2,768 matches
-
o națiune) sau la cea a omenirii ca unică soluție pentru criza/crizele traversate. Acest aspect este considerat posibil de asemenea de către cei care consideră că religia va face posibilă o asemenea rezolvare prin rolul avut în combaterea individualismului și egoismului. Capitolul II Definirea comunității 1. Dificultatea demersului Într-un articol (Definitions of Community: Areas of Agreement) publicat în anul 1955, George A. Hillary Jr. a colectat 94 de definiții diferite ale comunității. O astfel de încercare astăzi ar crește cu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
relevă abordări diferențiate ale celor dinăuntru față de cei care vin. Nu este foarte nouă ideea că în UE ar trebui să intre doar țări bogate. Este o translare în plan mai larg a completării paletei atitudinale cu ceea ce ar fi egoismul de grup, cum îi spune Andrew Oldenquist. Se face trecerea de la "eu" la "al meu", fiecare urmărind interesele propriei comunități excluzând întemeiat în viziunea adepților acestei direcții, binele celor din afara ei. Există de asemenea o manieră liberală de concepere a
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fenomenului sinuciderii, Durkheim arată că sinuciderea variază invers proporțional cu gradul de integrare a grupurilor din care individul face parte. Amintind de sinuciderea egoistă și cea anomică, Nisbet arată că anomia este, pe scurt, o deteriorare a comunității morale, în timp ce egoismul este o deteriorare a comunității sociale. O perspectivă complementară celei macro-sociologice prezente la Durkheim întâlnim la Simmel cu a sa comunitate moleculară. Dincolo de ceea ce este observabil în societate grupuri, asociații găsim ceea ce sprijină aceste structuri, fundamentul lor și anume acele
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunitate, indivizii și grupurile componente sunt atât independente, cât și interdependente, funcția distinctă a comunității fiind reconcilierea perspectivelor parțiale cu cele generale. O perspectivă diafană asupra naturii umane ne îndepărtează de o abordare realistă. Orice comunitate trebuie să recunoască legitimitatea egoismului ca aspect de bază al umanității și prin urmare ca un punct de plecare necesar pentru viața grupului. Negarea acestui aspect este în măsură să submineze toate acțiunile ulterioare. Adevărata funcție a comunității ar fi să regleze, să disciplineze și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de Tocqueville considera individualismul un ingredient relevant al democrației americane, prezentându-l ca pe un cuvânt recent creat. În societățile premoderne oamenii nu acționează întotdeauna în maniere care promovează interesele comunității. În ultimă instanță, problema individualismului este că eșuează în egoism. Când ajung în acest stadiu, oamenii întorc spatele societății mai largi, refuzând să își asume datoriile de cetățeni. Mihai Ralea echivala aceeași mișcare cu Renașterea ori subminarea imperiului roman de către creștinism. "Pe scurt, această revoluție afirmată în domeniul tuturor valorilor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
prezentă, europeană sau nu. Dezvoltarea societății europene a fost de la uniunile gemeinschaft la asociația gemeinschaft, apoi la asociația gesellschaft și, în final, la uniunile gesellschaft. Primele trei faze ale dezvoltării reflectă o individualizare crescută a relațiilor umane, impersonalitatea, competiția și egoismul devenind treptat tot mai dominante. A patra fază reprezintă efortul societății moderne de a recupera prin tehnici de relaționare umană, securitate socială și asigurarea locului de muncă -, în contextul unei corporații private sau publice de gen gesellschaft, unele dintre avantajele
