5,962 matches
-
laborioasă sublimare a imaginii artistice. Dincolo de aceste indiscutabile calități, parcursul hermeneutic desfășurat de inițiatul, Nicolae N. Negulescu, conduce pașii neofitului-cititor spre ceea ce am numit în titlu Ținutul pur al Poeziei. Regăsirea acestor imagini, regruparea și actualizarea lor scot în evidență edificiul unei mitologii personale în stare latentă, activată de trăirea inconfundabilă a comuniunii cu universul. Autor, Prof. Dr. Mihaela Roșu Bînă "NUNTA CUVINTELOR", O CAPODOPERĂ CARE POATE SCHIMBA IMPRESIA BRITANICILOR DESPRE VALOAREA CULTURII ROMÂNEȘTI În fluviul vertiginos al scrierilor românești contemporane
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
nevoie de anumite date pentru a-l putea ajuta. Cu cât știu mai multe și mai repede, cu atât starea lui este mai puțin pusă în pericol. Este deja critică, explica Eugen, în timp ce coborau pe treptele de acces în somptuosul edificiu universitar și se deplasau apoi pe trecerea de pietoni pentru a ajunge la parcare, potrivit gestului larg făcut cu brațul. Mai este și aspectul celălalt, al vederii. Va trebui să analizăm cu mare atenție... - Da...! Încerc să înțeleg. Mi s-
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357794_a_359123]
-
Verdi, patria lui Vergiliu, Dante Petrarca, Michelangelo, împodobita cu platani Cântată-n opere nemuritoare și frapante Magnetizanta, atrage lumea de miile de ani. Patria lui Verdi a strâns tumult în pumni Că pe-o comoara a sufletului zbuciumat Zidit în edificii milenare, pod peste minuni Mărturie a timpului ce trece ades neperimat. 12 aprilie 2012 Referință Bibliografica: Italia / Elenă Armenescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 491, Anul ÎI, 05 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elenă Armenescu : Toate Drepturile
ITALIA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357915_a_359244]
-
grandiosului Castel Sforzesco, cu originile în sec.XIII, transformat mai târziu de Napoleon în cazarmă vremelnică pentru victorioasa lui armată, apoi în centrul politic al Republicii, respectiv al Regatului Italiei, ambele, construcții statale aflate sub autoritatea lui Bonaparte. Doamne, ce edificiu! Nici cuvintele, nici pozele nu pot reda întocmai grandoarea acestei realizări medievale, cu utilitate continuă până azi. Ce-i drept, azi doar muzeu, instituție prin intermediul căreia, iată, percepem noi, esticii, Istoria la "scară" europeană. Apoi, celebra Catedrală din Milano, o
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL (II) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358414_a_359743]
-
precum elefantul mitologic, întreg Pământul. Vitraliile încastrate în peretele de la Răsărit, fundalul Altarului Mare (acesta, un vestigiu religios din sec.XIII), ilustrează, cu măiestria inegalabilă a artei Renașterii, sinteza Bibliei...O Biblie policromă, cu toate paginile deschise în același timp. Edificiul religios ocupă o suprafață de 11 000 de metri pătrați, are o lungime de 158m și o lățime de 93m. A fost realizat în mai multe etape, pe parcursul sec. XIV-XVIII, fiind început în anul în care, la noi, urca pe
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL (II) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358414_a_359743]
-
interioară, conduc turiștii sus, pe vreo trei nivele exterioare. De pe terasa ultimului nivel (de pe acoperiș) poate fi cuprinsă cu privirile intreaga metropolă milaneză. Nu mi-aș fi imaginat vreodată că există un oraș căruia, de pe una din cele mai înalte edificii ale sale, să nu-i poți cuprinde marginile, în toate cele patru puncte cardinale. Precizez că Milano se întinde pe o suprafață plană, în Câmpia Padului, unde orizontul ți se deschide la maxim. Doar linia circulară a orizontului îți închide
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL (II) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358414_a_359743]
