12,690 matches
-
face referire autorul) încît editoarea, d-na Gabriela Omăt, și l-a asociat, la început, pe dl Alexandru George, bun cunoscător al operei lui Lovinescu și al epocii) pentru ca, de la volumul al treilea, să solicite și colaborarea d-nei Margareta Feraru, editor cu mare experiență. Împreună, editorii, au investit în această ediție un travaliu științific de mare efort și știință de carte. Citit, acum, textul numaidecît paralel cu notele, totul se descifrează și se luminează, căpătînd imaginea a ceea ce a reprezentat E.
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
d-na Gabriela Omăt, și l-a asociat, la început, pe dl Alexandru George, bun cunoscător al operei lui Lovinescu și al epocii) pentru ca, de la volumul al treilea, să solicite și colaborarea d-nei Margareta Feraru, editor cu mare experiență. Împreună, editorii, au investit în această ediție un travaliu științific de mare efort și știință de carte. Citit, acum, textul numaidecît paralel cu notele, totul se descifrează și se luminează, căpătînd imaginea a ceea ce a reprezentat E. Lovinescu în epocă și, în
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
în 1993 a apărut al doilea volum și, acum, în 2000, al treilea. Cu o asemenea distanță între volume, lucrarea era amenințată să se risipească, ajungînd mai bine în marile biblioteci publice, dar mai greu în bibliotecile cercetătorilor. Dar, nenorocire, editorul, dl. Tiberiu Avramescu, ne previne acum că pune capăt muncii sale, reeditarea cărții lui C. Bacalbașa luînd sfîrșit cu anul 1888. E o decizie care mă mîhnește mult (căci mai e mult pînă departe), ea relevînd soarta dramatică a edițiilor
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
reeditarea cărții lui C. Bacalbașa luînd sfîrșit cu anul 1888. E o decizie care mă mîhnește mult (căci mai e mult pînă departe), ea relevînd soarta dramatică a edițiilor critice la noi, prost retribuite și insuficient considerate. Poate că stimatul editor va reveni, totuși, asupra deciziei sale fatale. Dacă nu, n-avem decît să nădăjduim că, odată, cîndva, alt editor cu știința de carte a d-lui Tiberiu Avramescu îi va continua munca, reluînd ediția de acolo de unde e oprită. Dar
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
e mult pînă departe), ea relevînd soarta dramatică a edițiilor critice la noi, prost retribuite și insuficient considerate. Poate că stimatul editor va reveni, totuși, asupra deciziei sale fatale. Dacă nu, n-avem decît să nădăjduim că, odată, cîndva, alt editor cu știința de carte a d-lui Tiberiu Avramescu îi va continua munca, reluînd ediția de acolo de unde e oprită. Dar se va găsi în viitorul previzibil un alt editor de talia acelui care, acum, renunță? Cunoscînd bine cum stau
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
nu, n-avem decît să nădăjduim că, odată, cîndva, alt editor cu știința de carte a d-lui Tiberiu Avramescu îi va continua munca, reluînd ediția de acolo de unde e oprită. Dar se va găsi în viitorul previzibil un alt editor de talia acelui care, acum, renunță? Cunoscînd bine cum stau lucrurile în acest despărțămînt cărturăresc, mă îndoiesc de această posibilă și necesară reluare a muncii începută remarcabil. Ediția lucrării lui Const. Bacalbașa rămîne astfel, ca multe alte ediții critice, la mijlocul
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
Caragiale, pentru a mînca ficat de bivol) și dînd sugestive liste de prețuri la principalele produse alimentare și chiar liste cu salarii în diverse slujbe. Cartea se citește cu savoare. Și nu pot încheia înainte de a pomeni că, prin decizia editorului, ediția se încheie, aici, în 1888, cînd ea se oprește la Bacalbașa tocmai în 1914. Constantin Bacalbașa, Bucureștii de altădată, vol. III (1885-1888). Ediție îngrijită de Tiberiu Avramescu, București, Editura Albatros, 2000.
