3,549 matches
-
footnote Paul Mihail, Documente și zapise moldovenești de la Constantinopol, Iași, 1948, p. 63 footnote>; Frăsinenii-sat în ținutul Hotinului, confirmat Cetățuiei la 28 februarie 1673<footnote Ibidem, p. 77 footnote> și Stânjenii din ținutul Iași; Tuluceștii din ținutul Covurlui cumpărat de Duca Vodă la 21 noiembrie 1669<footnote Ibidem, p. 69 footnote>; Bahrineștii din ținutul Suceava. ,,Jumătate din moșia Bahrinești a fost donată la 31 mai 1695, Mănăstirii Cetățuia de către Anastasia domnița, soția lui Gheorghe Duca Vodă cu condiția ca trupurile vistiernicului
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Tuluceștii din ținutul Covurlui cumpărat de Duca Vodă la 21 noiembrie 1669<footnote Ibidem, p. 69 footnote>; Bahrineștii din ținutul Suceava. ,,Jumătate din moșia Bahrinești a fost donată la 31 mai 1695, Mănăstirii Cetățuia de către Anastasia domnița, soția lui Gheorghe Duca Vodă cu condiția ca trupurile vistiernicului Neculai și al soției sale Alexandra, să fie duse și astrucate în acea biserică, după cum au dorit ei la moarte. Și să li se pomenească numele”<footnote T. Balan, Documente Bucovinene, vol. III, p.
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
moșii. Dintre acestea 4 sunt și în lista precedentă. Pe această listă se arată și venitul în lei a moșiilor pe care le cuprinde: Belcești în ținutul Neamț; 2500 lei Tulucești și Tatarca-sat dăruit Cetățuiei la 2 aprilie 1681 de către Duca Vodă<footnote Paul Mihail, op. cit., p. 80-81 footnote> - în ținutul Covurlui; 3000 lei Ruseni din ținutul Iași, confirmat Cetățuiei la 7 aprilie 1673<footnote Ibidem, p. 79-80 footnote>; 3000 lei Moreni; 2000 lei Tabăra; 6000 lei Andrieșeni în ținutul Iași
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Ruseni-Iași, suma veche 550, suma nouă 754; Moreni-Iași suma veche 320, suma nouă 707; Andrieșeni-Iași, 750-601; Tabăra 470-226; Frăsuleni 85-201; Valea Cozmoaiei-Iași 25-37; partea din Belcești-Neamț 18-153; Tulucești și Tatarca, Stoicani<footnote Paul Mihail, op. cit., p. 69 footnote> - cumpărată de Duca Vodă la 21 noiembrie 1669, Fântâna Gerului - în ținutul Tecuci, era a Mănăstirii Galata, la 30 august 1633<footnote Ibidem, p. 34-35 footnote>, partea din Șăndrenimoșie la Covurlui, dăruită Cetățuiei de către neguțitorul ruste la 14 iunie 1671<footnote Ibidem, p.
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Covurlui, dăruită Cetățuiei de către neguțitorul ruste la 14 iunie 1671<footnote Ibidem, p. 74-75 footnote>, suma veche 470 iar suma nouă a galbenilor 2134. Și alte moșii au aparținut mănăstirii: moșia Băbiceni de la Gura Crasnei, ținutul Fălciu proprietatea lui Gheorghe Duca, a fost donată Cetățuiei la 23 august 1667; Ghindișeni, lângă Băbiceni, cumpărat de Duca Vodă, a fost donat Mănăstirii Cetățuia la 21 noiembrie 1669<footnote Ibidem, p. 71 footnote>; Dănceni donat de Ruste neguțătorul la 14 iunie 1671<footnote Ibidem
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
footnote>, suma veche 470 iar suma nouă a galbenilor 2134. Și alte moșii au aparținut mănăstirii: moșia Băbiceni de la Gura Crasnei, ținutul Fălciu proprietatea lui Gheorghe Duca, a fost donată Cetățuiei la 23 august 1667; Ghindișeni, lângă Băbiceni, cumpărat de Duca Vodă, a fost donat Mănăstirii Cetățuia la 21 noiembrie 1669<footnote Ibidem, p. 71 footnote>; Dănceni donat de Ruste neguțătorul la 14 iunie 1671<footnote Ibidem, p. 75 footnote>; Parcova la Hotin, atestat Cetățuiei la 28 februarie 1673<footnote Ibidem
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
15 martie 1671<footnote Arhivele Statului, București, nr. 33/ 31 footnote>; Albești patru pământuri, sat la Fălciu; Cărvăsăria (vama) în Iași, dată de Macarie egumenul<footnote Virgil Drăghiceanu, Gh. Gh. Lupu, op. cit., p.33 footnote>; Iazul cel Mare, făcut de Duca Vodă, atestat Cetățuiei la 4 iulie 1671<footnote Ibidem footnote>; Lunca Cetățuiei, lângă mănăstire; Iugani, sat la Roman, dăruit de egumenul Macarie; Romănești, zis Tabăra, dăruit de Macarie; Vorniceni, sat la Covurlui, o parte a fost dăruit Mănăstirii Cetățuia de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
alte părți au fost dăruite de egumenul Macarie la 4 noiembrie 1682 și 16 iunie 1681<footnote Constantin A. Stoide, D. L. Stăhiescu, Vorniceni - un sat dispărut din ținutul Covurluiului, în: „Orizonturi”, nr. 5-10, anul III, Galați, 1940-194, p. 164182 footnote>. Duca vodă, fixează la 6 zile pe an numărul zilelor de muncă pe care trebuiau să le presteze locuitorii de pe moșiile mănăstirii, care trebuiau să plătească și dijma obișnuită. IV. Arhitectul Cetățuiei Gligorie Cornescu cunoscut ca nume din Cronica lui Ion
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