-
dar și în complexa lui biografie, exemplară și pilduitoare în multe privințe, dar nu lipsită de anumite contradicții ... Trebuie remarcat faptul că, așa cum a precizat Răzvan Codrescu “ Dincolo de genialele sale performanțe de laborator, N. C. Paulescu a înălțat un impresionant edificiu teoretic al științei creștine, fiind, în răspărul pozitivismelor contemporane, cel mai important promotor român al creaționismului și finalismului, cu o solidă argumentație, deopotrivă științifică, filosofică și teologică. S-a afirmat despre el că a fost, în spațiul gândirii românești, cel
DR. N. C. PAULESCU SAU ŞTIINŢA MĂRTURISITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357967_a_359296]
-
Oradea unde locuiau părinții mei, pentru o vizită de trei luni. Ai mei locuiau pe strada Eminescu, la două case de clădirea Cercului Militar al cărui comandant era tânărul locotenent-major Ioan Țepelea. Trecând pe stradă, îl vedeam deseori la poarta edificiului. Înalt, suplu, oacheș, milităros. Am început să ne salutăm, iar mai apoi să conversăm. Era dornic de cunoaștere. Îi plăcea să îi povestesc despre locurile pe care le-am vizitat. Exista totuși o baricadă de sistem politic între noi... nu
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
-
găsim o inspirație de geniu și o trăire intensă a poetului în atâtea momente petrecute pe scena vieții (pe lângă care nu a călcat nepăsător), ci a zugrăvit adevărate dantelării ale „catedralei sufletului omenesc” aflat într-o schimbarea perpetuuă; un adevărat edificiu ce-l realizează vers cu vers, fiind aproape imposibil ca să nu trăiești cu plăcere zeci de vieți la tălmăcirea plachetei „CU GÂNDU-N BUZUNAR”. Fie ca acest gând magnific (ce-l transmiți din suflet pentru sufletele noastre) să te călăuzească
CRONICA DE CARTE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358028_a_359357]
-
urma ta) Am convingerea că istoria literaturii române care urmează a se scrie de-acum înainte nu va pierde din vedere originalitatea și sensibilitatea acestor creații, în care firescul și plenitudinea vieții sunt pietre de temelie așezate cu migală în edificiul spiritual ridicat din poeziile lui Adrian Erbiceanu, bijuterii componistice prin care respiri prospețimea și trăiești fiorul poetic cu ecouri romantice, amintind de poezia eminesciană - parte neruptă din sufletul românilor, oriunde s-ar afla ei. Elena BUICĂ Pickering, Toronto, Canada iunie
ADRIAN ERBICEANU: „PRINTRE SILABE” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358036_a_359365]
-
la cadrul artistic atât de elevat cum a fost Opera Națională, sau Teatrul de Operă și Balet cum se numea atunci și care își păstrează și acum măreția și spiritul pentru care a fost clădit și gândit... A fost un edificiu istoric pentru că odată cu construcția lui a început marea și sublima istorie a repertoriului de balet românesc făurit de elitele pe care le-a avut. Acei maeștri care au învățat în Uniunea Sovietică au adus cu ei acel moment de început
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
Oleg Danovski, s-a montat „Romeo și Julieta” și baletul „Giselle” în coregrafia maestrului Vasile Marcu, iar mai târziu „Floarea de piatră”, în aceeași coregrafie. Toate erau adaptări ale lucrărilor originale prezentate pe scena Teatrului Balșoi din Moscova. Un asemenea edificiu, o asemenea atmosferă și un asemenea anturaj părăsit lasă un gol pe care cu greu îl poți atașa unei existențe al unui alt început. Am revenit la Timișoara cu emoția profundă a scenei bucureștene, cu mândria de a fi fost
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
