1,418 matches
-
organelor de cercetare ale securității. Prin urmare, principala atribuție a fostei Direcții a VI-a consta în instrumentarea cauzelor penale având ca obiect săvârșirea oricăror infracțiuni din cele prevăzute de Codul penal în Titlul „Infracțiuni contra securității statului” (trădarea, acțiunile dușmănoase contra statului, spionajul, atentatul, subminarea puterii de stat, actele de diversiune, sabotajul, subminarea economiei naționale, propaganda împotriva orânduirii socialiste, complotul, compromiterea unor interese de stat, divulgarea secretului care periclitează securitatea statului, nedenunțarea și anumite infracțiuni contra reprezentantului unui stat străin
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
la care mă refer constau, de regulă, în critici severe aduse regimului Ceaușescu, politicii interne a acestuia, în principal în domeniul nivelului de trai, în elogierea atât a trecutului dinainte de instaurarea comunismului, cât și a lumii occidentale, precum și în comentarea „dușmănoasă” a știrilor posturilor de radio „Europa Liberă” și „Vocea Americii”. Iar scoaterile de sub urmărire penală decise în cauzele respective au fost justificate legal prin aceea că acțiunile și manifestările de propagandă nu erau de natură să pună în pericol orânduirea
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
aberații, dar azi mi se par a nu fi fost prea departe de adevăr, gândindu-mă că, odată cu Ceaușescu, s-au prăbușit și orânduirea socialistă și comunismul în România. În acest context, înscrisurile au...evoluat, inițial fiind denumite „ostile” sau „dușmănoase” la adresa „conducerii superioare”, apoi a „orânduirii socialiste”, pentru ca, în final, când deveniseră de o virulență anticeaușistă ieșită din comun, să fie numite neutru „cu conținut necorespunzător”. Pentru a se demonstra că, în România, nu ar mai fi existat concepții, manifestări
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
superioare”, apoi a „orânduirii socialiste”, pentru ca, în final, când deveniseră de o virulență anticeaușistă ieșită din comun, să fie numite neutru „cu conținut necorespunzător”. Pentru a se demonstra că, în România, nu ar mai fi existat concepții, manifestări sau acțiuni „dușmănoase”, care să prezinte vreun pericol pentru regim. Capitolul XI ACTUL TERORIST DIN SFÂNTU-GHEORGHE 5 iunie 1984. O zi la mijlocul căreia părea a nu se mai întâmpla nimic deosebit. La ora 15, înainte de a pleca la masă, am trecut pe la ofițerul
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
ceea ce ne-a atras competența pentru cercetarea întregului grup, iar în cazul de la Timișoara, cetățeanul străin a fost inculpat nu doar pentru instigare și complicitate la trecerea frauduloasă a frontierei, ci și, în primul rând, pentru săvârșirea infracțiunii de acțiuni dușmănoase contra statului, ce ne era dată în competență, potrivit legii de atunci. Dar, să prezint „filmul” acestui caz cu totul inedit, așa cum s-a conturat după terminarea cercetărilor. Domnul Sch. avea o mare pasiune: zborul cu avioane de tip sport
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
o infracțiune de competența organelor de cercetare ale securității: la percheziția domiciliară efectuată acestuia de către procurorii militari i-au fost găsite și ridicate circa 300 de manifeste împotriva regimului Ceaușescu. Era vorba, desigur, de un număr foarte mare de înscrisuri „dușmănoase”, dar fapta în sine nu putea determina considerarea cazului ca fiind de excepție, întrucât, după cum am mai arătat, spre sfârșitul anilor 1980 se înmulțiseră exploziv acțiunile și manifestările anticeaușiste, inclusiv prin difuzarea de înscrisuri, a căror instrumentare intrase oarecum în
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
el, ori fiindcă tot restul pare să se comporte în lume, față de el, cu indiferență. Humorul va stărui în ideea că, în virtutea acelorași legi, există la fel de bine tot ce-i valoros în lume, pe cît apare și realitatea indiferentă sau dușmănoasă. Vîntul zîlțîie copacii, dar sună din harfa lui Eol. Este, în felulsău, o victorie faptul că în unele locuri ale lumii s-a produs totul și răzbaterea a ceva mare și bun, chiar dacă-i o pură fantezie ideea că totul
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de a-și împărtăți gîndurile celorlalți 39. Cev acorespunzător este valabil, cum am arătat în Etica mea, în cazul ideilor și al sentimentelor etice. Marele humor consideră viața ca fiind atît de mare cît și mică, prietenoasă cu valorile și dușmănoasă față de ele, atît tragică cît și comică. Solger a descris cel dintîi humorul, în mod detaliat, ca pe o unitate între sentimentul comic și cel tragic, între ironie și entuziasm. El este cam oscilant în folosirea noțiunilor de ironie și
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