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ș( impostorii și-au găsit, (n general, bun teren de propășire (n spațiul rom(nesc. (n lupta (mpotriva lor, trebuie folosite arme cu bătaie lungă. Printre elementele ce contribuie la asigurarea unei atitudini de deschidere către social, de depășire a egoismului, Maiorescu identifica ș( arta, datorită acțiunii moralizatoare a acesteia. "Dacă ni se pune (ntrebare: arta (n genere ș( (n special arta dramatică are sau nu are ș( o misiune morală? contribuie ea la educarea ș( (nălțarea poporului? Noi răspundem fără
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
muncitori", "gospodari") și apoi răspunsuri ce se încadrează în registrul valorilor ce amintesc de spiritul comunitar și umanitar ("omenie", "respect", "întrajutorare", "cinste", "unitate", etc.) În ce privește trăsăturile negative, se înregistrează și aici o serie de diferențe între cele două sate: astfel, "egoismul, avariția, lăcomia" sunt plasate pe primul loc în Ludoș (17 %) și doar pe locul patru în Tălmăcel (9,3 %), ceea ce ar putea fi un simptom pentru o comunitate mai puțin unită în Ludoș, unde fiecare își urmărește mai degrabă propriile
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
17 %) și doar pe locul patru în Tălmăcel (9,3 %), ceea ce ar putea fi un simptom pentru o comunitate mai puțin unită în Ludoș, unde fiecare își urmărește mai degrabă propriile interese, ceea ce e perceput de cei din jur ca egoism. "Invidia" ocupă în Tălmăcel locul 2 (18% din totalul răspunsurilor), iar în Ludoș doar locul 5 (7,2%). Un sentiment cum este acela al invidiei este cel mai probabil să apară acolo unde există diferențe mari de status economic sau
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
le atribuie românilor numai defecte dezbinați, leneși, hoți, ipocriți și consideră că sunt religioși, iar rromii atribuie preponderent calități românilor cumsecade, demni de încredere, cinstiți, harnici -, dar și câteva defecte delăsători, egoiști. Printre defecte același studiu enumeră duplicitatea, indisciplina, lenea, egoismul, slugărnicia, naivitatea, dar și credulitatea, mitocănia, superficialitatea. Rezultatele sunt confirmate și de alte studii (vezi în Vasiliu, 2005: 61-65) care prezintă aproximativ aceleași calități și defecte ale românilor autoatribuite inteligență, hărnicie, ospitalitate, omenie, bunătate. Grafic 5.3 Trăsături de caracter
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
la toate; epicurianismul este un hedonism de un fel aparte, diferit de cel stigmatizat de Aristotel. Epicur face din plăcere temeiul existenței noastre, sensul ei, dar nu eșuează în amoralismul la care l-ar fi dus un hedonism vulgar împreună cu egoismul implcat de acesta. Pierre Gassendi a publicat în 1647 "Viața și moravurile lui Epicur". Binele suprem stă în voluptate. Epicureismul nu se reduce la versiunea ascetică, ci o are și pe acea hedonistă, voluptatea epicureică nu este desfătarea bestială și
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
intenționat și, totodată, vital pentru supraviețuirea grupului. În opinia lui Nonaka, a Învăța să uiți ce-ai Învățat, a nu ezita să experimentezi, să combini și să generezi ipoteze noi derivă din posibilitățile oferite de ba, de acel good ba. Egoismul intern este respins aici În favoarea unei atmosfere altruiste, unde improvizația ține de mijloacele dezvăluirii și socializării științei tacite. Cunoașterea nu este exterioară indivizilor și nu trebuie căutată În afara lor, indiferent dacă aparțin sau nu organizației, ci pornind de la ei Înșiși
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
în funcție de cât de mult sunt dispuși să realizeze un dialog flexibil cu ceilalți, respectiv de a face schimburi de valori materiale și spirituale cu cei care îi înconjoară. Elevii „problemă” sub raport comportamental (disciplinar) sunt, de obicei, persoane încorsetate de egoism în interpretarea situațiilor sociale, sunt persoane dominate de incapacitatea de a se detașa de propriile trăiri și tendințe egocentrice, ceea ce le determină să creadă că au numai drepturi, nu și îndatoriri. Incapacitatea de a accepta o frustrare, un reproș sau
