4,278 matches
-
teoria factorilor duali a lui Herzberg; ● teorii centrate pe studiul comportamentelor, numite și de proces: acestea vizează dinamica motivării comportamentelor. În a doua categorie a teoriilor procesuale ale motivației muncii putem enunța: teoria așteptărilor - V.I.E. a lui Victor Vroom; teoria echității - J.S. Adams; teoria fixării scopurilor - Edwin Locke; teoria schimbului - E. Schein, P. Ekeh. Teoriile motivaționale precizează categoriile de nevoi pe care le au oamenii și condițiile în care ei vor fi motivați să-și satisfacă aceste nevoi într-un mod
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
un comportament frecvent, ea practic „și-a căutat-o cu lumânarea”, cum se spune, deci pățania sa nu ne contrariază; în schimb, pățania lui A s-a datorat absolut unui ghinion. În virtutea socializării în spiritul normei justiției (dreptății) distributive, a echității, ceea ce i s-a întâmplat persoanei A ne apare ca fiind o nedreptate. Oricum, experiențe mai riguroase în controlul variabilelor indică prezența efectelor simulării mentale ca surse de erori și prin ceea ce s-ar putea numi falsă diferență de șanse
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Adică, odată interiorizate, ele nu reprezintă doar simple „stiluri” de conduită, ci și propensiuni ale acesteia. De pildă, nu e vorba dacă ajung sau nu să realizez ceva frumos, ci dacă urmăresc realizarea Frumosului ca atare. Tot așa pentruBine, Dreptate, Echitate etc. Există, altfel spus, în termeni weberieni, o „raționalitate axiologică”, rațiunea de a acționa fiind tocmai aceea de a traduce în fapte anumite valori umane. 3. Nu puțini sunt însă specialiștii care contestă valorilor caracterul de forță motivațională, în calitatea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
evidențierea deciziilor unor subiecți-arbitri referitoare la salarizarea angajaților aflați în diverse situații. Bazerman ajunge la concluzia că subiecții-arbitri au propus variante bazându-se pe anumite principii morale, în particular, fie pe cel al egalității (salarizare egală), fie pe cel al echității (salarizare conform contribuției aduse). Boudon argumentează că nu e necesară introducerea în modelul explicativ a existenței și funcționării în mintea arbitrilor a unor principii morale, pe această temă, ci e suficient să presupunem că actorii au judecat în funcție de caracteristicile situației
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
caz în care este aproape imposibil de decelat contribuția fiecăruia la rezultatul final), e logic să se practice egalitarismul; dar când sistemul este individualistic și competitiv (deși sarcina este aceeași, contribuția fiecăruia poate fi precis stabilită), apare clar superioritatea principiului echității. Observația de esență ce se poate face considerațiilor cognitivist-raționaliste de maisus este una clasică, și anume în ce măsură alegerea situațiilor, a parametrilor și mai apoi chiar a multor construcții „logice” nu se află ea însăși sub semnul structurilor axiologice (valori, norme
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de valoare a fost abandonat de mulți sociologi în favoarea celui de normă. Aceasta întrucât normele sociale par mult mai ușor de operaționalizat și de identificat în comportamentul uman, dizolvând cumva valorile. Desigur, este și o chestiune de limbaj: poți spune „echitate” (valoare) sau „norma echității”. Dincolo de exprimare însă, considerăm, urmându-l pe M. Rokeach (1973), că între valori și norme există și deosebiri de conținut. Valorile sunt prescrieri mai generale ale modului de comportament, ale fixării de scopuri și subscopuri decât
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
abandonat de mulți sociologi în favoarea celui de normă. Aceasta întrucât normele sociale par mult mai ușor de operaționalizat și de identificat în comportamentul uman, dizolvând cumva valorile. Desigur, este și o chestiune de limbaj: poți spune „echitate” (valoare) sau „norma echității”. Dincolo de exprimare însă, considerăm, urmându-l pe M. Rokeach (1973), că între valori și norme există și deosebiri de conținut. Valorile sunt prescrieri mai generale ale modului de comportament, ale fixării de scopuri și subscopuri decât normele sociale. Acestea din
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
etic sunt departe de a fi fost tranșate, deoarece adesea interesele clientului nu sunt consonante cu nevoile familiei sau ale societății (Lea, Williams și Donahue, 2005). Principiile etice esențiale în testarea genetică sunt autonomia, confidențialitatea, caracterul privat al informației și echitatea. Respectarea autonomiei celuilat este invocată în majoritatea situațiilor etice. Consimțământul informat este o aplicație a autonomiei și include discutarea cu clientul a scopurilor, potențialelor beneficii, riscurilor și limitelor testării genetice. Dar crucial este faptul că participarea la testare este voluntară
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