în comparație cu standardele balcanice de brutalitate). Politica a fost o combinație normală de corupție, ineficiență și o mână de oameni cu principii morale înalte, dar deseori lipsiți de calități manageriale sau inteligență politică. În general, luptele etnice au luat forma cuvintelor dușmănoase, dar nu a violenței. Am sperat că tabăra anticomunistă va fi destul de dibace pentru a înțelege ce doreau românii cu adevărat securitate în viața de zi cu zi mai mult decât au făcut-o Iliescu și susținătorii săi. De fapt
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
căror imagine are claritatea liniei: ucigașul Dragomir, care a fost închis la ocnă și are un somn frământat de coșmarul crimei; Stan, flăcăul frumos cu mâini uriașe care are în sânge instinctul omorului; Nicolae, țiganul laș și răzbunător; Profira, vrăjitoarea dușmănoasă și lubrică; Zamfira, mama cinstită și dojenitoare; Ileana, fata care luptă zadarnic împotriva unei iubiri prost îndreptate. D-ra Văcărescu știe să-și contureze personajele, chiar dacă este mai lipsită neexperimentată în arta de a le face să acționeze. Ea excelează în
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
da chiar bună ziua, își pot spune o mulțime de lucruri interesante despre cum e vremea sau ce emisiuni au mai văzut la televizor, dar rămân separate și departe una de alta, străine, închise în sine și, nu de puține ori, dușmănoase“. Pelaghia cea adulteră și „celestă“, domnul Toma de la etajul patru, mare iubitor de adevăr și ascultător fidel al BBC-ului, domnul Elefterie, înșelat al Caritasului și posibil câștigător la loto 6 din 49, domnul Vasile, care dorește să-și înființeze
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
unor scheme și credințe complexe care să asocieze gândurile și sentimentele agresive cu diverse situații sociale. Indivizii cu personalitate agresivă pot dezvolta o sensibilitate cronică la agresivitate. Unii cercetători au demonstrat că aceste persoane generează mai multe idei și istorii dușmănoase, percepând ca fiind ostile interacțiunile sociale (Dodge et al., 1987). Pentru aceeași autori, personalitatea agresivă îi determină pe indivizi să-și construiască așteptări și interpretări ostile chiar la nivelul relațiilor interpersonale. Ei sunt cei implicați cel mai adesea în interacțiuni
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
lupta „împotriva imperialiștilor, precum și împotriva clicii lui Tito și a agenților titoiști”. Ca argument, în spiritul propagandei de atunci, se aduce un citat dintr-o cuvântare a liderului comuniștilor români, Gheorghe Gheorghiu-Dej, care spunea: „Să nu considerăm că asemenea elemente dușmănoase se găsesc numai în celelalte țări de democrație populară. Și în rândurile noastre, și în republică noastră populară se pot găsi asemenea monștri. Ei trebuie descoperiți și loviți de partid cu toata hotărârea”. Referinduse la minoritarii sârbi din Banat, tot
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de măsuri urgente pentru pregătirea revoluției înainte de sosirea Armatei Roșii. Pe de altă parte, prezența masivă a ofițerilor englezi și americani în statele majore ale armatei lui Tito, paralel cu lipsa sovieticilor, era categorisita că „o dovadă evidență a atitudinii dușmănoase manifestată de clica titoistă față de U.R.S.S.” Erau și acestea motive că după terminarea războiului, regimul din Iugoslavia să cultive mai mult o „prietenie formală” față de Moscova. După rezoluția Biroului Informativ din iunie 1948, de la București, politica antisovietica a lui
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
poziția oficială a Uniunii Sovietice a renunțat la ideea alipirii Carintiei slovene, teritoriu administrat de Austria.1 Materialul critică, de asemenea, politica antisovietica desfășurată de regimul „titoist” pe plan internațional, cum ar fi plângerea adresată O.N.U. în legătură cu „procedeele dușmănoase ale guvernului U.R.S.S., guvernelor Bulgariei, Ungariei, României și Albaniei, precum și ale guvernelor Cehoslovaciei și Poloniei față de Iugoslavia.” Explicația acestei atitudini ar porni de la situația grea în care se află economia din țara vecină, unde „oamenii muncii gem sub regimul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
cu pierderi de vieți omenești, precum și intenția Iugoslaviei de a anexă regiunea Pirin, din Macedonia bulgară. Un spațiu important este acordat „acțiunii de subminare dusă de clica titoistă împotriva R. P. Albania.” În concepția autorităților comuniste albaneze o asemenea atitudinea dușmănoasa „este continuarea politicii fostelor guverne regale ale burgheziei velicosârbe”, adică acele cercuri ce preconizau o Șerbie Mare prin ocuparea întregului litoral de Răsărit al Mării Adriatice. Tito, încă din anii războiului și după aceea până în 1948, a încercat să infiltreze
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Conținutul ei denotă fără niciun fel de dubii că deportarea a avut încă de la început un caracter politic, fiind pregătită din timp și dirijata de securitate. Obiectivul principal era de a se organiza „operațiunea de curățire a comunelor de elementele dușmănoase” și evacuarea din zona de frontieră cu Iugoslavia a celor „mai înverșunați dușmani ai regimului”: „titoiștii” și chiaburii. Pentru rezolvarea dificultăților ce puteau să se ivească, directivă nominaliza o comisie mixtă formată din reprezentanți ai multor ministere, condusă de ministrul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