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în mai multe rânduri. Iată ce scrie, de exemplu, Ion Radu: „Sublinierea aspectului competitiv al muncii școlare Ă prin sistemul premial și de penalizare Ă se poate răsfrânge negativ în sfera relațiilor interpersonale, se creează rivalități, conflicte, sentimente de invidie, egoism” (Radu, 1976, p. 192). Structura competitivă amplifică în general anxietatea elevilor și teama lor de eșec, încât cei mai mulți o resping. Însuși, grupul-clasă ca întreg, poate exterioriza atitudini de respingere a atmosferei de competiție instituită de profesori. Dacă în clasele structurate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ca „afectați, agresivi, exigenți, dependenți, dominanți, viguroși, nerăbdători, cu spirit de inițiativă, sinceri, sarcastici, puternici, influențabili” (p. 222). Cei care au avut rezultate bune la inteligență, dar slabe la originalitate s-au descris ca „blânzi, optimiști, plăcuți, liniștiți, lipsiți de egoism” (Barron, 1963, p. 222). Barron a remarcat: Atunci când se compară aceste autodescrieri cu felul în care personalul unității îi descrie pe subiecții și originali și inteligenți, se observă că inteligența reprezintă modul cum funcționează principiul realității în comportament și stă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de constituțiile câtorva state europene, sugerând, astfel, că ele reprezentau măsuri fundamental necesare și În România. Principiile pe care Banu le așeza la baza reorganizării statului erau diferite de legile naturale descrise de Moldovan. Factorii restructurării erau „solidaritatea socială, umanitarismul, egoismul subordonat intereselor comunității și echivalentul economic al capitalului de sănătate”, toți considerați În aspectele lor atât pozitive, cât și negative 100. Spre deosebire de viziunea lui Moldovan, care aduce În prim-plan importanța covârșitoare a factorilor ereditari, teoria lui Banu despre forțele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
program de igienă rasială”, adoptând astfel terminologia prevalentă la acel moment În Germania. În cadrul acestei conferințe, Banu Încerca să demonstreze că un astfel de program era imperativ necesar, argumentând cu imaginea unei „competiții brutale” Între națiuni Într-o eră a „egoismului rasial”102. Statul trebuia să devină autoritatea centrală În controlarea implementării acestui program: „Principalul responsabil cu adoptarea tuturor măsurilor necesare protejării familiei și a căminului este statul”103. În opinia lui Banu, pașii prioritari erau centralizarea instituțiilor statului și mobilizarea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Suferința - factor de remodelare spirituală ......................................................... 154 Conduita demnității sau a bunului - simț .............................................................. 157 Competența morală a conștiinței, a eului spiritual .......................................................... 161 Sănătate și boală. Somă și psihic. Alienarea condiției umane (depresia, anxietatea - aspecte ale depersonalizării).................................................................................................... 166 Egocentrismul psihologic, orgoliul, invidia, egoismul moral - alteritatea, altruismul, spiritul empatic .............................................................................................................. 170 Responsabilitate, seriozitate, simț al datoriei - iresponsabilitate, superficialitate .............. 179 Recunoaștere, remușcare, smerenie, căință („lacrimi” ale eului moral) ..................... 182 Păcatul, pedeapsa și iertarea .................................................................................. 186 Conformism, oportunism atitudinal .................................................................... 189 Respectul față de sine Însuși - deprecierea de sine, culpabilitatea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
