1,375 matches
-
fi cuplați cu glucoza sau cu aminoacizii și îi secretă pe cei de potasiu. Tot în mucoasa colonului există un sistem de schimb între clor și bicarbonat. Colonul unei persoane adulte este capabil să absoarbă 1 l de apă împreună cu electroliții amintiți. Când în ileon trec cantități mari de lichid se pot absorbi până la 3 l de apă în 24 de ore. Nu sunt absorbite din colon glucidele, proteinele, grăsimile nescindate și calciul. Datorită posibilităților de absorbție a colonului, prin instilațiile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
a. Reglează osmolaritatea prin excreția de urină cu osmolaritate crescută sau scăzută, în funcție de necesități. b. Păstrează în limite fiziologice volumul lichidului extracelular al organismului prin controlul excreției de apă și sodiu. c. Reglează echilibrul electrolitic (concentrația substanțelor ionizate în plasmă electroliți). d. Participă la echilibrul acido-bazic prin eliminarea de H+ în condiții de hiperaciditate sau de HCO3în condiții de alcalinitate plasmatică. e. Contribuie într-o măsură esențială la menținerea presiunii arteriale. f. Degradează o serie de hormoni peptidici, precum insulina, glucagonul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
contracurent Curgerea în direcții opuse în ramurile descendent și ascendent al ansei și proximitatea celor două brațe permite interacțiunea între acestea. Se crează un fenomen de feedback pozitiv, determinat fenomenele ce au loc la acest nivel. Cu cât mai mulți electroliți elimină ramul ascendent, cu atât va crește osmolaritatea interstițiului, care va permite un eflux și mai mare de apă și cu atât mai concentrat va fi lichidul ce va ajunge la nivelul ramului ascendent. Acest fenomen de feedback pozitiv multiplică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
capacitatea de concentrare a ansei, și de aceea se numește fenomenul de multiplicare, iar deoarece direcția fluxului de lichid tubulară este opusă, se numește în contracurent (fig. 103). Pentru ca fenomenul de multiplicare să fie eficient, cea mai mare parte a electroliților extrași din urină trebuie să rămână la nivelul lichidului interstițial al zonei medulare. Aceasta se realizează cu ajutorul vasa recta, vase lungi, ce coboară de la limita între corticală și medulară și merg în paralel cu ansele. Aceste sunt atât arteriole cât
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
cu ansele. Aceste sunt atât arteriole cât și venule. Vasa recta ascendente sunt capilare fenestrate, iar cele descendente au un endoteliu continuu, cu proteine transportori pentru uree și aquaporine. Vasa recta mențin hipertonicitatea cu ajutorul unui mecanism numit schimb în contracurent. Electroliții și alți solviți, mai ales ureea, cere sunt prezenți în concentrații mari în medulară, difuzează în vasa recta descendente, deoarece acestea sunt permeabile pentru ioni și apă. Apoi, aceiași electroliți și uree vor difuza din vasele ascendente înapoi în interstițiu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
recta mențin hipertonicitatea cu ajutorul unui mecanism numit schimb în contracurent. Electroliții și alți solviți, mai ales ureea, cere sunt prezenți în concentrații mari în medulară, difuzează în vasa recta descendente, deoarece acestea sunt permeabile pentru ioni și apă. Apoi, aceiași electroliți și uree vor difuza din vasele ascendente înapoi în interstițiu, păstrând apa în sânge, datorită presiunii coloid-osmotice date de proteinele plasmatice, care nu pot trece prin peretele capilar. Astfel, electroliții rămân captivi în medulară, iar apa este recuperată în circulație
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
deoarece acestea sunt permeabile pentru ioni și apă. Apoi, aceiași electroliți și uree vor difuza din vasele ascendente înapoi în interstițiu, păstrând apa în sânge, datorită presiunii coloid-osmotice date de proteinele plasmatice, care nu pot trece prin peretele capilar. Astfel, electroliții rămân captivi în medulară, iar apa este recuperată în circulație. Ansa Henle este un component esențial al nefronului deoarece permite concentrarea urinii (creșterea osmolarității acesteia peste osmolaritatea plasmatică). Cu cât necesitățile speciei cer o mai mare economie de apă, cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
apă și sodiu în funcție de necesitățile organismului. Porțiunea inițială a tubului distal formează parțial complexul juxtaglomerular, furnizând celulele-senzor ale maculei densa și participând la fenomenul de feed-back tubulo glomerular. Partea următoare este foarte răsucită, are mecanisme foarte eficiente de reabsorbție a electroliților și este practic impermeabil pentru apă și uree. Mai est denumit și segmentul de diluție, deoarece diluează urina prin îndepărtarea ionilor. Celulele tubului distal prezintă un cotransportor de Na/Cl, care reabsoarbe sodiul din lumenul tubular, apoi acesta fiind eliminat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
