretări, Editura Junimea, Iași, 1982. Dragolea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
imensa tragedie națională de după război? Revista începe cu un apel la memoria liberă, căutătoare de adevăr, și se încheie cu altul menit a spori, prin colaborare cât mai amplă, șansele reconstituirii universului concentraționar românesc. Între ele, un text de Ștefan-Augustin Doinaș (Intelectualul în anchetă), scris pe baza propriei sale experiențe, însă întemeiat pe o bună cunoaștere a sistemului comunist. Nici unui alt sistem nu i se potrivesc mai exact cuvintele lui Jean-Francois Revel: "Cea dintâi dintre toate forțele care conduc lumea este
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Clifford, Clark, 181 Codru-Drăgușanu, I., 105 Condurachi, Emil, 183 Costin, 190, 243 Dada, Idi Amin, 162 Dahrendorf, Ralf, 9 Darwin, Ch., 156 Dayan, Moshe, 162 Delpierre, G., 188 Delumeau, Jean, 186, 187, 188, 189 Deschanel, 159, 163 Djuvara, Neagu, 207 Doinaș, Șefan Augustin, 262 Domenach, J.M., 214, 239 Dostoievski, 71 Dragomir, S., 233 Dragomirescu, Mihai, 195 Drăghicescu, D., 228 Druță, Ion, 6, 19, 212 Duby, G., 104, 183, 184, 186 Duca, I.G., 161 Dumézil, G., 104 Durandin, Catherine, 200, 201, 203
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Universitaires de France, Paris, 1972 MOLLOY, S., Historia de la Literatura hispanoamericana, Ed. El Siglo XX, Buenos Aires, 1972, vol. 2, traducere din franceză de Luis Morales. NIETZSCHE F., Așa grăit-a Zarathustra, Humanitas, București, 1997, introducere și traducere de St. Augustin Doinaș. NIETZSCHE F., Aforisme. Scrisori, Humanitas, București, 1992, selecție, traducere din limba germană și prefață de Amelia Pavel. NIETZSCHE F., Ecce Homo, Colecția Athenaeum, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1999, în românește de Mircea Ivănescu. NERUDA, P., Discursul lui Pablo Neruda cu ocazia
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
p. 70. 5 Emil Cioran, Caietul de la Talamanca, Humanitas, București, 2000, p. 29. 6 Lo mejor de Ernesto Sábato, Seix Barral, Barcelona, 1989, p. 125. 7 Ibid., p. 140. 8 Convorbiri cu Cioran, Humanitas, 1993, p. 244. 9 Ștefan Augustin Doinaș, Nietzsche și discursul mixt, prefață la volumul Așa grăit-a Zarathustra, Humanitas, București, 1997, p. 17. 10 Gilles Deleuze, Nietzsche et la philosophie, Bibliothèque de Philosophie contemporaine, Paris, Presses Universitaires de France, 1965. 11 Emil Cioran, Cahiers 1957-1972, Gallimard, Paris
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
an XXXIII/2000, p. 12 233 Petru Creția, Testamentul unui eminescolog, Editura Humanitas, București, 1998, p. 260 234 Idem, pp. 235-236 235 Cf. Mircea Eliade, Sacrul și profanul, Editura Humanitas, București, 1992, pp. 103-198 236 Editorial semnat de către Ștefan Augustin Doinaș la numărul din revista Secolul XX, nr. 1-3/1997 Austria și complexul germanității, p. 10. 237 G. Steiner, Maeștri și discipoli, Editura Compania, București, 2005, p. 19 238 Ibidem 239 Cf. astfel de "perechi" clasice în ambele sensuri, de excepție
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]