2,129 matches
-
în mijlocul codrilor, având drept prieteni cerbi, căprioare și urși, care o ocroteau, pentru că avea inimă mai bună decât unii oameni. * Autorul mulțumește și pe această cale, pentru informațiile primite, domnilor: Iorica Ștefan, fost pădurar (Ghimeș) și Copăcel Neculai, fierar (Dofteana). Domnița plânse cât plânse, dar încetîncet s-a obișnuit cu acești noi prieteni, cu care o ducea bine în lumea de poveste a codrilor. Noaptea, vietățile pădurii vegheau rând pe rând la capul domniței, ca să nu-i tulbure nimeni somnul. Când
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
pădurar (Ghimeș) și Copăcel Neculai, fierar (Dofteana). Domnița plânse cât plânse, dar încetîncet s-a obișnuit cu acești noi prieteni, cu care o ducea bine în lumea de poveste a codrilor. Noaptea, vietățile pădurii vegheau rând pe rând la capul domniței, ca să nu-i tulbure nimeni somnul. Când se trezea, fata împăratului era luminată de razele soarelui, ea săruta florile din jur, mângâia veverițele și căprioarele, ascultând fermecată cântecul dulce al păsărilor. Timpul trecea așa, și fata se făcea tot mai
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
și soarele s-a îndrăgostit de ea. În una din zile, soarele o privi cu ochi de foc și-și trimise razele de foc prin desișul codrilor, ca s-o răpească și s-o ducă în împărăția lui cea strălucitoare. Domnița însă se ferea din calea lor, temându-se de prietenia prea fierbinte a soarelui. Zadarnic era amenințată cu o cruntă răzbunare, că ea a rămas neclintită în hotărârea ei. Dar tocmai în acea vreme a venit la vânătoare pe plaiurile
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
că ea a rămas neclintită în hotărârea ei. Dar tocmai în acea vreme a venit la vânătoare pe plaiurile acelea un crai vestit, cu numele de Uz, îmbrăcat cu zale de argint ce străluceau în desfătarea razelor de soare. Dar domnița a fugit din calea acestor străini, pentru că acel crai era însoțit de mulți oșteni. Când, în sfârșit, craiul a văzut-o, cu glas blând a rugat-o să adăsteze, că el vrea să-i grăiască. Ascultându-i povestea, tot atunci
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
blând a rugat-o să adăsteze, că el vrea să-i grăiască. Ascultându-i povestea, tot atunci el, care era tulburat de gingășia fetei, a poruncit sfetnicilor și celor din oaste să nu-i facă niciun rău. Așa că, pe dată, domnița s-a îndrăgostit de acel prinț și s-a hotărât să-l urmeze oriunde, iar mai apoi trebuia să aivă loc și nunta celor doi. Soarele, supărat, privea cu tristețe la cele ce se petreceau pe pământ între cei doi
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
prefacă pe mire într-o stană de piatră. Deodată s-a auzit un zgomot și un urlet înfiorător de femeie, iar după vraja făcută de ea, cu adevărat mirele s-a prefăcut într-un munte de piatră. La poalele lui, domnița îndurerată plângea cu lacrimi amare dispariția celui ales ca bărbat pe viață. În zadar îl striga pe nume cu glas de foc, pentru că el era cuprins de umbra morții și nu putea să răspundă. Așa a plâns, luni și ani
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
lacrimi amare dispariția celui ales ca bărbat pe viață. În zadar îl striga pe nume cu glas de foc, pentru că el era cuprins de umbra morții și nu putea să răspundă. Așa a plâns, luni și ani în șir, biata domniță, dar soartea nu i-a fost prielnică. Oamenii se minunau la vederea ei și auzeau printre suspine chemarea îndurerată a fetei, care trebuia să fie acum mireasă: -Uz!, Uz!, Uzule!, striga ea de pe malul unei ape din preajmă. Și azi
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
bărbatul se retrage între dărâmături, bea fără oprire țuică și ajunge în cele din urmă un stârv țintuit patului, în stare numai să vorbească și să bea. I. a fost atras și de figurile eroilor populari, haiducii. Povestiri ca Haiducii, Domnița din Snagov, Cosma fac elogiul vieții de libertate a celor înfrățiți cu munții și codrul, pentru a da curs unei răzvrătiri sau unui impuls vindicativ și pentru a-i ajuta pe cei năpăstuiți. Ecouri ale răscoalei țărănești din 1907 sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
pref. Aurelia Batali, București, 1969; Oncle Anghel, Paris, 1924; ed. (Moș Anghel), tr. autorului, București, 1925; Les Haïdoucs, vol. I: Présentation de haïdoucs, Paris, 1925, vol. II: Domnitza de Snagov, Paris, 1926; ed. (Haiducii), tr. I. Neagu-Negulescu, București, 1930; ed. (Domnița din Snagov), tr. Alexandru Talex, București, 1937; ed. (Haiducii), tr. Alexandru Talex, București, 1943; Trecut și viitor, București, 1925; Codine, Paris, 1926; ed. (Codin), tr. autorului, pref. Ion Minulescu, București, 1935; Kir Nicolas, Paris, 1926; Mikhaïl, Paris, 1927; ed. (Mihail