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
apariția cărții d-lui Pericle Martinescu Odiseea editării "Poeziilor" lui Eminescu (în primul veac de la ediția princeps, pe care, firește, am comentat-o aici), apare o altă carte, de astă dată masivă, datorată d-lui N. Georgescu intitulată Eminescu și editorii săi (în două volume). Deosebirile dintre cele două cărți sînt mari și semnificative. Dacă la dl Pericle Martinescu preocuparea aceasta era un util hoby, la dl N. Georgescu preocuparea e de esență, ea fiind chiar rostul exegezelor sale de istoric
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
corecte), totul migălos și cu acribie științifică. Și, apoi, completările și eliminările unor greșeli de tipar în cele 16 ediții ale plachetei (Maiorescu veghind ediția pînă la cea de a zecea, 1907), după care ele s-au tipărit potrivit interesului editorilor Socec și Teclu. Ediția V.G. Morțun din 1888 e redusă la proporțiile minimale știute, infirmîndu-se și ipoteza că poetul i-a indicat sursele unor poezii din sumar. Despre ediția lui Xenopol din 1893, prima ediție antimaioresciană, reeditată de multe ori
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
sursele unor poezii din sumar. Despre ediția lui Xenopol din 1893, prima ediție antimaioresciană, reeditată de multe ori, este, cum apreciază dl N. Georgescu, azi "o curiozitate tipografică în editologia eminesciană datorită cronologiei arbitrare a poeziilor, sistemul ortografic folosit de editor, informațiilor cu neputință de verificat". Dar aceasta are meritul de a fi devenit ediția de masă a liricii eminesciene, editorii ieșeni frații Șaraga ajungînd să tipărească, în vreo 10 ani, aproape 15.000 de exemplare, tiraj exorbitant pe atunci. Nimeni
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
apreciază dl N. Georgescu, azi "o curiozitate tipografică în editologia eminesciană datorită cronologiei arbitrare a poeziilor, sistemul ortografic folosit de editor, informațiilor cu neputință de verificat". Dar aceasta are meritul de a fi devenit ediția de masă a liricii eminesciene, editorii ieșeni frații Șaraga ajungînd să tipărească, în vreo 10 ani, aproape 15.000 de exemplare, tiraj exorbitant pe atunci. Nimeni serios nu a luat însă în seamă ediția Xenopol. Ediția Matei Eminescu, din 1895 (căpitanul se voia editorul legal al
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
liricii eminesciene, editorii ieșeni frații Șaraga ajungînd să tipărească, în vreo 10 ani, aproape 15.000 de exemplare, tiraj exorbitant pe atunci. Nimeni serios nu a luat însă în seamă ediția Xenopol. Ediția Matei Eminescu, din 1895 (căpitanul se voia editorul legal al operei fratelui său, cerînd imperios lui Miorescu lada cu manuscrise; de i-ar fi înapoiat-o s-ar fi pierdut, pe vecie, acest tezaur, militarul fiind în stare să vîndă manuscrisele cu bucata) reia textul ediției maioresciene, adăugînd
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
ediția, certă ca paternitate, a lui Gr. Păucescu din 1891. Iar patru ani mai tîrziu, în 1908, Scurtu editează și un volum de poezii, după o cronologie interioară ("grupare psihologică, după fondul de sentimente și de idei a poetului" precizează editorul). E un tematism transferat din ediția din 1904. Perpessicius a recunoscut în 1939 că Scurtu a fost "întîiul cercetător pasionat al manuscriselor" și, cu siguranță, că și-ar fi perfecționat ediția dacă n-ar fi murit în iulie 1922. Ediția
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
fără să izbutească, o ediție integrală a marelui poet. Important, crede dl N. Georgescu, în efortul lui Bogdan-Duică este cerința ca Eminescu să fie repus în contextul epocii sale. De aceea ediția sa a devenit un punct de reper pentru editorii lui Eminescu. Colosală ca importanță este ediția C. Botez care, în intenție, trebuia să se bucure și de colaborarea lui Ibrăileanu, fără a se izbuti aceasta din cauza bolii criticului. Epoca (interbelică) era obsedată de ideea unei ediții definitive (nevarietur) și
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
bucure și de colaborarea lui Ibrăileanu, fără a se izbuti aceasta din cauza bolii criticului. Epoca (interbelică) era obsedată de ideea unei ediții definitive (nevarietur) și C. Botez a contribuit la împlinirea acestui deziderat. Dar ediția e bogată în erori (deși editorul a trudit pe manuscrise), nu face deosebire dintre variante, versiuni, bruioane, păstrează, în absolut, formele dialectale moldovenești, nerespectînd poetului ortografia de maturitate. Ediția Dragomirescu din 1937 comite eroarea de a împărți sumarul după trihotomia sa din Știința literaturii, dînd prioritate
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
de pe urma consultării manuscrisele marelui poet. Ediția a fost preluată, tîrziu, de Muzeul Literaturii Române, încheind-o abia în 1998. Pentru încheierea acestui monument au fost necesari 59 de ani. E simbolul soartei edițiilor critice la noi. N. Georgescu, Eminescu și editorii săi, două volume. Editura Floare Albastră, 2000.
