1,904 matches
-
momentul de față nimeni nu-i poate sta alături, ca poet, lui Nichita Stănescu. VALERIU CRISTEA SCRIERI: Sensul iubirii, pref. Silvian Iosifescu, 1960; O viziune a sentimentelor, București, 1964; Dreptul la timp, cu ilustrații de Mihu Vulcănescu, București, 1965; 11 elegii, București, 1966; Roșu vertical, București, 1967; Oul și sfera, București, 1967; Alfa (1957-1967), București, 1967; Laus Ptolemaei, București, 1968; Necuvintele, București, 1969; Un pământ numit România, București, 1969; În dulcele stil clasic, București, 1970; Poezii, București, 1970; Belgradul în cinci
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
literatura moldovenească”, „Codrî”, „Tinerimea Moldovei”, „Literaturnaia gazeta” ș.a. Alături de cărți de critică literară - Martor ocular (1983), Regăsirea numelui (în limba rusă, 1990) sau Bunul simț (1996) -, Ț. a tipărit mai multe culegeri de versuri, între care Cămașa lui Nessos (1988), Elegii pentru mintea cea de pe urmă (2000), precum și eseul Sabatul sau Noaptea vrăjitoarelor politicii moldovenești (2000). I s-au decernat Premiul Centrului Independent de Jurnalism (1999) și Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2000). Zgârcit în aprecieri atunci când face comentarii referitoare la
ŢURCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290306_a_291635]
-
afin cu spiritul optzecist: „Otravă rumenă mi-e fructul/ ce l-am dat luminii” (Ars poetica). Cele mai multe poeme au un subtitlu care îi permite autorului să se dedubleze, să intre în pielea „personajelor” inventate de el sau de alții: Din elegiile lui Simplicissimus (Majorat, Plecarea), Din viziunile Profetului (Sara pe deal), Din „Antologia poeziei de dragoste”, Din tânguirile lui Abélard, Ultima rugă a Cavalerului de la Mancha Don Quijote cel Bun (Sete), Scrisoarea lui Harap Alb către fata Împăratului Roș (Nu cerca). Deși
ŢURCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290306_a_291635]
-
exprimă, grav și trist, o stare aproape agonică: „Sub pașii moi e ziua o povară./ Cucuta-i verde-verde. Într-o sferă/ plină cu mercur mă scald. E frig./ E început de eră./ Sunt singurul exemplar din speță ce mai speră” (Elegia Cavalerului Tristei Figuri). Volumul Elegii pentru mintea cea de pe urmă, influențat de activitatea politică a lui Ț., se caracterizează prin implicare intensă, printr-o vehemență îndurerată, ce se revarsă asupra unor politicieni din stânga Prutului, asupra unor indivizi corupți și iresponsabili
ŢURCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290306_a_291635]
-
stare aproape agonică: „Sub pașii moi e ziua o povară./ Cucuta-i verde-verde. Într-o sferă/ plină cu mercur mă scald. E frig./ E început de eră./ Sunt singurul exemplar din speță ce mai speră” (Elegia Cavalerului Tristei Figuri). Volumul Elegii pentru mintea cea de pe urmă, influențat de activitatea politică a lui Ț., se caracterizează prin implicare intensă, printr-o vehemență îndurerată, ce se revarsă asupra unor politicieni din stânga Prutului, asupra unor indivizi corupți și iresponsabili. Poemele pierd din rafinament, făcând
ŢURCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290306_a_291635]
-
aici singurele viețuitoare,/ în mersul lor legănat, în ochii lor plini de o mahnă adâncă/ se mai resimte melancolia stăpânilor de altădată”. SCRIERI: Martor ocular, Chișinău, 1983; Cămașa lui Nessos, Chișinău, 1988; ed. 2, Chișinău, 1996; Bunul simț, Chișinău, 1996; Elegii pentru mintea cea de pe urmă, Chișinău, 2000; Sabatul sau Noaptea vrăjitoarelor politicii moldovenești, Chișinău, 2000. Repere bibliografice: Gheorghe Mazilu, „Cămașa lui Nessos”, „Tinerimea Moldovei”, 1989, 26 februarie; Gheorghe Mazilu, Riscul experimentului, „Nistru”, 1990, 2; Vladimir Beșleagă, Mitul ca un avertisment
ŢURCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290306_a_291635]
-
