1,473 matches
-
212 Șerban Rădulescu-Zoner, op. cit., p. 122. 213 Paul Gogeanu, op. cit., pp. 112-113. 214 Cestiunea Dunărei, p. 423. Telegrama din 22 iunie 1882 a lui Ion Bălăceanu către Eugeniu Stătescu. 215 Paul Gogeanu, op. cit., p. 113. 216 Ibidem. De asemenea, Cestiunea Dunărei, p. 436-437. Telegrama din 28 octombrie 1882 adresată de contele Granville vicontelui Lyons. 217 Cestiunea Dunărei, p. 464. Nota circulară a lordului Granville către miniștrii plenipotențiari ai Marii Britanii în străinătate, din 11 decembrie 1882. 218 Șerban Rădulescu-Zoner, op. cit., p. 124
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
423. Telegrama din 22 iunie 1882 a lui Ion Bălăceanu către Eugeniu Stătescu. 215 Paul Gogeanu, op. cit., p. 113. 216 Ibidem. De asemenea, Cestiunea Dunărei, p. 436-437. Telegrama din 28 octombrie 1882 adresată de contele Granville vicontelui Lyons. 217 Cestiunea Dunărei, p. 464. Nota circulară a lordului Granville către miniștrii plenipotențiari ai Marii Britanii în străinătate, din 11 decembrie 1882. 218 Șerban Rădulescu-Zoner, op. cit., p. 124. 219 Cestiunea Dunărei, pp. 446-447, 450 și 455. Telegramele lui P.P. Carp către D.A. Sturdza din
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Telegrama din 28 octombrie 1882 adresată de contele Granville vicontelui Lyons. 217 Cestiunea Dunărei, p. 464. Nota circulară a lordului Granville către miniștrii plenipotențiari ai Marii Britanii în străinătate, din 11 decembrie 1882. 218 Șerban Rădulescu-Zoner, op. cit., p. 124. 219 Cestiunea Dunărei, pp. 446-447, 450 și 455. Telegramele lui P.P. Carp către D.A. Sturdza din 23 și 25 noiembrie și 2 decembrie 1882; vezi și Arhiva M.A.E., fond Convențiuni de navigație, Cestiunea Dunărei, vol. 195, dosar 8 conv, D2 d.p.
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Șerban Rădulescu-Zoner, op. cit., p. 124. 219 Cestiunea Dunărei, pp. 446-447, 450 și 455. Telegramele lui P.P. Carp către D.A. Sturdza din 23 și 25 noiembrie și 2 decembrie 1882; vezi și Arhiva M.A.E., fond Convențiuni de navigație, Cestiunea Dunărei, vol. 195, dosar 8 conv, D2 d.p. IV, iunie-decembrie 1882, f. 315 și 381. 220 Ibidem, p. 447-448. Telegrama lui D.A.Sturdza către Ion Ghica din 25 noiembrie 1882; Ibidem, f. 329. 221 Ibidem, pp. 448-450 și 458-460. Notele circulare
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
10 decembrie 1882; Ibidem, f. 330-332 și 448-451. 222 Anastasie Iordache, op. cit., p. 329. 223 Ion Ghica, La Question du Danube, în Anastasie Iordache, op. cit., pp. 330-332. De asemenea, a se vedea textul memoriului din 31 decembrie 1882 în Cestiunea Dunărei, pp. 473-489. 224 Cestiunea Dunărei, p. 463. Circulara lordului Granville către Ambasadele Majestății Sale; Arhiva M.A.E., loc. cit., vol. 195, f. 496-497. 225 Ibidem, p. 473. telegrama din 26 decembrie 1882 a lui Sir Henry Elliot adresată lordului
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
330-332 și 448-451. 222 Anastasie Iordache, op. cit., p. 329. 223 Ion Ghica, La Question du Danube, în Anastasie Iordache, op. cit., pp. 330-332. De asemenea, a se vedea textul memoriului din 31 decembrie 1882 în Cestiunea Dunărei, pp. 473-489. 224 Cestiunea Dunărei, p. 463. Circulara lordului Granville către Ambasadele Majestății Sale; Arhiva M.A.E., loc. cit., vol. 195, f. 496-497. 225 Ibidem, p. 473. telegrama din 26 decembrie 1882 a lui Sir Henry Elliot adresată lordului Granville. 226 Gheorghe Nicolae Căzan
