2,465 matches
-
la el, să-l mângâie și să-i promită că data viitoare îi va aduce și lui mult mai multe jucării. Înainta cu calul la pas prin zăvoi, pe lângă un izvoraș, când deodată i se păru că aude o melodie duioasă. Se opri câteva minute și ascultă. „O fi adierea vântului? O fi trilul păsărelelor?” - se întrebă nedumerit. Continuă să înainteze în liniște. Deodată se deschise un luminiș în mijlocul căruia se aflau mioarele și Ionel. Boierul se ascunse după un tufiș
FLUIERUL FERMECAT, DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340920_a_342249]
-
adierea vântului? O fi trilul păsărelelor?” - se întrebă nedumerit. Continuă să înainteze în liniște. Deodată se deschise un luminiș în mijlocul căruia se aflau mioarele și Ionel. Boierul se ascunse după un tufiș și ascultă. Băiatul cânta din fluier. O melodie duioasă se ridica din poieniță către vârfurile arborilor și apoi se înălța către cerul albastru. Parcă vântul se oprise în loc, păsărelele amuțiseră, frunzele nu mai tremurau, iar apa izvorului nu mai curgea. Totul părea ca un vis plăcut, totul era plin
FLUIERUL FERMECAT, DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340920_a_342249]
-
în veac Spre a fi lumii de leac. Este limpede izvorul Și curat precum Feciorul De-mpărat din Cerul lumii Și din Maica rugăciunii. Nu se spală de păcate Decât cel ce-n genunchi cade Și se roagă-n vers duios La măritul său Hristos Precum Mama sa cea bună La fântână i se-nchină. Este-n piatra dintre cruci Taina munților cărunți Și în liniștea fântânii Se adună taina lumii Spre unire-n rugăciune Și spre viață printre îngeri. ILUMINARE
ULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341109_a_342438]
-
se mișca ritmic susținând această măreție ca pe un trofeu cucerit cu mare trudă. Părăsind pentru moment ocupația de a-i alinta cu mișcări fine ale limbii rotunjimea minunatului instrument de plăceri divine, Săndica îl rugă pe Mircea în șoapte duioase: - Iubitule, aș dori să mă atingi ca și cum te-ai hrăni prin mângâierile tale din frăgezimea trupului meu, te aștept să te înfrupți din mine ca din cel mai delicios fruct. Simt cum mângâierile tale îmi dăruiesc viață, fericire, hrana zilnică
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XI PLĂCERE SI SPERANŢĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341217_a_342546]
-
țîșnesc sudalme ? Fardează-te, avem atîta viață În timp ce eu fumez și-mi beau cafeaua Că nu mai știm ce să îi dăm în schimb E hîdă uneori ca o paiață Deși are aspectul unui nimb Avem și nopți de reverii duioase În timp ce eu fumez și-mi beau cafeaua Un fel de plante care doar zîmbesc Cu unduiri ermetice de oase Ce rîd cu rîsul lor duios prostesc Dar mai întîi avem povești destule Cît să trăim în altă realitate În care
IN TIMP CE EU FUMEZ SI-MI BEAU CAFEAUA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341322_a_342651]
-
hîdă uneori ca o paiață Deși are aspectul unui nimb Avem și nopți de reverii duioase În timp ce eu fumez și-mi beau cafeaua Un fel de plante care doar zîmbesc Cu unduiri ermetice de oase Ce rîd cu rîsul lor duios prostesc Dar mai întîi avem povești destule Cît să trăim în altă realitate În care hergheliile-s sătule De-atît păscut prin ierburi deșănțate În timp ce eu fumez și-mi beau cafeaua Referință Bibliografică: IN TIMP CE EU FUMEZ SI-MI BEAU
IN TIMP CE EU FUMEZ SI-MI BEAU CAFEAUA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341322_a_342651]
-
voci, miros de primăvară, Pe malul celălalt, Malul dorit dar nevăzut. Alunecă lumini dar și umbre Și mă pierd... Mă pierd în vise și viziuni, Printre chemările altor îndepărtate lumi, Lumi minuni... O, inimă, Lumina gingașă din zare În care, duios, Tu te răsfrângi în ea Deodată răsare. O, inimă, Eu îți descifrez suspinul, așteptarea Și sper să aflu Că este El-Iubirea mea! Referință Bibliografică: Mister... / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 781, Anul III, 19 februarie 2013. Drepturi
