1,677 matches
-
astfel de misiuni complexe în spiritul și folosind tehnicile demagogiei de tip naționalist. Ideologia simplă și tehnicile cruciadei morale sunt folositoare, chiar indispensabile pentru ralierea opiniei publice interne în spatele unei politici anume; ele sunt arme potrivite în bătălia națiunilor pentru dominarea conștiințelor oamenilor. Propaganda nu reprezintă doar o bătălie între bine și rău, între adevăr și minciună, ci și între o putere și o altă putere. Într-o astfel de bătălie, virtutea și adevărul nu răzbesc doar prin simpla lor propagare
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
unui teritoriu de câțiva kilometri pătrați și asupra câtorva sute de „suflete” devine subiectul celei mai înverșunate și încăpățânate dispute... La periferia sistemului, în contextul condițiilor favorabile întâlnite aici, un talent politic mediocru poate adesea să realizeze minuni... Sfera de dominare a Statelor Unite poate să se extindă neobstrucționată de-a lungul Americii de Nord, de la Atlantic până la Pacific, sfera de dominare a Uniunii Sovietice de-a lungul Asiei de la Marea Baltică la Pacific, într-o epocă în care cei mai capabili lideri ai Franței
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
încăpățânate dispute... La periferia sistemului, în contextul condițiilor favorabile întâlnite aici, un talent politic mediocru poate adesea să realizeze minuni... Sfera de dominare a Statelor Unite poate să se extindă neobstrucționată de-a lungul Americii de Nord, de la Atlantic până la Pacific, sfera de dominare a Uniunii Sovietice de-a lungul Asiei de la Marea Baltică la Pacific, într-o epocă în care cei mai capabili lideri ai Franței și Germaniei nu pot încerca să obțină, fără a fi contracarați, supremația asupra Alsaciei sau Poznanului 4. Odată cu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pentru un imperiu mondial stabil: 1) integrarea socială forțată, prin intermediul controlului centralizat al conștiințelor supușilor imperiului; 2) o forță superioară, organizată în orice moment de dezintegrare potențială în cadrul imperiului și 3) menținerea permanentă și omniprezența acestor mijloace de control și dominare pe întreg teritoriul imperiului. Nici una dintre aceste condiții militare și politice esențiale nu a fost îndeplinită în trecut; totuși, astăzi ele ne sunt la îndemână. Atunci mijloacele de comunicare nu erau mecanice sau, atunci când erau mecanice, erau foarte individualizate și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
povestea sa, zi și noapte, timp de un an, și ne va deveni stăpân”14. Astăzi nici un obstacol tehnologic nu stă în calea unui imperiu mondial dacă națiunea conducătoare este capabilă să-și mențină superioritatea în domeniul mijloacelor tehnologice de dominare. O națiune care deține monopolul asupra armelor nucleare și asupra mijloacelor de transport și de comunicare poate să cucerească lumea și s-o țină așa, cu condiția să fie capabilă să mențină monopolul și controlul. În primul rând, va fi
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
însă, nu se datorează absenței guvernării internaționale a Sfintei Alianțe. Sfânta Alianță a fost un experiment de scurtă durată, care nu a contribuit cu nimic la menținerea păcii internaționale. Ca guvern internațional care își impune voința asupra sferei sale de dominare, a avut succes doar pentru cinci ani. Chiar în momentul apariției sale, în 1818, Friedrich Gentz, unul dintre arhitecții ei și filosoful său cel mai renumit, a pus degetul pe slăbiciunea ei congenitală: Cea mai puternică obiecție față de sistemul actual
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pare deci că Morgenthau susține că răul politicii derivă din două impulsuri diferite din punct de vedere ontologic: un egoism ce își are originea în cerințele supraviețuirii și dorința de mărire provenind din opțiunile indivizilor care caută beția cuceririi și dominării. Trecând repede peste ceea ce pare a fi o distincție ontologică, el susține că aceste contraste, dacă există, sunt doar fenomenologice, adică aspecte diferite ale aceleiași naturi umane uniform rele: Separând astfel dorința de putere de egoism, pe de o parte
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
istoric trebuie derivat din natura politicii interne. Esența politicii internaționale este similară cu cea a politicii interne. Ambele sunt lupte pentru putere, modificate doar de diferitele condiții în care se desfășoară: în sfera internă și în cea internațională. Tendința de dominare - în particular - este un element constituent al tuturor formelor de asociere umană, de la familie, trecând prin frății și asociații profesionale, organizații politice locale, și până la stat. La nivel familial, conflictul tipic dintre soacră și noră este, în esența sa, o
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
laissez‑faire) (vezi figura 15). Fig. 15 Primul stil se caracterizează prin faptul că autoritatea ia decizia, dar ține cont într‑o oarecare măsură și de dorințele indivizilor; cel de al doilea se bazează pe participarea membrilor grupurilor și pe dominarea minorității de către majoritate; cel de al treilea stil presupune o discuție, fără a se viza însă nici o acțiune organizată. N‑ar fi exclus, arată Maier în continuare, ca un conducător să „cadă” în interiorul triunghiului, ceea ce înseamnă că el va prezenta