priceput, cum și un om de gust ales”<footnote Victor Brătulescu, Arhitectul moldovean din secolul al XVII-lea, Gligorie Cornescul, în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, nr. 9-12, anul XXXVII, Iași, 1961, p. 701-702 footnote>. El a fost trimis de către Gheorghe Duca în 1672 să facă din ceară macheta cetății Camenița din Polonia, cerută de sultanul Mehmed al IV-lea în vederea atacului. Tot în 1672 când sultanul a trecut prin Iași spre Camenița a vizitat și Mănăstirea Cetățuia și s-a întâlnit
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în 1672 când sultanul a trecut prin Iași spre Camenița a vizitat și Mănăstirea Cetățuia și s-a întâlnit și cu Gligorie Cornescu. Au discutat despre locul instabil unde fusese așezată mănăstirea și despre costul zidirii. În 1673 când Gheorghe Duca domnește în Țara Românească nu se știe nimic de Gligorie Cornescu că ar mai fi stat în Moldova. Se pare că „l-a însoțit pe domn la București, iar la Iași a fost angajat un arhitect italian Cassini (Cassino) pentru
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
numele Gligorie Corneanul, nume sculptat între anii 1682-1683. C. Bobulescu a tras concluzia că Gligorie Cornescul a fost arhitectul și în parte zugravul Mănăstirii Cetățuia, alături de cei 3 frați zugravi: Matei, Dima și Gheorghe, aduși din Ianina (Macedonia) de către Gheorghe Duca. Aceștia au ajuns în Moldova cel mai devreme în anul 1665, începutul primei domnii a lui Gheorghe Duca. Ei nu s-au stabilit în capitala țării, ci s-au așezat prin diferitele ținuturi ale țării și mai ales în satul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
arhitectul și în parte zugravul Mănăstirii Cetățuia, alături de cei 3 frați zugravi: Matei, Dima și Gheorghe, aduși din Ianina (Macedonia) de către Gheorghe Duca. Aceștia au ajuns în Moldova cel mai devreme în anul 1665, începutul primei domnii a lui Gheorghe Duca. Ei nu s-au stabilit în capitala țării, ci s-au așezat prin diferitele ținuturi ale țării și mai ales în satul Brătila de Jos din fostul ținut al Adjudului, unde șiau cumpărat proprietăți. Ei făceau negoț cu sare, cu
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
din punct de vedere tehnic, cât și a exprimării ei teologice. El era capabil să realizeze datorită talentului o adevărată operă de artă. V. Construirea ansamblului mănăstiresc În paginile anterioare am observat cu câtă grijă a pregătit și înzestrat Gheorghe Duca viitoarea mănăstire. Dacă locul a fost bine ales prin poziție, nu se poate spune același lucru și despre rezistența terenului pe care a fost înălțată. Despre acest fapt ,,un pasionat ca sultanul Mehmed al IV-lea, afirma că se va
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
1953, p. 874 footnote>. Sultanul a făcut această afirmație în timpul vizitei la mănăstirea recent terminată în primăvara anului 1672, când oștile turcești se pregăteau să atace Camenița. Cu acest prilej sultanul ar fi întrebat și ,,cât a cheltuit ghiaurul Gheorghe Duca cu această mănăstire. La răspunsul primit, de 30 de pungi de aur, el ar fi afirmat că nici cu 100 nu se face așa zidire și că dacă Duca ar fi plătit numai atât, înseamnă că a ridicat-o cu
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
prilej sultanul ar fi întrebat și ,,cât a cheltuit ghiaurul Gheorghe Duca cu această mănăstire. La răspunsul primit, de 30 de pungi de aur, el ar fi afirmat că nici cu 100 nu se face așa zidire și că dacă Duca ar fi plătit numai atât, înseamnă că a ridicat-o cu nedreptăți”<footnote Ibidem footnote>. Această constatare a sultanului l-ar fi mulțumit pe Duca, deoarece ieșea în evidență că știe să chivernisească banii și poate să realizeze monumente de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ar fi afirmat că nici cu 100 nu se face așa zidire și că dacă Duca ar fi plătit numai atât, înseamnă că a ridicat-o cu nedreptăți”<footnote Ibidem footnote>. Această constatare a sultanului l-ar fi mulțumit pe Duca, deoarece ieșea în evidență că știe să chivernisească banii și poate să realizeze monumente de artă asemănătoare celor din lumea occidentală și orientală. Admirația venită din partea sultanului îi dădea curaj deoarece cuvintele unui astfel de demnitar erau consemnate în cronici
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
orientală. Admirația venită din partea sultanului îi dădea curaj deoarece cuvintele unui astfel de demnitar erau consemnate în cronici fiind unul dintre cei mai puternici lideri politici al lumii și în al doilea rând de el depindea viitorul politic al lui Duca. Este greu de crezut că Gheorghe Duca nu s-ar fi folosit de priceperea lui Gligorie Cornescu, un om atât de valoros, cunoscut nu numai în Moldova, dar și la curtea sultanului, cât și în Țara Românească. Că era așa