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
VIAȚA SOCIAL-LITERARĂ, revistă apărută la București, bilunar, între 1 februarie și 15 martie 1921. Conține versuri, proză, articole, note critice și recenzii de cărți. Colaborează cu poezii Mihail Sevastos, Domnița Gherghinescu, cu articole Lucian Blaga, iar Pompiliu Constantinescu recenzează romanul Ape adânci de Hortensia Papadat-Bengescu. În „Note critice” Șerban Cioculescu se referă la o conferință a lui N. Iorga despre cultura franceză. Într-o „Cronică științifică” este prezentată teoria sonicității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290536_a_291865]
-
fiu stăpână veșnic pe pământ, chiar dacă uneori trimit ploi, frig, vânt de se îngălbenesc frunzele și apoi cad, iar păsările pleacă în țările calde speriate de nopțile reci și de cerul mereu acoperit cu nori întunecoși. Tocmai când se certau domnițele, apăru tatăl lor, bătrânul An, care le ascultase și nu se arătă prea era mulțumit de cele auzite. Frumos vă stă oare să vă certați? Am ascultat tot ce ati spus, dar nu aveți nici una dreptate! Toate aveți același loc
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
din sec. XIV-XVIII, în punctul denumit de localnici „La Bisericuță”. Cu această ocazie am putut cerceta, în decurs de câțiva ani, cea mai mare necropolă medievală din România. La această cercetare s-a adăugat un nou membru al colectivului, prof. Domnița Hordilă, muzeograf la Muzeul de Istorie din Roman. Rezultatele acestor cercetări vor face obiectul celui de al treilea volum „Săbăoani” (Fig. 19) (Plan general II). Așadar, încă din prima campanie de săpături efectuată în cimitirul din sec. II-III d. Chr
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
un reproș personalităților politice și culturale din exil că nu au reușit nici până acum să treacă peste divergențele de coloratură și șefie acreditate, să formeze un exil unitar fără elemente asociate Direcției de Supraveghere a Exilului din București, str. Domnița Anastasia nr. 2, un exil care să fie reprezentativ în fața guvernelor țărilor libere. V-am prezentat până acum o analiză a fenomenelor sociale din România, conceptul nostru ideologic, în speranța că veți face cunoscut pe calea undelor că există inimi
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de orice obligații morale și fără nicio grijă materială. Și-a făcut de cap, cum ar zice Topârceanu, și era vremea să se strângă de pe drumuri. Iar ea, Poliana, este obligată (prin protocol) să-l iubească tot astfel precum făceau domnițele de altădată ori cele sortite să ajungă regine. Domiciliul conjugal al tinerei perechi este cel ce i se pregătise Zoiei Ceaușescu, adică cel de lângă Biserica Albă, vecină sediului Comitetului Central, unde cei doi soți și oameni politici se duc dimineața
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de lucru va avea următorul congres al etniei române? în felul acesta, putem prevedea de pe acum ce se va dărâma în continuare în România, având în vedere respectul adânc al conducerii de azi pentru înaintași. Despre Mânăstirea Antim și biserica Domnița Bălașa, încă nedărâmate, dar aflate în pericol de a cădea de la o zi la alta, s-a mai vorbit de la acest microfon. Nu știm de ce noi suntem cei care trebuie să convingem autoritățile române de valoarea acestor monumente. De ce nu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
portretul fizic și intelectual al candidatului. Printr-o operațiune de reținere secretă, bieții oameni erau literalmente răpiți de pe stradă de o volgă neagră în care de cele mai multe ori erau înghesuiți cu genunchiul în fund și ajungeau la sediul Securități în Domnița Anastasia ori în clădirea fostei Vămi a Poștei puternic păzită de la podul Mihai Vodă, atât de speriați, încât nu mai animau niciun fel de sentimente patriotice și recrutările eșuau. Refuzul colaborării cu Securitatea nu-ți poate atrage neplăceri decât vremelnic
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și aplicând același regim tuturor așezămintelor religioase aflate în calea sa. Astfel, cu atât mai mici și nejustificate sunt speranțele de supraviețuire ale bisericilor rămase încă în picioare în zona fierbinte a demolării. Ce se va întâmpla așadar cu biserica Domnița Bălașa, ctitoria fiicei lui Constantin Brâncoveanu, cu frumoasele grupuri statuare datorate lui Karl Storck și Ioan Georgescu, aflate pe lista monumentelor de artă plastică la pozițiile 43, 44, 45? Ele își așteaptă, împreună cu lăcașul care le adăpostește, probabil, lovitura de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