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pe ierarhie, rang, conformism, instaurarea unui sistem de informare bazat pe respectarea codurilor, directivelor și regulilor în vigoare. Există forme variate ale „înțelegerii secrete” tiranice. Într‑una dintre ele partenerii fac proba acelorași structuri mentale, ambii fiind obsedați de tema dominării și supunerii. Unul ia poziția de dominant, lăsând celuilalt poziția de dominat. Se pretinde o supunere/obediență totală, netolerându‑se nici autonomia, nici inițiativa partenerului. Acesta este universul dominatorilor și supușilor (servitorilor), al superiorității și inferiorității, al coerciției și subordonării
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
negativ acceptanța deciziilor. În fine, se poate presupune că un grup decizional compus dintr-un număr egal de persoane aparținând celor două tipuri decizionale va fi eficient (în virtutea intrării în funcțiune a fenomenului compensării), dar și ineficient (în virtutea conflictului dintre dominare și impunere a unei părți în fața celorlalte și tendința de rezistență mutuală a ambelor părți, una față de alta). La fel de important în procesul luării deciziilor este și locul controlului, o altă variabilă psihoindividuală. Locul controlului a fost intuit prin anii ’50
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
intră în interacțiune (pozitivă sau negativă, bună sau proastă); sensul manifestării interacțiunilor (unilateral sau bilateral); similaritatea atitudinal-comportamentală a partenerilor (cei care se „întâlnesc” în atitudinile lor vor manifesta, probabil, comportamente asemănătoare); tipul relațiilor dintre parteneri (competitive, cooperatoare sau conflictuale, de dominare sau de subordonare); conștientizarea finalității și utilității interacțiunii (un angajat poate fi motivat de o interacțiune care știe că îi va fi folositoare). Din perspectiva stimulului declanșator al motivației pe care îl avem în vedere - interacțiunea membrilor în grup -, se
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
lor ca nivel intelectual, ca stil comportamental. Apoi, comunicând cu alții, împărtășindu-și reciproc grijile, bucuriile, opiniile, ei speră să-și liniștească starea de anxietate sau de disconfort psihic. Există și alte nevoi, cum ar fi cea de conducere, de dominare sau de încorporare socială, care nu pot fi satisfăcute decât numai în contexte de grup. De aceea, oamenii manifestă o accentuată tendință de a se grupa, de a se afilia unor grupuri, acțiunea în grup garantându-le satisfacerea unor nevoi
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
rezolvarea problemelor (Schmidt,Tannenbaum, 2001, pp. 3-28). 3.4. Nivelul intergrupal Acest nou nivel de analiză se referă la conflictele care apar între grupuri. Relațiile dintre grupuri au constituit terenul predilect al psihologiei sociale care, alături de relațiile de cooperare, schimb, dominare, supunere, competiție între grupuri le-a abordat și pe cele conflictuale. Au fost efectuate o serie de experimente devenite între timp celebre, s-au elaborat nenumărate teorii și modele explicativ-interpretative, s-au sugerat modalități practice de soluționare a conflictelor. Experimentul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
negociere roșii și albastre. Negociatorii roșii sunt cei care vor să obțină ceva și să nu dea nimic în schimb, negociatorii albaștri preferă să dea ceva pentru a obține ceva. Primii consideră negocierile activități cu un singur sens, câștigă prin dominare, folosesc șiretlicuri, trucuri murdare și constrângerea, ceilalți consideră negocierile activități pe termen lung, reușesc prin cooperare, evită tehnicile de manipulare, tratează interesele fiecărei părți folosind schimburi negociabile (Kennedy, 1998, pp. 6263). Din punct de vedere practic, stilurile de negociere ridică
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de obiective coerente și de planuri strategice. 6.2.2. Stilul obsesiv-perfecționist/compulsiv Se caracterizează prin preocupare pentru detalii nesemnificative; insistența ca și ceilalți să se conformeze la modul propriu de acțiune; relațiile cu alții sunt văzute în termeni de dominare sau supunere; absența spontaneității; incapacitate de relaxare. Stilul compulsiv este marcat de frica de a nu ajunge la mila oamenilor sau evenimentelor. Preocuparea persoanelor cu acest stil este de a stăpâni și controla pe oricine și orice ar putea să
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
antrena, de a-i câștiga și pe cei din jur la cauza respectivă etc. Gesturile repezi, violente efectuate îndeosebi pe direcția "înainte", în special când însoțesc vorbirea cu tonul ridicat, pot denota: stare de iritație, dorința de afirmare proprie, de dominare; exercitarea conștientă a autorității etc. Pe de altă parte, gesturile pot fi interpretate prin prisma semnificației, a conținutului lor semantic. Unele gesturi semnifică, de pildă, acțiuni. Astfel, efectuarea gesturilor specifice unor acțiuni (spargerea lemnelor, săparea cu cazmaua, cositul etc.) este