MISTER... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341343_a_342672]
-
astăzi, cu certitudine, unde anume se vor fi aflat legendarele Grădini, suspendate între pământ și cer, și dacă urmele-martori le aparțin, ori dacă ele trebuie căutate mai degrabă în visul poeților..., unde veșnicia le-a încrustat cu fir de aur. „Duios trec, prin sângele meu,/ turmele mieilor copilăriei/ pe pajiști sfințite cu lapte;// prin ceața unui vis nesfârșit/ coboară blândețea zăpezilor neîncepute,/ până spre frunte,/ spre tâmplă ajung,/ zvon îmi aduc izvoarele toate/ venind dinspre toamnă,/ cântând dinspre munte;// peste trupul
LAZĂR LĂDARIU-VECERNIILE AMIEZII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341442_a_342771]
-
de emanația usturoiului la nivel oral. Nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase - altfel spus. Așadar... Memorii, File de jurnal, Confesiuni. Sunt pagini de „literatură subiectivă” - cum ar spune Tudor Vianu -, cuprinzând adevăruri trăite, necoafate, amintiri - unele duioase, altele revoltătoare - ale obsedantului deceniu, ale epocii ticăloșilor și ticăloșiilor, care, iată că, din păcate, nu numai că nu s-a încheiat în decembrie 1989, ci proliferează într-o veselie și la parametri ce depășesc închipuirea tinerilor furioși - care eram
MEMORII* FILE DE JURNAL* CONFESIUNI DE LAZĂR LĂDARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341502_a_342831]
-
de emanația usturoiului la nivel oral. Nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase - altfel spus. Așadar... Memorii, File de jurnal, Confesiuni. Sunt pagini de „literatură subiectivă” - cum ar spune Tudor Vianu -, cuprinzând adevăruri trăite, necoafate, amintiri - unele duioase, altele revoltătoare - ale obsedantului deceniu, ale epocii ticăloșilor și ticăloșiilor, care, iată că, din păcate, nu numai că nu s-a încheiat în decembrie 1989, ci proliferează într-o veselie și la parametri ce depășesc închipuirea tinerilor furioși - care eram
MEMORII* FILE DE JURNAL* CONFESIUNI DE LAZĂR LĂDARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341501_a_342830]
-
ca un ecou confuz de cascadă. În brațele apelor, tu dormi ca o stea ce și-a pierdut cununa și mireasma. Din sîngele tău, de culoarea topazului, se vor desprinde aripi mari ca o aducere aminte. În turnul de veghe, duios fremătînd, vîntul îngînă un cîntec de leagăn, din care se înalță ca un steag fluturînd dorul de dreptate al străbunilor. Despică întunericul ce bîntuie ca o nălucă prin jumătatea mea de tăcere, prin albia rîului meu, jeluită de fantomele vîrstelor
PUBLICATII ÎN CONVORBIRI LITERARE ( U.S.R., IAŞI), OCTOMBRIE 2013, NR.10( 214) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1044 din 09 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342062_a_343391]
-
poveste frumoasă, unind prin simțire, cele două spații istorice. Evoluând, Paul Surugiu nu concepe universul fără portative, conștientizându-și astfel misiunea, cea de a împlini și configura personalități, de adună și alină sufletul, de a fauri artă muzicii, prin glasu-i duios ce ascunde-n el melisme și căldura, pasiune, onestitate și trăire. “Muzică, notele, ritmul pianului, acordurile calde îmi creionează existența, iar fiecare piesă compusă, interpretată de mine, are în spate o poveste frumoasă, transformată în vibrații ale inimii pe înțelesul
UN ARTIST! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342173_a_343502]
-