critică apofatismul exagerat, pentru a repune în valoare catafatismul și reexaminează din punct de vedere spiritual persoana umană - din comunitate, care se opune individualismului și particularului. Biserica Ortodoxă respinge orice formă de înnoire spirituală care nu-și găsește sursele în edificiul doctrinar moștenit de la Domnul Iisus Hristos prin tradiția apostolică a Bisericii inițiale. Prin urmare, vom sublinia faptul că Ortodoxia are o spiritualitate echilibrată și foarte bine structurată, în armonie cu tradiția relevată și cu nevoile și cu temerile omului contemporan
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – GHEORGHE DRAGOMIR, TERRA, PLANETA SUFLETELOR RĂTĂCITE, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, BUCUREŞTI, 2014, 468 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357474_a_358803]
-
lui Cristos”[2]. Toate acestea au dus la obținerea unor legături puternice, atât cu vecinii cât și cu țări europene mai indepărtate geografic, având ca rezultat închegarea a unor bune relații diplomatice, de prietenie sau chiar alianțe. 3. CTITORIILE Majoritatea edificiilor construite în acele vremuri se caracterizează printr-o arhitectură de model popular românesc combinat cu elemente decorative de factură gotică și bizantină. Marele număr de monumente ridicate, cât și complexitatea problemelor tehnice și plastice cu care s-au confruntat constructorii
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
pictării pereților interiori și exteriori, acestea se aseamănă foarte mult cu biserici medievale bizantine întâlnite în Grecia, Serbia sau Bulgaria, iar din punct de vedere arhitectural, majoritatea acestor construcții dețin o formă trifoidală (triconc), specifică și stilului moldovenesc medieval. Aceste edificii se caracterizează prin armonie și eleganță în proporții, prin grațioasele turle construite pe naos sau pe pronaos, prin acoperișuri compartimentate, prin sistemul de boltire cu arce piezișe (cunoscut sub denumirea de bolți moldovenești), și prin folosirea unor sisteme de ornamentare
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
mai mult pe aceștia. Veniți din locuri și medii diferite, fiind de toate condițiile și vârstele, cu stiluri și gusturi felurite, liriștii au dobândit experiență, după ani de trudă, așezând fiecare, după voință și putere, numărul lui de cărămizi la edificiul numit Poezie, au văzut, înălțându-se parcă din apă, sub ochii lor uimiți și încântați, o minunăție de construcție care, cu temelia adânc fixată în pământ, tinde să atingă înălțimile, cu suplețea detaliilor și a stilurilor arhitectonice. Nici unul nu seamănă
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
se găsise un sediu la etajul celei mai răsărite clădiri din centrul orașului, care cândva mi se păruse deosebit de frumoasă și impunătoare. Așezată pe două străzi, la intersecția splaiului B. cu strada principală, se bucura de o poziție privilegiată între edificiile zonei, atrăgând atenția trecătorilor din indiferent ce parte s-ar fi apropiat de ea. Îmi plăcuse cândva cu deosebire micul bovindou cu care îi fusese împodobit colțul, deasupra intrării principale, înzestrat cu ciubucărie barocă și niște însemne heraldice în partea
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
imensă și conștiința vie cu care Valentina Bercart își scrie opera. Poeta caută înțelesuri, limpeziri, într-un tărâm al antinomiilor. Umbra de ieri și regăsirea cuvintelor de azi, neîmplinirea și împlinirea, dizarmoniile și armoniile , indecizia și hotărârea se întâlnesc în edificiul liric al devorării ființei, și al înălțării acesteia. Timpul “revolut”, al îndoielii, al obsesiei deșertului e suferință, damnare, răstignire ( “Eu stau undeva în mijlocul cerului / cu trupul înrădăcinat în pământ / și brațele împietrite în aer...”) , fiind și penitență, decantare, un fel
CRONICĂ REALIZATĂ VOL. OBSESIA DEŞERTULUI , AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358733_a_360062]
-