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Rădulescu-Zoner, România și Tripla Alianță 1878-1914, Editura Enciclopedică, București, p. 87. 227 H. Hajnal, op. cit., p. 162. De asemenea, a se vedea și Șerban Rădulescu-Zoner, op. cit., p. 125. 228 Paul Gogeanu, op. cit., pp. 120-123. 229 Ibidem, p. 122. 230 Cestiunea Dunărei, p. 499-500. Pro Memoria comunicat contelui Granville de contele Kálnoky la 19 ianuarie 1883; Arhiva M.A.E., loc. cit., vol. 196, dosar 8 Conv. D2e, partea a V-a, 1883, ianuarie-februarie. Conferința de la Londra, f. 157. Ion Bălăceanu către
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Nicolae Căzan, Șerban Rădulescu-Zoner, op. cit., pp. 87-88. 235 Ibidem, p. 88. 236 H. Hajnal, op. cit., p. 163. 237 Arhiva M.A.E., loc.cit., vol. 196, f. 315. D.A.Sturdza către I. Ghica, telegrama din 8 februarie 1883. 238 Cestiunea Dunărei, pp. 518-519. Nota lui Ion Ghica adresată lordului Granville din 1 februarie 1883; Arhiva M.A.E., loc. cit., vol. 196, f. 255-257. 239 Ibidem, p. 533-538. Conferința de la Londra. Protocolul nr. 2. Ședința din 10 februarie 1883. 240 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
1883; Arhiva M.A.E., loc. cit., vol. 196, f. 360-362 și 385. 241 Mircea Malița, "Rolul țărilor mici și mijlocii în viața internațională", în Lumea, nr. 25 din 13 iunie 1968, p. 14. 242 N. Iorga, A cui e Dunărea?, Tipografia Neamul Românesc, Vălenii de Munte, 1908, p. 10. 243 Cestiunea Dunărei, p. 527. Ion Ghica către Dimitrie A. Sturdza, telegrama din 20 februarie 1883; Arhiva M.A.E., loc. cit., vol. 196, f. 417-418. 244 Iulian Cârțână, Ilie Seftiuc
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
385. 241 Mircea Malița, "Rolul țărilor mici și mijlocii în viața internațională", în Lumea, nr. 25 din 13 iunie 1968, p. 14. 242 N. Iorga, A cui e Dunărea?, Tipografia Neamul Românesc, Vălenii de Munte, 1908, p. 10. 243 Cestiunea Dunărei, p. 527. Ion Ghica către Dimitrie A. Sturdza, telegrama din 20 februarie 1883; Arhiva M.A.E., loc. cit., vol. 196, f. 417-418. 244 Iulian Cârțână, Ilie Seftiuc, op. cit., p. 88. De asemenea, pentru desfășurarea lucrărilor Conferinței de la Londra, a
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
asemenea, pentru desfășurarea lucrărilor Conferinței de la Londra, a se consulta Paul Gogeanu, op.cit., pp. 130-140. 245 Grigore Antipa, Dunărea și problemele ei științifice, economice și politice, București, 1921, p. 148. 246 Ibidem. 247 Textul Tratatului de la Londra figurează în Cestiunea Dunărei, pp. 568-571 și în Paul Gogeanu, op. cit., pp. 142-144. 248 Ibidem. 249 Textul Regulamentului de navigație, de poliție fluvială și de supraveghere aplicabilă la porțiunea Dunării situată între Porțile de Fier și Brăila figurează în Cestiunea Dunării, pp. 571-594. 250
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
și în Paul Gogeanu, op. cit., pp. 142-144. 248 Ibidem. 249 Textul Regulamentului de navigație, de poliție fluvială și de supraveghere aplicabilă la porțiunea Dunării situată între Porțile de Fier și Brăila figurează în Cestiunea Dunării, pp. 571-594. 250 N. Dașcovici, Dunărea noastră, București, 1927, p. 43. 251 Paul Gogeanu, op. cit., p. 139. 252 Ibidem, p. 140. 253 Iulian Cârțână, Ilie Seftiuc, op. cit., p. 90. 254 Arhivele Naționale, Microfilme Anglia, r. 135, P.R.O. F.O. 104/33, f. 52. White către
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
este mai mult decât o chestiune de navigație pe cel mai mare curs de apă din Europa, și chiar mai mult decât o chestiune atingând interesele comerțului general: este soarta a aproape insulei Balcanilor și viitorul Orientului. Austria, stăpână a Dunării și a gurilor ei, făcând legea de la Ratisbona* până la Marea Neagră, pe cele două maluri ale acestui fluviu gigantic care aproape că leagă Marea Nordului cu Marea Mediterană, este Austria irevocabil instalată la porțile Constantinopolului și strângând într-un cerc de fier toată