chiar demult apuse, În pas cu nostalgia flancată de-amintire Când mă inundă-n liniști, ca taina din psaltire. ÎNTR-O CASĂ CU CREDINȚĂ Într-o casă cu credință, curată și luminoasă Doi copii, doi mici creștini, cu privirea lor duioasă Lângă pat îngenunchează, cu gânduri dumnezeiești Rugăciunile-i inundă, vin de Sus, pe-aripi cerești. Căci de mici, buna-i învață chiar pe fiecare-n parte Pe Cel Sfânt să-L preamărească și-acum, și mai departe Ruga lor, duios
PRIMĂVARA AMINTIRILOR (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342179_a_343508]
-
duioasă Lângă pat îngenunchează, cu gânduri dumnezeiești Rugăciunile-i inundă, vin de Sus, pe-aripi cerești. Căci de mici, buna-i învață chiar pe fiecare-n parte Pe Cel Sfânt să-L preamărească și-acum, și mai departe Ruga lor, duios șoptită, cu tot sufletul s-o spună Ca să aibă somnul să lin, viața să le fie bună. Să-nchine ruga lor astăzi la Dumnezeu și la sfinți Semnul crucii să și-l facă cu mâinile lor fierbinți Cerul să le
PRIMĂVARA AMINTIRILOR (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342179_a_343508]
-
1063 din 28 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului zăpada ce trist balsam a venit peste noi cu polenuri de gheață, umile, ostoind tot frigul din oase în cea mai albă din zile. un flaut parcă trece prin trup cu amintiri duioase după o coapsă vergină de lună cu sânii -n angoase. stihii nefaste din răsărit luminează zăpezile caste, cerul, un candelabru aprins, în zodii nefaste. Referință Bibliografică: zăpada / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1063, Anul III, 28
ZĂPADA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342214_a_343543]
-
drept destinație a călătoriei apoase: Sentimentul destinului, încuibat subteran în sufletul românesc, e parcă și el structurat de orizontul spațial, înalt și indefinit ondulat. (Lucian Blaga - Trilogia Culturii, Spațiul Mioritic) Numai atunci când am auzit soneria telefonului, (Liszt în cea mai duioasă formă electronică), am perceput tăcerea ce învăluise habitaclul. Curgerea exterioară realiza un spectacol de teatru autentic pentru interior, la semafor un țânțar arătos plutea, ascuns de o frunză uriașă, pe o suprafață lichidă a ferestrei laterale - Bee Movie în cea
DEALURILE DIN SYDNEY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341737_a_343066]
-
și marele scriitor francez, Vavila Popovici se află în căutarea unor vremuri, întâmplări, locuri și oameni de altădată. Scriitoarea reface un traseu inițiatic și apelează, în acest drum cu valoare de simbol, la memoria afectivă, pentru că, spune ea, „un simțământ duios, dureros, care s-ar numi « dor », mă determină să scriu aceste rânduri.” Deși în mod normal, o astfel de călătorie înapoi în timp, ar trebui să fie sinonimă cu nostalgia, la Vavila Popovici elementul care „șochează” este profunda ei luciditate
UN CANTEC DESPRE MAMA INTRUPAT INTR-UN ROMAN-ESEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341730_a_343059]
-
talentul ce freamătă-n mine Nu fierbe să dea înafară, Dar îmi e de-ajuns și mă simt foarte bine, Când spun ce-n adânc mă-nfioară!. În rime subțiri, nici în coadă stufoase, Cuvinte ușor de-nțeles, Eu pun simțăminte duioase, frumoase, Cu-o inimă bună le țes! Și chiar repetate, cu tehnici puține, Ideile mele tot curg. Traduc o trăire aparte, când vine Torentul de Dor în amurg. Ajuns la o vârstă, când nu-i cu putință, Emoția primei iubiri
EU ŞTIU de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341949_a_343278]
-
ce freamătă-n mine, Nu fierbe să dea în afară. . . Dar îmi e de-ajuns și mă simt foarte bine, Când scriu ce-n adânc mă-nfioară! În rime subțiri, nici în coadă stufoase, Cuvinte ușor de-nțeles, Eu pun simțăminte, duioase,frumoase. Cu-o inimă bună le țes!. Referință Bibliografică: EU ȘTIU / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 528, Anul II, 11 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ionel Davidiuc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