de-nălțare și cădere / În lunga noastră scurtă viață ... ” (Rugă fără sfîrșit - 5). “Sunt rupt în două ca o trestie la mal” - spune poetul, în lupta dintre pământesc și ceresc, eterna dispută a omului. Faptul că participă la ridicarea unui edificiu spiritual care nu se va dărâma în timp, îl îndreptățește să se socotească un zidar, un meșter care adaugă cărămizi coloanei infinite a Poeziei: “Sunt ca și voi și lîngă voi zidar / De ziduri mari ce nu s-au mai
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
simți povara anilor, nici a măruntelor tribulațiuni cotidiene. Iată câteva versuri de o frumusețe negrăită, ci doar simțită și adânc împlântată în suflet: „Hram pentru Neam vă este și Glia milenară, / Altarul din săruturi pe-a țării gură caldă, / Eternul edificiu ce nu va să mai piară, / Lumina din lumină ce pururi o să ardă, // A patriei icoană ce nu o să mai doară. Ruga iubirii voastre e bocet în cetate, / Ofrandă pentru țară din versuri ce jelesc / Mormântul neputinței când soră lângă
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
politică de tristă amintire a mai purtat și denumirea de I.G. Duca (1933-1940) deoarece politicianul avea o moșie în vatra satului Vânători aparținător ca administrație comunei Pecineaga. În urma unor descoperiri arheologice și aici menționez o pardoseală de cărămidă a unui edificiu roman datând de prin secolul IV e.n. precum și a unor monede de epocă romană, iar pe teritoriul satului Vânători a unor urme de epocă elenistica, se se poate considera existența comunei cu mult înainte decât este atestată prin documente. Legendele
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
de cult a fost zidit pe 15 iunie anul 1743, de către jupân Pârvu boiangiul și jupâneasa Stanca. Așezământul a fost afectat de două cutremure, unul în anul 1802 și celălalt în anul 1838. Cel din urmă a dărâmat complet vechiul edificiu și biserica a fost reclădită de Ilie Dimitrie și frații săi Ioan, Stoian, Gheorghe, Radu și alții. Sfințirea a avut loc la data de 15 martie anul 1839. Turnul clopotniței datează din anul 1879. Între anii 1904 și 1907, a
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344598_a_345927]
-
avut loc la data de 15 martie anul 1839. Turnul clopotniței datează din anul 1879. Între anii 1904 și 1907, a fost reconstruită și mărită actuala biserică, prin grija preotului Chiriac Bidoianul și a epitropilor Ion și Procopie Dumitrescu. Proiectul edificiului aparține arhitectului Paul Petricu, iar lucrările au fost conduse de arhitectul Costin Petrescu. În anul 1925, biserica a primit hramul „Sfântul Silvestru“. Hramul principal al bisericii este „Adormirea Maicii Domnului“, prăznuit la 15 august. Cu toate acestea, biserica este cunoscută
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344598_a_345927]
-
reface cu noblețe și sensibilitate, aidoma spiritului primăvăratec al unui aed deloc amurgit pe vibrația înaltă a undelor Luminii, sunetul de bucurie al imnelor celeste - ceva deloc lesne realizabil până la urmă, dacă avem puterea de a privi în „ochi” fragilul edificiu din carne și din suflet cu chip continuu resemnificat al oricărei partituri analizate, un edificiu așezat plenar de către baritonul Nicolae Herlea în corpusculii memoriei afective a publicului de operă în ansamblu. O voce ca o curgere lină a timpului cosmic
DIMENSIUNEA ABISULUI EXISTENŢIAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350671_a_352000]
-
înaltă a undelor Luminii, sunetul de bucurie al imnelor celeste - ceva deloc lesne realizabil până la urmă, dacă avem puterea de a privi în „ochi” fragilul edificiu din carne și din suflet cu chip continuu resemnificat al oricărei partituri analizate, un edificiu așezat plenar de către baritonul Nicolae Herlea în corpusculii memoriei afective a publicului de operă în ansamblu. O voce ca o curgere lină a timpului cosmic, pe acordurile căreia se odihnește la final Creatorul însuși, o ideogramă perfectă a abisului existențial
DIMENSIUNEA ABISULUI EXISTENŢIAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350671_a_352000]