a dat ordin trupelor de grăniceri să se amplaseze în imediata apropiere a zonei de graniță, urmând să ajungă în raioanele fixate la 13 iunie, cu misiunea de a „bloca complet frontierea”. Potrivit planului, la misiunea de „evacuare a elementelor dușmănoase din zona de frontieră” au participat peste 11. 000 militari. Victimele deportării (40. 320 persoaneă au fost locuitori din 12 raioane, situate la granița cu Iugoslavia, între care și Turnu Severin, Baia de Arama, Strehaia și Vânju Mare, ce aparțineau proaspăt înființatei
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
a Comitetului Regional P.M.R. Gorj, solicită „toată atenția pregătirii cu succes a anului școlar la învățământul de partid”. Aflăm, cu acest prilej, ca la cursurile de învătământ politicoideologic a crescut considerabil calitatea dezbaterilor, „fapt dovedit prin demascarea continuă a elementelor dușmănoase din regiunea noastră și a imperialiștilor americano-englezi, împreună cu slugile lor, de țeapă clicii fasciste de la Belgrad, TitoRankovici”. Presă din Gorj își îndreaptă atenția și asupra „titoiștilor” ce par a fi activi în alte țări ale sistemului socialist. Un asemenea caz
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
mecanismelor de funcționare a penitenciarelor comuniste să fie fragmentară. Știm că prin decretul nr. 6 din ianuarie 1950 au fost arestați "cadre active ale partidelor burghezo-moșierești, vechile structuri de securitate, chiaburii, rudele trădătorilor de patrie, ale spionilor și ale elementelor dușmănoase care au fugit din țară, foștii exploatatori (moșieri, bancheri, industriași, comercianți)"266, fiind trimiși astfel în închisoare cei mai cunoscuți oameni politici (Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Constantin Brătianu, Gheorghe Brătianu, Pantelimon Halippa, Constantin Argetoianu, Constantin Titel Petrescu, Maria Antonescu, Ion
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
doamnă. O întreb dacă aici e cabinetul de masaj. Da, poftiți, intrați, făceți-vă comod. Îi mulțumesc, mă așez pe un scaun. Ce vă doare? Îi povestesc doamnei despre vertebra mea neprietenoasă (aia din zona lombară), apoi despre vertebra mea dușmănoasă (aia din zona cervicală). Se rezolvă, sunteți pe mâini bune. Zâmbesc. Ce bine. O să am parte de un masaj minunat. Doamna îmi spune să mă dezbrac și-mi arată cu mâna un catafalc năltuț, care tronează în mijlocul camerei. Îmi scot
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
al oficialităților de la Budapesta, care ar fi urmărit să pună la încercare capacitatea românilor de a-și controla și în condiții excepționale întregul teritoriu național. Reamintesc că, în același an, în luna aprilie avuseseră loc mai multe manifestări violente, chiar dușmănoase ungurești, prin zona Aradului și Mureșului. La scurt timp după vizită, la o întâlnire ocazională, un diplomat ungur din București mi-a mărturisit că pe drumul dus și întors delegația maghiară fusese însoțită permanent de ambasadorul maghiar din București. Aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
copiilor etc.), însă fără să le raporteze vreodată la ceea ce le unea exploatarea clasei muncitorești în formare. Garanția că un regim liberal trebuia să ajungă la fiecare situație socială va face din muncă și din capital nu "dueliști înverșunați și dușmănoși", ci "două forțe menite să se confunde, să fuzioneze pentru a crește energia Franței."57 Una e să te bazezi pe soluții globale, alta e să cauți să sesizezi de ce au loc lupte, raporturi sociale de dominație. Fără percepția acestor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
băncile noastre. Unii dintre cei care ne-au invadat astfel erau înarmați, pe alții îi vedeai că poartă arme ascunse, dar nici unul nu părea să aibă intenția de a ne lovi. Privirile lor erau mirate și răuvoitoare, mai degrabă decât dușmănoase; la mulți, un soi de curiozitate grosolană, pe cale să se satisfacă, domina orice alt sentiment. Într-adevăr, chiar și în mijlocul răzmerițelor noastre celor mai sângeroase se află o mulțime de inși șmecheri sau gură-cască, care se cred la un spectacol
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
formulată în 1783 de Academia din Berlin: „Ce a făcut ca limba franceză să fie universală?“ Înainte de a emigra, a mai publicat Scrisori către Necker ă1788), Mic almanah al oamenilor mari ă1788), care i-a atras destule animozități pentru spiritul dușmănos în care a fost scris. Emigrează în 1792 succesiv la Bruxelles, Londra, Hamburg și Berlin. ROBESPIERRE, MAXIMILIEN MARIE ISIDORE DE ăArras, 1758-Paris, 1794). Avocat, conducător revoluționar. Deputat al Stării a treia din Artois în Statele Generale și apoi în Adunarea
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]