EU ŞTIU de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341949_a_343278]
-
frecvența folosirii, câțiva dintre tropi: epitetul, metafora, prosopopeea, comparația, dar și sindetonul și asindetul, elipsa, interogația ori exclamația retorică, ca mijloace poetice de care se folossește orice poet. Epitete: „amurgul însângerat”, „seri albe”, „alb poem”, „frunze rănite”, „gândul aspru”, „liniștea duioasă”, „visul înfiorat”, „lacrima împietrită”, „aerul sculptat”, „vorbele șuierate”, „degetele oarbe”, „ramul adormit” ș.a. Metafore: “adăpostul zorilor//se clădește// secetă de cer//în fiecare stâncă; „pădurea de cuvinte nespuse”; „cuvântul//zidit întors în vorbe flămânde//; „adierea care închină firul de iarbă
PROF. VASILE POPOVICI, MEMBRU LSR – FILIALA IAŞI de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341959_a_343288]
-
în alte genuri de jocuri ale vieții, în care, cel mai adesea, abundă înfrângerile și suferințele, să îmbini și să combini cuvintele de dragul cuvintelor? Poate ai tu o stea norocoasă care îți dă abilitatea de a te juca inteligent și duios cu limba românească lirică... Dar, știi tu cum spunea Eminescu: ”E ușor a scrie versuri...” A.M.G. : Când nimic nu ai a spune...” Da, știu, sunt versuri din ”Criticilor mei”. Poezia este și va fi pentru mine un joc nesfârșit
ELEVA ANA MARIA GÎBU DESPRE POETA ANA MARIA GÎBU... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 803 din 13 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342274_a_343603]
-
visele de ieri trăiesc și tot mai strâng! RÂNDUNELELE ÎNDRĂGOSTITE Sub streșini aburite, sub braț de șoaptă blândă Văd două rândunele care-și fac cuib sub grindă Le urmăresc tăcută cum construiesc o casă Și mă cuprinde-ndată.. o liniște duioasă. Le prinde înserarea în cuib înghesuite Unde în nopți albastre au clipele tihnite Și gândul nu le zboară nicicând în viitor Căci în iubire astăzi e împlinirea lor. Și clipă după clipă se giugiuleau întruna Prin jocul lor sălbatic și-
FLORILEGIU HIBERNAL (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342309_a_343638]
-
și cu Dalila, vulpea cea hoțomana, tot încercând să o facă să renunțe la păsăret și să se îndoape cu fructe și legume care sunt mult mai sănătoase pentru stomac și se găsesc din abundență în pădure. După multe vorbe duioase la ureche și sfaturi pline de talc, Pândele o convinse pe „spaimă zburătoarelor” să devină vegetariana. De când trecuse la noua dietă, Dalila era veselă, măi vioaie și mirosea bine a mentă și busuioc. Pentru că știa să cânte frumos, toți țăranii
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
o pereche de tineri. Întotdeauna mi-a plăcut să-i iau cu mine, pe urmele lui Eminescu, pe adolescenți. S-au oprit și-au stat nemișcați sub...ploaia de flori: „Cu ochii mari la ea se uită/ Plini de vis, duioși plutind/ Flori de tei în păru-i negru/ Și la șold un corn de-argint.” Fata întinse brațul să prindă o floare în cădere...și...ca-n „Freamăt de codru”, „Teiul vechi un ram întins-a/ Ca să poată să-l
ÎN IAŞI L-AM CUNOSCUT PE EMINESCU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342421_a_343750]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > SUPRAVIEȚUIND CREȘTERII Autor: Titiana Dumitrana Publicat în: Ediția nr. 242 din 30 august 2011 Toate Articolele Autorului Supraviețuind creșterii Adierea duioasă a vântului de seară picură stropi de înțelepciune peste creștetul celor ce așteaptă, cu mâna întinsă a recunoștință, roua cerului. Frământarea lui Nicodim crește cu fiecare ceas care-l mai desparte de căderea nopții. Își ia inima-n dinți și
SUPRAVIEŢUIND CREŞTERII de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/342430_a_343759]