10,740 matches
-
două funcții. Nu a existat niciun fel de discuție cu nimeni pe această temă. Probabil și datorită faptului că activitatea de la revistă nu reprezintă, sub nicio formă, o concurență pentru ceea ce face în cadrul Știrilor Pro Tv de la ora 19.00. Editarea revistei The One este o activitate complementară, care îmi face foarte mare plăcere", a declarat Andreea Esca pentru Paginademedia.ro.
Ce spune Esca despre plecarea de la Pro TV by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37616_a_38941]
-
Cristina Alexandrescu Biserica Ortodoxă Română poate intra cu succes în rândul "companiilor" cu profit din România. După ce a instituit monopol, de la lumânări și până la obiectele de cult, Patriarhia vrea acum și monopolul pe tipărirea și editarea manualelor școlare de Religie. Patriarhia Română vrea monopol pe manualele de Religie. Biserica a decis să-și retragă avizele de pe cărțile de Religie editate până acum și vrea drept exclusiv pentru a tipări noile manualele pentru această disciplină, scrie rtv
Biserica vrea și monopolul pe manualele școlare by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/37629_a_38954]
-
o componentă a biografiei nu numai a Bucureștilor. Umbrele lui Sadoveanu, Arghezi, Călinescu, Preda, Stănescu (istoria literaturii române)! Amintirea lui Ehrenburg, Éluard, Neruda, Grass, Bellow, Eco, Müller (enciclopedia Larousse)! Concertul Cellei Delavrancea, răzvrătirea lui Dan Deșliu, fotografiile lui Ion Cucu, editarea României literare (surse)! (...) Guvernul și primăria ar trebui să prevină așa ceva prin exercitarea dreptului de preemțiune. Extraordinara biografie a USR în monumentul din Calea Victoriei 115 este parte nu numai din memoria națională, iar renunțarea la folosirea publică înseamnă ștergerea cu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3775_a_5100]
-
marcat - să o recunoaștem - de fascinația pentru credința creștină, mai are de surmontat și alte obstacole: în primul rând, dificultățile de decupare a operei eseistice din ansamblul de note, amintiri, recenzii, articole 3. Tranziț ia de la primele forme postdecembriste de editare a postumelor steinhardtiene la ceea ce numim astăzi „N. Steinhardt. Opere” sau, mai simplu, „Integrala Steinhardt”, constituie o întreprindere de o importanță majoră. Abia acum se pot stabili clar locul și „raftul” acestui scriitor în biblioteca eseisticii și a culturii românești
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
biografice deloc neglijabile cu cel care avea să devină Monahul Nicolae, iar discursul lor critic, deloc hagiografic, cum ar putea crede alții, capătă, totuși, mărci subiective, aș spune, cu o categorie literară, autenticiste. Și iarăși nu e puțin lucru, întrucât editarea operei lui Steinhardt nu trebuie să încapă pe mâna unor amatori. Ori a unor provinciali. Inițiativa colectivului redacțional de la Polirom, condus de Părintele Macarie Motogna, sub tutela Mănăstirii Rohia și a Fundației N. Steinhardt, este lăudabilă, iar realizările sunt pe
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
În Franța a început editarea în format digital a 500.000 de titluri apărute în secolul XX. Pe autori se pare că nu-i întreabă nimeni dacă sunt de acord. Procedura pentru a refuza să le fie preluate operele în domeniul public o aflăm din
Îi fură statul pe scriitori? () [Corola-journal/Journalistic/3639_a_4964]
-
consacrat la vremea respectivă), au constatat virtuozitățile stilistice ale romanului, dar n-au mers mai departe. Cartea era o curiozitate. Nimic mai mult. Se pare că O. Nimigean lucra la roman încă de la începutul anilor nouăzeci. De bună seamă că editarea în colecția „Club 8” a Editurii Versus avea de-a face și cu programul radical al grupării ieșene. Semnalul venea de la fondatorul și magistrul ei. Din păcate, proiectul lui a fost lăsat, îmi dau seama, în zona unui undergrounddin care
Un roman patafizic by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3652_a_4977]
-
am risipit, ori le-am dăruit la întâmplare. Îmi mai găsești pomenit numele și în antologia Cinel-Cinel 3. (Biblioteca pentru toți, nr. 219). Pentru folclorul sub tipar am primit un aconto de vreo 4500 lei și am semnat contractul de editare. Am alcătuit și glosarul cum și indicele de nume și am corectat materialul dactilografiat de editură, încât toate acestea mi-au răpit mult timp. Pentru articol am primit vreo opt sute și ceva de lei. În concluzie, în materie de folclor
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
-a ce s-au bucurat de aprecierea unanimă a dascălilor și a școlarilor. Restituind aceste epistole observăm modul în care autorul Baltagului s-a implicat, a intervenit, a schimbat unele opere literare cu altele, a participat la întocmirea contractelor de editare și a vegheat, cu luciditate, ca aceste cărți de citire să fie cât mai atractive și mai interesante. Se cuvine să menționez și contribuția lui George Topîrceanu 3 care, la sugestia lui Mihail Sadoveanu, a citit și recitit toate operele