estimări destul de corecte folosind sulfați radioactivi sau zaharuri inerte, de tip inulină sau manitol. Compoziția lichidelor corporale este diferită în funcție de compartiment. Aceste conțin cantități semnificative de moleculă fără sarcină electrică, dar, din punct de vedere cantitativ, substanțele ionizate (numite generic electroliți) contribuie cel mai mult la concentrația totală a solviților sau osmolaritatea lichidelor corporale. Osmolaritatea plasmei, măsurabilă cu osmometrul sau calculată este de 290-300 mOsm/l. După cum se poate observa din tabelul de mai sus, există diferențe semnificative în compoziția LIC
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
1500 ml. Pierderile pot fi și ele extrem de variabile, în funcție de condiții. In condiții normale, prin materiile fecale se pierd cantități reduse de apă (100 ml), dar în condiții patologice (vomă, diaree) se pot pierde cantități foarte mari de apă și electroliți, care pot duce foarte repede la dezechilibre periculoase sau chiar fatale. Pierderile respiratorii sunt determinate de eliminarea vaporilor de apă prin aerul expirat. Reprezintă aproximativ 400 ml/zi și nu pot fi reduse sau crescute în mod semnificativ. Pierderile cutanate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
atribuie, cum este și firesc, un caracter oxidativ, respectiv reductiv, reacțiilor de electrod din cadrul micropilelor de coroziune. Prin extindere, se poate aminti coroziunea care are loc atunci când zone diferite ale aceleiași piese, confecționate din același metal, se află într’un electrolit uniform din punct de vedere compozițional, dar aflat la temperaturi diferite; mecanismul nu este elucidat [3], dar noi am sugera o extrapolare a unui fenomen constatat în domeniul biochimic: rH-ul optim procesului este o funcție de temperatură (fig. 1) [4
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
pitului), iar altele se pot oxida (la gura pitului). Reciproc, soluția devine (v. fig. 12) mai oxidantă în fundul pitului decât la gura acestuia, formându-se o pilă redox, cu electrozii identici (metalul din cele două zone, dar echipotențial), dar cu electrolit diferențiat în spațiul anodic, respectiv catodic. În fundul pitului, unde soluția este mai oxidantă, metalul se dizolvă. Metalul pasivizat este un caz particular. Pasivizarea înseamnă că metalul este menținut superficial la un potențial (artificial) mai mare decât cel al soluției, iar
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
unei mărimi suficiente a pitului permite accesul liber al soluției în pit, deci echilibrarea potențialelor soluției și metalului, oprind procesul corosiv. Și coroziunea chimică poate fi interpretată în același mod (ca având un determinism redox) dacă considerăm modelul pilă cu electrolit solid (oxidul ce separă un electrod metalic - de speța I-a - de unul de gaz, atmosfera versus altă zonă a metalului). În cazul sistemelor neierarhizate (cu un singur nivel), se manifestă o dependență redox directă (alură gaussiană) a proceselor ce
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
ale organismelor (speciilor) componente ale foulingului biologic. Zonele acoperite, anaerobe, au rol de anod, în cadrul unei pile constituite împreună cu zonele neacoperite, aflate ca urmare într’un mediu aerob și care îndeplinesc rolul de catod. Zona anodică se oxidează, trecând în electrolit [14]. Fenomenul este prezent inclusiv la briozoare [106]. Un atare fenomen are loc nu numai implicând zone acoperite, respectiv neacoperite (cazuri limită), dar și în cazul acoperirii cu straturi inegale, ca grosime sau caracteristici (neomogenitatea biologică a foulingului biologic, concretizată
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
16], adică gradiente de rH. 2.3.4.4.4. Mecanismul gradient de concentrație O pilă galvanică se realizează (cuprinde) din doi electrozi diferiți ca potențial de electrod. Chiar de natură identică (calitativ) fiind, potențialul lor poate diferi dacă concentrația electrolitului adiacent este diferită (aspectul se poate demonstra și via rH, ținând cont de dependența rH = f(C) (fig. 1, 40)). Pentru a exista un curent electronic trebuie ca egalarea concentrației electroliților să fie însoțită de ionizarea metalului unuia dintre electrozi
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
identică (calitativ) fiind, potențialul lor poate diferi dacă concentrația electrolitului adiacent este diferită (aspectul se poate demonstra și via rH, ținând cont de dependența rH = f(C) (fig. 1, 40)). Pentru a exista un curent electronic trebuie ca egalarea concentrației electroliților să fie însoțită de ionizarea metalului unuia dintre electrozi, implicit trecerea lui ulterioară în hidroxid: respectiv reducerea inilor metalici din soluție, în cealaltă semipilă, implicit trecerea sării (metalului din electrolit) în acid: Evident, acidul poate provoca și la acest electrod
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
Pentru a exista un curent electronic trebuie ca egalarea concentrației electroliților să fie însoțită de ionizarea metalului unuia dintre electrozi, implicit trecerea lui ulterioară în hidroxid: respectiv reducerea inilor metalici din soluție, în cealaltă semipilă, implicit trecerea sării (metalului din electrolit) în acid: Evident, acidul poate provoca și la acest electrod o coroziune, de această dată chimică. În zona anodică, cu concentrație anionică mică, apare oxidarea, iar în zona catodică, cu concentrație anionică mare, apare reducerea. Este vorba în principiu de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