lăcaș sub pretextul sistematizării. Atunci se putuse evita crima, pe care nimic nu a mai putut-o opri, în cazul altor biserici, în timpul din urmă. în pridvorul cu coloane al Bisericii Crețulescu, sus în stânga, într-un colț boltit, este Hora domnițelor, una din acele imagini care te înseninează ori de câte ori le contempli. Intram adeseori pe vremuri, în această liniștită tindă, în care zidul Bisericii în jurul porții te întâmpină cu imaginile consacrate ale apocalipsului. Am intrat și de această dată, în această seară
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
te întâmpină cu imaginile consacrate ale apocalipsului. Am intrat și de această dată, în această seară de vară, în timp ce ultimele raze de soare pătrundeau printre stâlpii scorojiți ai bisericii și am privit spre colțul atât de bine cunoscut al Horei domnițelor. Dar nimic. Fetele zvelte prinse în dans au dispărut, pete mari albicioase, ca o cocleală, ori o pecingine, acoperă unghiul boltit. Priveam înmărmurit fresca bolnavă, muribundă, în dispariție, a apocalipsei. Culorile s-au stins, hora domnițelor a dispărut. Niciodată, nu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
bine cunoscut al Horei domnițelor. Dar nimic. Fetele zvelte prinse în dans au dispărut, pete mari albicioase, ca o cocleală, ori o pecingine, acoperă unghiul boltit. Priveam înmărmurit fresca bolnavă, muribundă, în dispariție, a apocalipsei. Culorile s-au stins, hora domnițelor a dispărut. Niciodată, nu o voi mai vedea niciodată, îmi spuneam în timp ce părăseam tulburat biserica uitată de cei care ar trebui să se îngrijească de păstrarea acestor monumente. Dispariția surprinzătoarei hore se potrivea cu pustietatea ce domnea la acea oră
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
din Cotroceni a dispărut peste noapte, după cum cea care împodobea colțul bulevardului Bălcescu cu strada Biserica Ene dispăruse puțin după cutremurul care nici măcar nu-i zdruncinase zidurile sau temelia. Continuându-mi plimbarea prin seara bucureșteană, am ajuns pe Splai, în dreptul Domniței Bălașa. Și ea fusese, și poate mai e periclitată. Alături, largul pustiu pe care se întindea Spitalul Brâncovenesc. Cât de bine se potriveau venerabilul lăcaș și bătrânul așezământ spitalicesc. Acum, biserica a rămas singură, izolată într-un vast câmp, în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
funcționale. Clanțe vechi și broaște confecționate de artizani, de mult apuși. Întîrzii pe dinafara casei, iscoditor și visător. O bancă sub un nuc își țipă vîrsta matusalemică. Se mai poate sta pe ea. O fi fost mai veselă odinioară? Vreo domniță, vreo carte, un evantai cumva? Rochia o fi fost albă, înecată în broderii? Cel care este cu domnița și stă în picioare, cu mustăcioară și baston, o fi fost vreun filfizon? Ce plecăciune, dom'le, la nouăzeci de grade! Sărută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
O bancă sub un nuc își țipă vîrsta matusalemică. Se mai poate sta pe ea. O fi fost mai veselă odinioară? Vreo domniță, vreo carte, un evantai cumva? Rochia o fi fost albă, înecată în broderii? Cel care este cu domnița și stă în picioare, cu mustăcioară și baston, o fi fost vreun filfizon? Ce plecăciune, dom'le, la nouăzeci de grade! Sărută afectat mînuța care i se întinde. O boltă din viță de vie, cu struguri din abundență, te însoțește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
explicați votul? Un singur vot împotrivă... Senatorul fuge și fata fuge. Întreabă în gol. Un alt senator apare. Ăsta nu fuge. Senatorul Porgovan să-i spunem. Domule senator, cum motivați votul dumneavoastră? Românii se interesează de ce nu-i privește. Aici, domniță se muncește, se trage din greu. Un pensionar care muncește aici 12 ani, să nu i se recunoască vechimea, valoarea muncii sale? Îl știam un om de onoare pe acest senator. A dat cinstea pe rușine. Îmi este silă să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
domni". O minoritate în scădere, evident. Majoritatea acestor domni și doamne se află la "Eternitatea". Acolo sunt atât de mulți încât la goarna Învierii va fi încurcătură la inventarierea înviaților. Va trebui un expert în trecute vieți de doamne și domnițe, un iubitor pătimaș al acestor personagii, care să ajute oficialitatea. Până atunci, singura treabă a domnilor este să dispară. Noi nu avem posibilitatea de a-i onora (ce cuvânt plăcut pentru aceste stranii ființe!), la noi nu-i nici picior
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]