critic, obiectiv - apreciere și autoapreciere subiectivă „Simțurile nu Înșală; judecata Înșală.” (J. W. Goethe) Totuși, „judecata” este superioară „simțurilor”, deoarece ea ne dă Înțelesul asupra a ceea ce simțurile observă, și prin aceasta ea guvernează, chiar dacă „Înțelesul” este influențat uneori de egoismul intereselor sau al prejudecăților noastre. * „Așa se Întîmplă mereu: În clipa cînd te apropii de sfîrșit, Începi să nu mai ai Încredere În ce ai făcut.” (H. de Balzac) Probabil pentru faptul că, pe măsură ce realizezi proiectul inițial, Îl vezi altfel
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
să caracterizeze epoca noastră.” (A. Einstein) Constatarea lui Einstein pare să fie valabilă și pentru acest Început de nou mileniu, cînd oamenii abandonează calea „suferinței” (desigur, a celei morale) și se dedică aproape exclusiv perfecționării mijloacelor de trai și unui egoism al fericirii individuale: „Nu există decît o cale către adevărata măreție umană: calea suferinței... Cinste celui care a trecut prin viață ajutîndu-i mereu pe alții, fără să cunoască frica, și căruia agresivitatea și resentimentele i-au rămas străine. Asta e
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
nenorocirea dă pe față caracterul, iar fericirea Îl ascunde.” (Horațiu) În restriște, În primejdii pline de risc, autocontrolul slăbește Într-atît, Încît omul Își arată adevărata fire: de ex. unii au curajul, alții lașitatea; unii constanța În sinceritate, alții ipocrizia; unii egoismul, alții generozitatea etc. În schimb, În „fericire” sufletul este atît de mulțumit, Încît Își pierde simțul discriminativ și, o dată cu el, și simțul etic. * „Acela căruia Îi surîde norocul este deștept.” („Pañcatantra”) Într-adevăr, „norocul” Îți facilitează o serie de reușite
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
bunul-simț” poate evita lucrul acesta. * „Iubește pe aproapele tău ca pe tine Însuți”. Acest percept moral creștin cuprinde un paradox subtil, care i-a prilejuit filosofului Lucian Blaga un comentariu ironic, pe măsură: „Ciudat: În această poruncă a moralei altruiste, egoismul este propus ca exemplu de urmat. În numele iubirii față de aproapele, ni se cere la fiecare pas să ne sacrificăm pentru «egoismeleă altora”. * „Și-mi caut leacul/Și la Dumnezeu și la dracul.” (Tudor Arghezi) Putem să ne găsim mulțumirea În
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
creadă că la o răutate nu se poate răspunde decît tot printr-o răutate! * „Temnița cea mai de temut e aceea În care te simți bine.” (N. Iorga) Nicăieri nu se simte omul mai bine ca În cadrul prejudecăților și al egoismului lui. * „Mai mulți prieteni poți cîștiga cu un singur păcat, decît cu toate virtuțile.” (N. Iorga) Pentru că „păcatul” este mai contagios decît „virtutea”: atractivitatea lui rezultă din faptul că se adresează dorințelor noastre de a face, pe cînd „virtutea” capacității
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
care, din vanitate, se laudă că nu pot fi Înșelați de nimeni - astfel că, În mod paradoxal, aceștia ajung să fie mult mai Înșelați decît primii. * „CÎndva oamenii se temeau de viitor; acum se teme viitorul de oameni.” (Werner Mitsch) Egoismul individual a devenit atît de agresiv, Încît a dat naștere unui război tot mai acerb Între oameni. Astfel „viitorul” este compromis, deoarece acolo unde lipsește dragostea, lipsește și fericirea. * „Pierderea unei iluzii te face mai Înțelept ca găsirea unui adevăr
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
să ne observăm greșelile, e bine să ne căutăm pentru un timp oponenți redutabili, capabili să ne penalizeze slăbiciunile sufletești. * „Nu te Însoți cu nimeni prea mult. Te vei bucura mai puțin, dar vei și suferi mai puțin.” (Marțial) Fiindcă egoismul structural al omului Îl face să suporte cu greu eventuala bunăstare sau superioritate sufletească a celuilalt. * „Anaxagora Învață că toate animalele posedă rațiunea activă, dar nu rațiunea pasivă, care este, oarecum, interpreta inteligenței.” (J.W. Goethe) Rațiunea animalului se legitimează
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]