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
sunt legate de: Semnificație, unicitate, acceptare comparate cu insignificanta, a fi ignorat, parasit, plictisit. Competenta comparata cu umilință, rușine,indiferenta. Dragoste, apreciere sau diferențe, apropiere emoțională,compara te cu neplăcut, respins, rece, impersonal. Simptome ale unor probleme rezolvate exprimate prin: Dominare, retragere extrema, date autobiografice, experiențe personale (povesti de război) incapacitatea de a lua decizii, politețe fata de figurile importante, inflexibilitate in ceea ce privește locurile Lupte pentru conducere, adepți supuși, pauze lungi, discuții despre: Sarcini, reguli și proceduri, autorități, și pers
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
o paradoxală diferență de nivel Între Eu și Tu” (Lévinas, 1975, p. 46). Ca și Hegel, deși dintr-un cu totul alt punct de vedere, Buber subapreciază alteritatea, În opinia lui Lévinas. Acesta consideră că celălalt trebuie să depășească orice dominare, inclusiv de tip intelectual sau psihologic, pe care eu Încerc să i-o impun. Alteritatea este, literalmente, inaccesibilă, inclusiv pentru privire (ceea ce ne duce departe de Sartre). Dar, În plus, celălalt, pentru a se defini În mod radical drept un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a lăsat depășit și Înglobat de creștinism, Își găsește Lévinas armele pentru a rezista În fața lui Hegel, reliefând pentru cititorul „laic” și contemporan faptul că, dincolo de această tragedie religioasă și istorică, se joacă drama alterității: asimilarea Într-un joc al dominării sau primirea celuilalt, perceput din perspectiva unicității sale. Chiar dacă o asemenea dramaturgie trece dincolo de antropologie, aceasta, la rândul său, prin intermediul decolonizării și al luptelor pentru eliberare și independență, a făcut și ea experiența Întâlnirii cu celălalt (Lévi-Strauss, 1955). Faptul că
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1949). Φ Atitudine, Devianță, Reglementare socială Anticolonialismtc "Anticolonialism" Numim anticolonialism orice practică sau discurs ce-și propune să combată colonialismul. Astfel de mișcări de opoziție pot să apară fie În țara colonizatoare, În cadrul unor grupuri care se opun practicilor de dominare, fie În țara colonizată, printre actorii sociali care luptă Împotriva colonizării. Vom relua În continuare marile etape ale istoriei coloniale din ultimele trei secole, analizând rezistențele așa cum s-au manifestat ele În diferitele regiuni ale lumii. Împotriva colonialismului englez de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care li s-a atribuit? Dispun ele de o veritabilă autonomie În determinarea obiectivelor lor? Funcționând pe baza unei logici a finanțării definite de autoritățile publice, nu riscă oare să fie puse sub tutelă? Poziția lor este foarte delicată, Între dominare și complementaritate, ele fiind obligate să Întrețină relații complexe ă În care neîncrederea se combină cu complicitatea ă cu aleșii poporului, cu funcționarii, cu utilizatorii etc. O dată cu Legea din 1901, lege dintre cele mai populare, care permite fiecăruia să se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
constrângerile care decurg din aceste reguli (Durkheim, 1895). În cadrul procesului pe care Anthony Giddens l-a numit „structurare”, regulile trebuie să asigure integrarea și să fie În slujba aplicării colective a proiectului propriu fiecărei societăți, oricare ar fi modelul de dominare care o guvernează (Giddens, 1987). ν Mai multe evenimente din istoria recentă au subminat frumosul edificiu creat de Durkheim și Parsons, care rezistase totuși războaielor mondiale și crizei din anii ’30, ba chiar și Holocaustului. A fost Însă nevoie de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Hegemonia, regională ieri, mondială astăzi, este o miză a luptei dintre statele cele mai puternice. Din cauza inegalei lor dezvoltări, a rivalităților, a războaielor și a contradicțiilor dintre aceste state, cărțile puterii se redistribuie În permanență. Statele a căror capacitate de dominare este În creștere se confruntă cu puterile deja afirmate și sfârșesc prin a le lua locul. Dacă ne limităm doar la ultimele cinci secole ă perioadă În care, pentru prima oară În istorie, pretențiile hegemonice s-au extins la scară
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
implicați Întotdeauna două tipuri de actori: unii care caută să exploateze și alții care caută să emancipeze popoarele colonizate. Credem totuși că, pretutindeni, primii s-au servit În bună măsură de a doua categorie pentru a-și facilita proiectul de dominare, chiar dacă acest lucru nu scade meritele actorilor dezinteresați. În plus, ar fi simplist să considerăm că toate problemele actuale ale țărilor din Sud sunt niște sechele ale colonizării. Pentru a explica subdezvoltarea, teoria imperialismului este În mod sigur necesară, Însă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]