amplifice efectele foulingului biologic, generând și consecințe fizice prin precipitate. Depunerea neuniformă (din punct de vedere cantitativ) a foulingului biologic face ca accesul la stratul laminar (necesarmente, din punct de vedere fiziologic, a exista între stratul biotic și metal) a electrolitului reprezentat de ionii din apă să fie diferit de la o zonă la alta. Concluzia se impune de la sine. Depunerea poate fi neuniformă și din punct de vedere calitativ în ceea ce privește compoziția biocenotică a foulingului biologic, mai precis raportul dintre autoși heterotrofe
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
stimularea, desigur de către partenerul de biocenoză, a procesului de oxidare anodică. 2.3.4.4.6. Mecanismul chimic (electrochimic) Fouligul biologic poate promova forme de coroziune chimică și electrochimică ca urmare a eliminării în mediu a unor cantități importante de electrolit, fie acesta acizi (organici și anorganici), săruri (rezultate din mineralizarea realizată de consumatorii biocenozei), gaze dizolvate, care fac parte din deșeurile viețuirii (O2, CO2, H2S); într’un cuvânt, este vorba de atacul direct al metalului suport. Pentru materiale nemetalice, precum
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
mai cunoscut este derivatul care se formează cu cationul de cupru, în mediu alcalin. Oligopeptidele dau în caeste condiții o colorație albastră închisă, iar polipeptidele o colorație violet intensă. În alcool absolut peptidele sunt insolubile, ca și aminoacizii , peptidele sunt electroliți amfoteri. Proprietăți chimice Sunt generate de funcțiunile amino și carboxil, precum și de radicalii grefați pe catenă. În general sunt analoage aminoacizilor din care provin, se cunosc însă o serie de proprietăți noi datorate legăturilor peptidice. Formarea de săruri Se realizează
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
fizice cuprinse sub denumirea de viață. Sunt proteine unele substanțe cu puternică activitate biologică ale celulelor ca: enzime, pigmenți, hormoni și anticorpi. După solubilitate, se disting două clase de proteine și anume: solubile în apă și în soluții diluate de electroliți și insolubile în acești dizolvanți. Proteine solubile Albuminele sunt proteine ușor solubile în apă sau în soluții diluate de electroliți, se găsesc mai ales în serul sanguin, albușul de ou și în lapte. Globulinele sunt proteine insolubile în apă dar
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
și anticorpi. După solubilitate, se disting două clase de proteine și anume: solubile în apă și în soluții diluate de electroliți și insolubile în acești dizolvanți. Proteine solubile Albuminele sunt proteine ușor solubile în apă sau în soluții diluate de electroliți, se găsesc mai ales în serul sanguin, albușul de ou și în lapte. Globulinele sunt proteine insolubile în apă dar solubile în soluții diluate de electroliți. Globulinele se găsesc atât în tumori cât și în țesuturi. De o importanță deosebită
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
Proteine solubile Albuminele sunt proteine ușor solubile în apă sau în soluții diluate de electroliți, se găsesc mai ales în serul sanguin, albușul de ou și în lapte. Globulinele sunt proteine insolubile în apă dar solubile în soluții diluate de electroliți. Globulinele se găsesc atât în tumori cât și în țesuturi. De o importanță deosebită sunt globulinele din sânge, sângele este o suspensie de corpusculi(globule albe și roșii) vizibile la microscop, într-un lichid omogen numit plasmă. Plasma conține trei
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
pot provoca fagocitarea ei). Proteine insolubile Se mai numesc proteine fibroase sau scleroproteine, acestea intră în compoziția țesuturilor de susținere ale organismului animal (în regnul vegetal acest rol îl joacă celuloza). Nu sunt solubile în apă sau soluții diluate de electroliți și sunt foarte rezistente la hidroliză. Cele mai importante scleroproteine sunt: keratina păr, unghii, colagenul componentul principal al tendoanelor, cartilajelor, pielii, fibroina proteina sin mătase, miosina mușchi. Moleculele proteinelor sunt constituite din catene polipeptidice, în care resturile de α - aminoacizi
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
Proprietăți Cele mai multe proteine au fost considerate substanțe amorfe, s-au izolat însă proteine în stare cristalină (hemoglobina, pepeina), proteinele naturale sunt optic active. Din punct de vedere al solubilității, unele proteine sunt solubile în apă, sau în soluții diluate de electroliți, iar altele numai în acizi. Soluțiile proteinelor au proprietăți coloidale. Ca și aminoacizii, datorită grupărilor aminice și carboxilice libere, proteinele au proprietăți amfotere și joacă rolul de substanțe tampon în organism. În mediu acid formează cationi, iar în mediu bazic
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]