viitorul său copil este „un dar special de la Dumnezeu”. Respectarea dorinței sale și nașterea copilului într-un cadru care nu este pregătit pentru potențialele probleme imediate de sănătate ale nou-născutului cu spina bifida pot pune în pericol viața copilului. Pricipiul echității impune ca serviciile de testare genetică să fie accesibile tuturor categoriile socioeconomice, etnice și geografice. Dat fiind costul ridicat al multor metode de diagnostic genetic, acest deziderat este departe de a fi realizat. Probleme suplimentare la nivelul acestui principiu apar
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
personalizarea Învățării și la o posibilă calitate superioară pentru mai mulți dintre cei care Învață (inclusiv pentru cadrele didactice). Această idee include și propunerea (implicită) a unei școli mai echitabile. Relația dintre școala incluzivă ca expresie a tendințelor democratice de echitate și egalitate socială și eficacitatea educației (mai ales sub accepția instruirii) este una foarte complexă. În atingerea idealului școlii incluzive care se bazează pe valorile umane universale de echitate și justiție socială -există o componentă ideologică inseparabilă, care conceptualizează eficacitatea
Şanse egale pentru toţi copiii. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Loredana - Alina MOATĂR, Ion MOATĂR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2137]
-
echitabile. Relația dintre școala incluzivă ca expresie a tendințelor democratice de echitate și egalitate socială și eficacitatea educației (mai ales sub accepția instruirii) este una foarte complexă. În atingerea idealului școlii incluzive care se bazează pe valorile umane universale de echitate și justiție socială -există o componentă ideologică inseparabilă, care conceptualizează eficacitatea educației În termeni de relație dintre valori și obiective educaționale. Problema se leagă În mare măsură de concepția/viziunea mai generală asupra educației și a școlii. În termeni strict
Şanse egale pentru toţi copiii. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Loredana - Alina MOATĂR, Ion MOATĂR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2137]
-
În termeni de relație dintre valori și obiective educaționale. Problema se leagă În mare măsură de concepția/viziunea mai generală asupra educației și a școlii. În termeni strict pedagogici Însă, este necesară, În același timp conștientizarea și examinarea tensiunilor dintre echitate și eficacitate În educație, decelarea elementelor contextuale care pot favoriza (sau nu) progresul individual dar și cel al majorității grupului școlar. Adeseori soluțiile combinate și/sau alternative pot da rezultate bune, pentru mulți elevi, dar opțiunea de bază este una
Şanse egale pentru toţi copiii. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Loredana - Alina MOATĂR, Ion MOATĂR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2137]
-
pluralist Interes privat Interes public Mâna invizibilă Mâna vizibilă Roluri economice (producător, consumator, investitor) Roluri politice (politician, cetățean) Suveranitatea consumatorului Suveranitatea cetățeanului Recompensă: profit Recompensă: putere Instituție majoră: afacerea Instituție majoră: guvernarea Principii active: eficientă, productivitate, creștere . Principii active: justiție, echitate, dreptate Concurență ca instrument al pieței Acțiunea colectivă, ca instrument al politicii În sistemul de piață, prețul reflectă valoarea, iar banul este metodă (mijlocul) schimbului de bunuri și servicii. Deciziile individuale sunt luate sub aspectul opțiunii privitoare la obținerea unui
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
facto, de cele mai multe ori, nu le acceptăm, considerând că ele ne afectează atât persoana, cât și relația. "Înainte ca rațiunea să intervină scrie A. Stoica-Constantin (2004) -, un impuls egocentric ne determină să ne instituim în etalon al corectitudinii și al echității" (p. 24). Este bine, este corect cum simțim, cum gândim, cum apreciem sau cum dorim noi; cum simte, cum gândește, cum apreciază sau cum dorește celălalt este greșit. Ne considerăm pe noi înșine ca etalon al normalității. b. Alte surse
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
este recomandabil) atunci când: • scopurile ambelor părți au o imporatnță moderată și nu merită să se forțeze nota pentru a fi atinse; • cele două părți cu putere egală trebuie să atingă scopuri care se exclud reciproc. Avantajul adoptării acestei modalități este echitatea, posibilitatea de a oferi controlul conflictului mai degrabă decât lichidarea lui. Furnizează timpul necesar pentru realizarea metodei victorie-victorie. Între dezavantaje s-ar putea menționa faptul că fiecare își exagerează poziția, ceea ce constituie obiect de negociere. În final, niciunul nu este
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
la "crearea unei lumi mai drepte, atât pentru noi, cât și pentru alții. Să veghem ca unul dintre copii să nu fie devalorizat în raport cu frații și cu surorile lui, să-i ajutăm pe copii să soluționeze un conflict folosind principiile echității, să protestăm împotriva unei sancțiuni nemeritate, fie la școală, fie la locul de muncă, să dăm exemple luând decizii echitabile, gesturi simple care pot diminua nivelul resentimentelor care ne înconjoară" (p. 89). f. să nu stârnim, pe cât depinde de noi
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