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
numele. Președintele asociației, profesorul de franceză Vasile Robciuc, a avut ideea unor Caiete Tristan Tzara, în mai multe limbi, după modelul revistelor avangardei interbelice, vizînd așadar o circulație internațională. Cel care a dat viață ideii este, cine altul?, Nicolae Țone, editorul de la Vinea și președintele Institutului de Studiere a Avangardei Românești și Europene. Primul număr al Caietelor datează din 1998. Următorul, numărul triplu 2-4, a văzut lumina tiparului în 2000. Ambele beneficiază de condiții grafice excelente. Găsim în ele texte rare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16324_a_17649]
-
University, în Ohio. În comparație cu volumul scos de Oxford, cel de la Cambridge e mult mai științific, și inevitabil mult mai arid. Un cronicar malițios nota că volumul precedent din aceași serie e dedicat unei istorii a bolilor umane, sugerînd că pentru editori mîncatul nu e cu mult departe de a fi tot un fenomen medical. Cartea abordează într-adevăr istoria culinară din perspectiva unui fenomen mai general - și medical fără îndoială - nutriția. Dar e fascinant să descoperi ce mîncau strămoșii noștri (Partea
Istorii culinare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16305_a_17630]
-
plecat la timp din România, dacă ar fi devenit scriitor într-o țară liberă, cu o limbă de largă circulație? Ori dacă textele lui ar fi fost traduse în franceză sau engleză, dacă ar fi izbutit să atragă atenția unui editor străin, reușind astfel să evadeze din sordida lume în care trăia? Odată puse la condițional perfect, asemenea întrebări marchează finalul, oboseala, abdicarea. În mai, 1945, Mihail Sebastian a murit într-un accident stupid, lovit de un camion în timp ce traversa strada
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
colecția "Universitas", 35 de titluri în colecția "Momente și Sinteze", 26 în colecția "Confluențe", 30 în colecția "Memorialistică" și 52 în colecția "Documente literare". De fapt, ceilalți ani de activitate au adăugat fiecărei din aceste colecții multe alte titluri. Cunoscutul editor I.E. Torouțiu și-a cîștigat celebritate și recunoștință numai prin cele 13 ale sale volume de documente literare. Ce apreciere merită colecția de "Documente literare" a Minervei, unde au apărut, cred, aproape 100 volume dintre cele mai atrăgătoare (nouă volume
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
alții)? Cîtă vreme va exista cultura românească aceste volume de documente literare vor sta căpătîi pentru investigație și studiu. Și nu mă sfiesc să spun că, împreună cu zeci de volume de memorialistică, văd în această înfăptuire culturală, mîndria mea de editor, privind, azi, nostalgic, la trecut. Iar colecțiile "Momente și Sinteze", care, prin exegeze de valoare, au relevat momente semnificative din evoluția gîndirii teoretice a valorilor literelor românești (să amintesc numai remarcabilele studii Paul Cornea, "Originele romantismului românesc", Nicolae Manolescu "Arca
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
un autor citat și de dl Virgil Nemoianu și cartea a căpătat viză. Dar aceste exemple erau cazuri limită în disputa continuă cu cenzura. De obicei, izbuteam să salvăm textul neamputat, ceea ce era chiar rostul esențial al ostenelilor noastre de editori. O izbîndă relevabilă a fost reeditarea, cu textul rămas integral, în 1982, a celebrei Istorii a literaturii române de la origini pînă în prezent a lui G. Călinescu. Redactori am fost eu și regretata mea colegă Rodica Rotaru. Referatul către "foruri
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
integrală. Și îi aduc, aici, un omagiu postum lui Al. Piru, care era îngrijitorul ediției și prefațatorul ei, că n-a intervenit niciunde în textul celebrului autor (am făcut, amîndoi redactorii, două colaționări pentru că în lumea literară se zvonea că editorul intervenise în text și voiam - trebuia - să verificăm această rău-voitoare zvonistică) și nici nu a admis, la multele presiuni făcute asupră-i, să-i citeze, în prefață, pe N. Ceaușescu și consoarta sa. Povestite azi, aceste izbînzi par aproape ridicole
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
trebuia - să verificăm această rău-voitoare zvonistică) și nici nu a admis, la multele presiuni făcute asupră-i, să-i citeze, în prefață, pe N. Ceaușescu și consoarta sa. Povestite azi, aceste izbînzi par aproape ridicole. Dar noi nu lucram, ca editori, în vremuri normale. Toată zbaterea noastră se încadrează perfect în ceea ce numim "rezistență prin cultură". Și, prin strădania noastră a tuturor, România acelor decenii nu a fost - cum eronat s-a afirmat - o "Sahară a spiritului", ci o țară, deși
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
va continua vocația de detectiv. Ea va păși pe urmele mele. În 1997, după ce mi-am încheiat misiunea în România, am fost detașat la Ambasada Germană din Indonezia, în Djakarta, unde am lucrat vreme de trei ani. Am convenit cu editorul meu ca acțiunea următorului roman, avînd-o ca eroină principală tot pe Charlotte Valentin, să se petreacă la Djakarta. R.B.: Să înțelegem din aceasta că Charlotte Valentin pășește pe urmele dumneavoastră, că ea constituie într-un anume fel un alter ego
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]