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
curaj deoarece cuvintele unui astfel de demnitar erau consemnate în cronici fiind unul dintre cei mai puternici lideri politici al lumii și în al doilea rând de el depindea viitorul politic al lui Duca. Este greu de crezut că Gheorghe Duca nu s-ar fi folosit de priceperea lui Gligorie Cornescu, un om atât de valoros, cunoscut nu numai în Moldova, dar și la curtea sultanului, cât și în Țara Românească. Că era așa ne-o dovedește ,,contribuția sa nemijlocită la
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
această mănăstire, cred că, Gligorie Cornescu este arhitectul ei, convingere la care subscriu, în lipsa altor documente. De bună seamă că numai un om de talia lui Gligorie Cornescu putea realiza un edificiu care să corespundă exigențelor unui ctitor precum Gheorghe Duca. El a realizat într-un perimetru aproximativ poligonal, un ansamblu construit ce cuprindea următoarele componente: biserica, casa domnească, egumenia, arhondaricul, turnul clopotniță și patru turnuri pe colțuri, cuhnea și o clădire amplasată pe latura de vest care s-a prăbușit
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
turnuri pe colțuri, cuhnea și o clădire amplasată pe latura de vest care s-a prăbușit în primele decenii ale secolului al XVIII-lea dimpreună cu zidul. „Dimensiunile acestor edificii în cadrul Mănăstirii Cetățuia pun în evidență potențialul economic al ctitorului. Duca Vodă fusese îndemnat de ambiția de a zidi o mănăstire ca și înaintașii săi, într-o perioadă relativ scurtă, dar și grija de a statornici o rezistentă fortificație în preajma capitalei”<footnote Vasile Nacu, Mănăstirea Cetățuia - monument istoric de artă, în
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
perioadă relativ scurtă, dar și grija de a statornici o rezistentă fortificație în preajma capitalei”<footnote Vasile Nacu, Mănăstirea Cetățuia - monument istoric de artă, în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, nr. 7-8, anul XLVIII, Iași, 1972, p. 576 footnote>. După cum era firesc, Duca a urmărit să realizeze în acest complex tot ceea ce era necesar cultului, casei, sfatului, învățăturii, sănătății și chiar bunei gospodăriri: beciuri și depozite. Este probabil ca lucrările de la Cetățuia să fi început concomitent, la toate obiectivele, inclusiv la zidurile de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
să realizeze în acest complex tot ceea ce era necesar cultului, casei, sfatului, învățăturii, sănătății și chiar bunei gospodăriri: beciuri și depozite. Este probabil ca lucrările de la Cetățuia să fi început concomitent, la toate obiectivele, inclusiv la zidurile de incintă, fiindcă Duca a avut la dispoziție numeroase brațe de muncă, materiale de bună calitate și în cantități suficiente. Uneori lipsa acestora era suplinită prin comenzi făcute în localități aflate la distanță mare de Iași. „Nacu, vornicul din Câmpulung se ruga de conducerea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
la presiunile Curții Domnești, a acceptat să le plătească în moneda cerută de bistrițeni”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 22 footnote>. O certitudine că lucrările de fortificație nu erau gata în 1670 este răscoala lui Hâncu și a lui Durac. „Duca vodă nu a putut suporta asediul la Curtea domnească și a purces în jos spre iazul Bahluiului, lăsând Iașii în stăpânirea Hânceștilor și refugiindu-se în cele din urmă peste Dunăre, unde și-a refăcut oastea sub comanda lui Alexandru
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei, p. 41 footnote>. Zidurile de incintă cu turnurile de colț și cu cel de la intrare erau terminate la 10 iunie 1670, după cum găsim menționat pe inscripția în limba slavonă, cu stema țării, pusă de Gheorghe Duca pe turnul clopotniță: ,,Herbul prealuminatului domn Io Duca voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei, anul 7178( 1670) luna iunie, 10”<footnote Nicolae Iorga, Inscripții din bisericile României, vol. II, București, 1908, p. 337 footnote>. Stema Țării Moldovei
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Zidurile de incintă cu turnurile de colț și cu cel de la intrare erau terminate la 10 iunie 1670, după cum găsim menționat pe inscripția în limba slavonă, cu stema țării, pusă de Gheorghe Duca pe turnul clopotniță: ,,Herbul prealuminatului domn Io Duca voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei, anul 7178( 1670) luna iunie, 10”<footnote Nicolae Iorga, Inscripții din bisericile României, vol. II, București, 1908, p. 337 footnote>. Stema Țării Moldovei cu inscripția în limba slavonă Zidul de incintă
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]