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
privilegii, taxe, taxe de acostare); 3) de a ordona și de a face să fie executate lucrările necesare pe tot parcursul fluviului (la Porțile de Fier mai ales); 4) de a veghea, după destrămarea Comisiei Europene, la menținerea navigabilității gurilor Dunării și a părților de mare din vecinătate, precum și de a continua să exercite toate puterile cu care această comisie ar fi fost investită până acum. b. Crearea unei Comisii Europene provizorii compusă din reprezentanții tuturor puterilor semnatare, având misiunea de
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
statele interesate: dreptul de a participa cu același titlu ca și riveranii la administrarea acestei părți a fluviului. Ea era plasată într-o poziție superioară tuturor celorlalte puteri europene și câștiga o preponderență de drept pe toată această parte a Dunării care unea frontiera sa orientală cu Marea Neagră, se instala pe vecie în fruntea micilor state care posedau malurile fluviului. Or, era tot ceea ce Austro-Ungaria cerea pentru moment, căci ea știa că primul pas era în definitiv singurul dificil de făcut
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
apele și pe malurile românești. Toate deciziile Comisiei Mixte sunt luate cu majoritate de voturi și sunt obligatorii pentru statele care au votat "contra". Astfel România, care posedă tot malul stâng al Dunării de Jos și tot malul drept al Dunării maritime, se poate vedea obligată, chiar și atunci când ea ar fi obținut în favoarea ei votul delegatului Comisiei Europene în cadrul Comisiei Mixte, să execute la ea deciziile luate de celelalte trei state, dintre care unul nu este deloc riveran la Dunărea
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Congresul de la Berlin. Dar, alături de această ordine de lucruri, bazată pe textele actelor diplomatice, mai există și o situație de fapt, care se îndepărtează ușor și de care trebuie ținut seama. În virtutea acestei situații, creată tacit de forța împrejurărilor, însăși Dunărea de Jos se găsește divizată, la rândul ei, în două secțiuni supuse unor regimuri mai mult sau mai puțin diferite. Există, mai întâi, secțiunea fluvială propriu-zisă, care începe la Porțile de Fier și se termină la Galați, având drept state
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
perfectă armonie între regulamentele referitoare la navigația pe Dunărea de Jos și acelea referitoare la navigația pe gurile Dunării, unde sistemul inspectoratului funcționează de multă vreme spre satisfacția generală. Singura diferență care ar exista între regimul acestor două părți ale Dunării inferioare ar fi că, pe partea fluvială, executarea regulamentelor ar rămâne în atribuția Statelor riverane, așa cum vor tratatele și principiile aplicabile navigației pe Dunăre. Când ne gândim că toate aranjamentele de adoptat pentru navigația pe Dunărea de Jos sunt necesarmente
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
întotdeauna și va rămâne strâns legat de libertatea Dunării. De asemenea, românii au demonstrat, în toate ocaziile, recunoștința lor acelora care contribuiau la eliberarea acestui mare fluviu de orice preponderență exclusivă. Atunci când Rusia, distrugând fortărețele de pe malul stâng, a redeschis Dunărea comerțului european; atunci când Tratatul de la Paris a venit să completeze opera începută și să dea un plus de securitate libertății de navigație; atunci când Tratatul de la Berlin, consacrând această situație, a consolidat-o prin noi garanții, statuând faptul că regulamentele de