Scrisori de la Mihail Sadoveanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3880_a_5205]
-
antologii, teoretician al folclorului, culegător de folclor, prefațator al unor ediții din marii folcloriști. Fiecare din aceste ipostaze este ilustrată cu lucrări reprezentative: Antologia poeziei populare epice și Mică enciclopedie a poveștilor românești. „Antologia este un model de culegere și editare științifică a prozei folclorice, neegalat până în prezent” (Nicolae Constantinescu). O preocupare constantă a fost studierea influenței folclorului asupra marilor scriitori români: Ion Budai-Deleanu, Eminescu, Octavian Goga, Liviu Rebreanu etc. Din șirul acestora se detașează Poveștile lui Creangă, 1967 - în care
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
Răzvan Voncu Horia Bădescu, Cărțile viețuirii, 3 vol., Colecția de poezie „Echinox”, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2013, 231+251+221 pag. Am susținut în mai multe rânduri necesitatea editării autorilor contemporani în ediții critice sau de autor. Concepția scrobită de odinioară, conform căreia numai scriitorii de mult dispăruți sunt demni de a beneficia de asemenea forme de comunicare cu publicul, trebuie abandonată, sub imperativul recuperării unor decenii în care
Sensurile echinoxismului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3118_a_4443]
-
ți-au convenit, cer cele mai umile scuze. Dacă ești dispus și consimți mă va bucura. Eu de azi reintru la sanatoriu în tovărășia lui Titu. Te rog să răspunzi lui Horia St[anca]. El va avea un rol în editarea volumului. Și te-aș ruga să ne răspunzi neîntârziat întrucât tipărirea volumului e chestie de zile. Cu cele mai frățești salutări, Ion Moldoveanu * Symposion Revistă de cultură Redacția Cluj, Str[ada] Vânătorilor, nr. 18 Cluj, la 1 martie 1939 Dragă
Noi contribuții la biografia poetului Ion Moldoveanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3229_a_4554]
-
să mai găsesc prin provincie. Nu-mi răspundeți la aceste rânduri 5, căci ele sunt o simplă mulțumire de cititor. Răspunsul d[umnea]v[oastră] va fi opera pe care, poate, mi-o veți trimite - sau atunci colaborarea directă la editarea facsimilată a lui Eminescu. În nădejdea că astfel ne vom întâlni și altminteri decât prin scris, sunt al d[umnea]v[oastră], cu rară prețuire și afectuoasă încredere, C. Noica [Domnului profesor George Munteanu, Aleea Poiana Cernei, nr. 6, etaj
Două scrisori ale lui Constantin Noica by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3010_a_4335]
-
Cristina Alexandrescu O greșeală de editare a făcut ca spusele incredibile a unui reporter să fie transmise live către telespectatori. Reporterul trebuia să prezinte cazul unei tinere care a dispărut de acasă, Jenă Chisholm. Înainte de a incepe relatarea tânărul a făcut o afirmație care a șocat
Reporterul care a șocat țara. Aș f**e-o în p***ă by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/29063_a_30388]
-
Mariana Scherg, a oferit spre publicare redacției câteva epistole adresate acestuia de Constantin Noica, Alexandru Ivasiuc și Ion Caraion. Iată un fragment din scrisoarea trimisă de Noica, în 7 iulie 1985, pe când se afla la Paris, unde făcea eforturi pentru editarea operei lui Blaga în limba franceză: „Deocamdată m-am concentrat asupra edită rii lui Blaga în Franța, unde tot prin Eliade am dat traducerea la marea Editură Payot. Am întârziat aici, la Paris, în așteptarea răspunsului, ca și pentru a
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3340_a_4665]
-
după sacralitatea esențială. În Urmă, autorul împrumuta din poezie fantazarea laborioasa, arhitectura singurătății și interogațiile tragice. Dincolo de toate, sugestia. Pentru că Adrian Ălui Gheorghe rămâne un expert al sugestiei. Fapt dovedit din plin și în românul de față. Mai ales că editarea cărților cu și despre părintele Iustin Pârvu ar fi orientat interpretările, fără doar și poate, catre soluții religioase. Scriitorul evita stridentele perspectivei mistice și mizează până la sfârșit pe cartea sugestiei, oferind astfel cititorului o sumă de perspective simbolice. Românul urmărește
Pașii de dincolo by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3349_a_4674]
-
redundanțe și abundențe pe care autorul, mai mult ca sigur, le-ar fi eliminat dacă Holocaustul l-ar fi ocolit. Împrejurările cumplite ale exterminării scriitorului explică, dar și justifică, spun ei, nedesăvârșirea textului. Chiar și Cioran, consultat asupra variantelor de editare a textului postum, a opinat ferm pentru tipărirea lui ca atare, fără amputări și fără intervenții. Versiunea românească a cărții nu este, însă, o simplă traducere a celei franceze. Ne aflăm, de fapt, în fața unei premiere: Ion Pop, Ioan Pop-Curșeu
Fondane testamentar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3351_a_4676]
-