adevărate; dar regimul protector este util, fără el țara, scufundată de concurența străină, va fi ruinată". Aceste obiecții ne-ar duce la o examinare a restricției din punct de vedere economic. Lăsând deoparte orice considerație de justiție, de drept, de echitate, de proprietate, de libertate, vom avea de rezolvat chestiunea purei utilități, chestiunea venală, ca să zic așa, și veți conveni că acesta nu este subiectul meu. Luați aminte de altfel că, prevalându-vă de utilitate pentru a justifica disprețul dreptului, este
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
al unui curent anarho-socialist numit mutualism. Este extrem de activ pe plan publicistic în timpul Revoluției din 1848 și devine mai apoi, ca și Bastiat, membru al Adunării Constituante (n. tr.). 59 Prescurtare de la expresia juridică latină ex aequo et bono, "conform echității și conștiinței" (n. tr.). 60 Râu din Țara Bascilor, la granița dintre Spania și Franța, în Pirineii de vest (n. tr.). 61 A se vedea articolele Un profit contre deux pertes și Deux pertes contre un profit (n. ed.). 62
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
celor 10 ore de greacă", la care trebuia să se supună orice tânăr doritor să rămână în preajma lui Noica. Mai toți au renunțat; principiu cultural de selecție.) Inginerul - om de vreo 35 - 40 de ani - scrisese o lucrare intitulată Despre echitatea întocmirii lumii, pe care i-a adus-o lui Noica, rugîndu-l să-i spună gândul lui despre ea. Sosise de la București la 5 fără un sfert, și la 5 și jumătate pleca înapoi, urmând să ajungă acasă pe la 2 noaptea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a fost închiderea portului de la Kle[c]k. Nu se poate contesta că împăratul Austriei are o coardă cavalerească în inima sa, pe care, atingînd-o, ești sigur că va întrebuința influența personală, cît-o mai poate avea în vreme constituționalismului, în favoarea echității. Acest cavalerism - și nu interesele raselor domnitoare din Austria - va fi dictat închiderea portului de la Kleck, prin urmare inaugurarea unei echitabile neutralități față cu mâna de viteji cari se luptă peste Dunăre pentru liberarea lor. Liberarea și cosolidarea lor implică
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în timpul expansiunii economice din perioada postbelica și, precum economia și societatea, erau în continuă dezvoltare: acest lucru avea în vedere birocrația, obiectivele politice, programele politice, numărul militarilor civili, și, nu în ultimul rând, bugetul. În al doilea rând, noțiunea de echitate, atât între persoane cât și între teritorii, era una dintre principiile de bază care urma să fie obținut prin impozite progresive și politici regionale pro-active. În al treilea rând, inspirat de modelul keynesian al politicii macroeconomice, s-a acceptat ca
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
alcătuiesc statul sunt structurate. Din punct de vedere cognitiv și cultural (la nivelul aspirațiilor și valorilor), există astăzi mult mai puțin angajament din partea claselor superioare din statele occidentale, față de vechile idei ale statului bunăstării sociale, cum ar fi egalitatea și echitatea, și față de rolul pozițiv al statului în atingerea acestor idealuri. Chiar și conceptualizarea statului în sine s-a schimbat: natura și funcțiile, legătura acestuia cu economia și societatea.31 Datorită aceastei re-conceptualizări a statului, acesta este văzut mai puțin ca
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
ai "șefului" în distribuirea programelor de asistență socială națională. Drept rezultat, au pierdut mult din autonomia și discreția pe care ar fi deținut-o asupra acestor zone de politică. În plus, de vreme ce unul din principiile de bază ale bunăstării era "echitatea", acest fapt a implicat un nivel standard de oferire a serviciilor de-a lungul întregului teritoriu al statului. Așadar, statul bunăstării sociale a însemnat un sistem cu un grad de simetrie foarte ridicat. În Suedia, de exemplu, unde era o
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de lângă Laponia, se bucurau de același nivel de servicii publice sănătate, educație, îngrijirea copilului etc. ca și locuitorii din Stockholm. Aceste idei au fost aplicate ușor tradițiilor franceze ale colbertismului (intervenția statului și regularizarea economiei), ale unității și indivizibilității statului (echitatea) și ale refuzului "corporatismului" și diversității instituționale (simetria). De asemenea, acest model a sprijinit departamentul care reprezenta treapta guvernului local responsabilă în primul rând de securitatea socială a plăților. Les Trentes Glorieuses (1945-1975) Aceste eforturi de a determina reconstrucția postbelică
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
lege din 2000, potrivit căreia trebuie să existe egalitate între sexe pe listele regionale și nu numai. Aceste reflecții revin la ideea potrivit căreia nu este deloc ușor să se proiecteze un sistem electoral care să îndeplinească ambele criterii, al echității în reprezentare și al eficacității în guvernare. Cu cât reprezentarea proporțională este mai mare, cu atât scade eficacitatea guvernului; și cu cât elementul majoritar este mai mare, cu atât crește eficacitatea acestuia. Situația franceză este construită de faptul că există
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]