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
cu un vot deliberativ la toate chestiunile referitoare la Dunăre, va declina foarte respectuos o invitație care nu va fi pentru ea altceva decât o ofensă, dar va ști, rămânând acasă, să apere cu prețul tuturor sacrificiilor această libertate a Dunării de care depind independența și viitorul ei, așa cum a apărat-o timp de secole împotriva tuturor acelora care au încercat să-i aducă atingere. Tânărul regat al României are o misiune de îndeplinit în valea Dunării, și convingerea pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
oastea țării”, dreptul la vamă și eliminarea monopolului economic otoman, imunități pentru „capuchehaiele” de la Constantinopol, în conformitate cu „dreptul ginților”, stabilirea liniei de demarcație dintre teritoriul otoman și cel românesc pe thalwegul Dunării, retrocedarea raialelor și a cetăților de pe malul stâng al Dunării etc. Pornind de la o aspirație generală, modalitatea concretă de înlăturare a dominației otomane este privită diferențiat. Realizarea ei prin forțe proprii nu mai apărea posibilă, potențialul militar era prea scăzut, iar o ridicare spontană era de la început sortită eșecului în
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
a respins însă această inițiativă, arătând că dragarea intră în responsabilitățile Rusiei, conform tratatului de la Viena. Tratatul austro-rus din 13/25 iulie 1840 avea să contribuie la soluționarea acestei probleme, Rusia recunoscând cu această ocazie și libertatea de navigație pe Dunăre a tuturor pavilioanelor, prevederi salutate de Colquhoun și Cunningham. Acest tratat a fost completat de Convenția Strâmtorilor, încheiată la 13 iunie 1841, care avea să inaugureze o epocă de destindere între Londra și St. Petersburg, de care Rusia va profita
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Ziaristul Matei Popa este supus amenințărilor din partea celor ale căror interese comerciale sunt lezate de dezvăluirile sale. Fost disident pe cont propriu și cu mari riscuri, precum toate celelalte personaje ale autorului, tânărul încercase să evadeze din lagărul totalitarismului trecând Dunărea înot, alături de femeia care îl iubea, evreica Estera, dar nu reușise decât să se reîntoarcă acasă, după ce femeia fusese împușcată. Scris în condițiile libertății depline de expresie, romanul numește clar termenii antagonici: în socialism, pe de o parte sacerdotul adevărului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
forțează, în 568, întăririle romane de la Friuli și năvălesc în Veneția sub conducerea regelui lor, Alboin. Originari și ei, probabil, din Scandinavia, au apărut încă din secolul I pe cursul inferior al Elbei, apoi, în secolul următor, pe cel al Dunării de mijloc, după care nu s-a mai auzit vorbindu-se de ei timp de 300 de ani. În momentul în care Imperiul de Apus dispare, ei ocupă Panonia, unde, deveniți călăreți seminomazi și adoptînd creștinismul arian, îi slujesc pe
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
101 voturi pentru, 30 împotrivă. Vreme blândă. Stătescu și Lecca la mine. După-amiază Chițu, în grădină, Elisabeta își pierde iarăși vocea și e slăbită, dar merge totuși la teatru, până spre miezul nopții. Eu am scris. Prefectul Poliției la mine. Dunărea enorm de mare la Viena. Vineri, 5 ianuarie/24 decembrie. Crăciunul Ploaie, apoi viscol cu zăpadă, care ține toată ziua. Contramandat, din cauza epidemiilor din Moldova, călătoria pe care urma să o facem la Iași, de sărbători. Ora 10½ Sturdza la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]