imediat, în felul în care a fost gândit aparatul critic care însoțește ediția, perfecționismul lui Mircea Martin (editor și autor al unui amplu studiu introductiv și al unui sinopsis al receptării) și competența incontestabilă a coautorilor: Ion Pop (traducere și editare), Ioan Pop-Curșeu (traducere, editare, o postfață), Monique Jutrin (prefață) Michael Finkenthal (comentarii) și Dominique Guedj (a doua postfață). Cu toții sunt, de altfel, specialiști români și francezi de mult acreditați în materie de Benjamin Fundoianu/ Benjamin Fondane, cu o deplină stăpânire
Fondane testamentar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3351_a_4676]
-
care a fost gândit aparatul critic care însoțește ediția, perfecționismul lui Mircea Martin (editor și autor al unui amplu studiu introductiv și al unui sinopsis al receptării) și competența incontestabilă a coautorilor: Ion Pop (traducere și editare), Ioan Pop-Curșeu (traducere, editare, o postfață), Monique Jutrin (prefață) Michael Finkenthal (comentarii) și Dominique Guedj (a doua postfață). Cu toții sunt, de altfel, specialiști români și francezi de mult acreditați în materie de Benjamin Fundoianu/ Benjamin Fondane, cu o deplină stăpânire a domeniului și o
Fondane testamentar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3351_a_4676]
-
valoarea literară a textelor publicate, cât și prin valoarea documentară a informațiilor conținute. Ea ilustrează convingător activitatea extraordinară a scriitorilor din Cluj. Când unul dintre programele candidaților la președinție vorbește, ca și când ar fi o mare inovație, despre comunicare, recensământuri ori editarea unor buletine informative și a unor anuare, iată că toate acestea s-au și făcut, și încă extrem de serios. Ne întrebăm de ce Filiala din Cluj a putut realiza asta și alte filiale - nu, de pildă chiar Filiala București - Poezie. Unii
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3195_a_4520]
-
orientări ale literaturii americane și europene (inclusiv cea reprezentată de Kafka). Operele lui Franz Kafka au avut în spațiul cultural hispanic o timpurie și empatică receptare, concretizată în traduceri, comentarii și reflecții. Limba spaniolă deține prioritatea cronologică în traducerea și editarea operelor kafkiene. Prima traducere într-o limbă străină, alta decât germana, este cea a Metamorfozei, publicată la Madrid, în 1925, așadar la numai un an după moartea lui Kafka, în prestigioasa Revista de Occidente a lui Ortega y Gasset. Tot
Franz Kafka în literatura spaniolă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3018_a_4343]
-
traducere într-o limbă străină, alta decât germana, este cea a Metamorfozei, publicată la Madrid, în 1925, așadar la numai un an după moartea lui Kafka, în prestigioasa Revista de Occidente a lui Ortega y Gasset. Tot o premieră este editarea volumelor de Obras completas (începând din 1999), sub îngrijirea lui Jordi Llovet, eseit, critic, profesor și traducător (inclusiv al Metamorfozei, în catalană, 1978). Este prima versiune într-o altă limbă care urmărește ediția critică germană, definitivă, din 1983. De cealaltă
Franz Kafka în literatura spaniolă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3018_a_4343]
-
la fel de interesante ca literatură. Și, nu în ultimul rând, ca obiect de studiu cultural asupra mentalului și imaginarului omului obișnuit în perioada comunistă. Din păcate, unul dintre efectele perverse ale legislației drepturilor de autor este acela că face aproape imposibilă editarea unei antologii sau, ca în cazul nostru, a unei ediții critice. Referințele critice ale celei de față sunt reduse la acel minim permis de lege, din fiecare text critic ales de Radu Băieșu fiind reprodus un fragment care nu depășește
Băieșu esențial by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3034_a_4359]
-
publică din banii proprii, ci și pe a autorilor de pe urma cărora se pot obține subvenții de la stat sau de la sponsori particulari. Pe lîngă bani nu-s de neglijat nici beneficiile de imagine și funcțiile decurgînd din intrarea în cultură prin editarea de literatură română originală. Este binecunoscut cazul acelui editor de la începutul anilor nouăzeci, care a intrat în cultură înființînd o colecție de debuturi în proză și eseu, ajungînd astfel în intimitățile puterii politice și picînd pe postul de director al
Criticul și editorul, prieteni ai scriitorului by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/3245_a_4570]
-
efectuarea lecturii, audierii și vizionării - (oficial) după apariția și difuzarea publicațiilor, emisiunilor de radioteleviziune, a cărților și altor tipărituri în scopul sesizării cazurilor de încălcare a prevederilor legale; controlul importului și exportului de bunuri culturale; înregistrarea și evidența autorizațiilor de editare a ziarelor și revistelor, informarea redacțiilor asupra datelor nepublicabile, atestarea ziariștilor etc.”4; „Consiliul Culturii și Educației Socialiste va fi abilitat să suspende publicații, să retragă tirajul unor cărți de pe piață, deci vor fi atribuții chiar mai mari decât cele
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]