spre autobiografic -, sunt depășite în Invitație la vis (1967), unde spectacolul lumii privit din interior este transmis cu uimire și cu glas șoptit. Versurile din Viori fără amurg (1969) aduc în plus ironia și umorul, în maniera romanțelor minulesciene. În Elegie cu Francesca da Rimini (1971) U. atinge o maturitate poetică evidențiată de timbrul pur, de muzicalitatea de cantilenă, ca și de ideea originală a cărții. Fiecare piesă este gândită ca o confesiune a unuia dintre personajele feminine celebre create de
URECHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
Sunt aici texte concise, alcătuite mai ales din câte două catrene, care surprind cu vervă aspecte cotidiene ale perioadei de tranziție. SCRIERI: Temperamentul primăverii, pref. Ion Dodu Bălan, București, 1964; Invitație la vis, București, 1967; Viori fără amurg, București, 1969; Elegie cu Francesca da Rimini, București, 1971; Prințul marelui puțin, București, 1971; Tot ce mă doare, Timișoara, 1972; Noapte de zile mari, București, 1976; Spectacolul privirii, Timișoara, 1976; Balada neatârnării, cu ilustrații de Doina Micu, Timișoara, 1977; Eminescu, Timișoara, 1979; Ulcioare
URECHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
Geo Găletaru, Nuanțe elegiace ale lirismului în poezia lui Damian Ureche, O, 1970, 5; Cornel Ungureanu, „Prințul marelui puțin”, O, 1971, 4; Alex. Ștefănescu, „Prințul marelui puțin”, LCF, 1971, 19; Mircea Constantinescu, „Prințul marelui puțin”, VR, 1971, 8; Dan Cristea, „Elegie cu Francesca da Rimini”, RL, 1972, 7; Dan Mutașcu, „Elegie cu Francesca da Rimini”, CRC, 1972, 10; Liviu Grăsoiu, Profil: Damian Ureche, O, 1973, 13; Victor Atanasiu, „Tot ce mă doare”, VR, 1973, 6; Cornel Ungureanu, „Tot ce mă doare
URECHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
Ureche, O, 1970, 5; Cornel Ungureanu, „Prințul marelui puțin”, O, 1971, 4; Alex. Ștefănescu, „Prințul marelui puțin”, LCF, 1971, 19; Mircea Constantinescu, „Prințul marelui puțin”, VR, 1971, 8; Dan Cristea, „Elegie cu Francesca da Rimini”, RL, 1972, 7; Dan Mutașcu, „Elegie cu Francesca da Rimini”, CRC, 1972, 10; Liviu Grăsoiu, Profil: Damian Ureche, O, 1973, 13; Victor Atanasiu, „Tot ce mă doare”, VR, 1973, 6; Cornel Ungureanu, „Tot ce mă doare”, O, 1973, 30; Eugen Dorcescu, Damian Ureche, O, 1975, 17
URECHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
pentru tata, București, 1980; Metopele neamului, postfață Radu Vulpe, București, 1980; Scrisori din infinit, cu ilustrații de Done Stan, București, 1981; La poarta necunoscutului, București, 1983; Moștenire pentru fiica mea, București, 1983; Printre străbuni, București, 1983; Geneza luminii, București, 1984; Elegii din infinit, București, 1985; Aripă nemărginită, București, 1987; Cvadratura sonetgloselor, București, 1991; Elegii pentru mama, București, 1992; Elegii fundamentale, București, 1995; Elegiile Dumnezeirii, București, 1997; Elegiile morții, București, 1997; Epopeea blestemată... În dialog cu regizorul român de operă Bob Massini
VADUVA-POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
infinit, cu ilustrații de Done Stan, București, 1981; La poarta necunoscutului, București, 1983; Moștenire pentru fiica mea, București, 1983; Printre străbuni, București, 1983; Geneza luminii, București, 1984; Elegii din infinit, București, 1985; Aripă nemărginită, București, 1987; Cvadratura sonetgloselor, București, 1991; Elegii pentru mama, București, 1992; Elegii fundamentale, București, 1995; Elegiile Dumnezeirii, București, 1997; Elegiile morții, București, 1997; Epopeea blestemată... În dialog cu regizorul român de operă Bob Massini, București, 2000; Enciclopedia marilor personalități (coordonator), I-V, București, 1999-2003; Enciclopedia marilor descoperiri
VADUVA-POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
Stan, București, 1981; La poarta necunoscutului, București, 1983; Moștenire pentru fiica mea, București, 1983; Printre străbuni, București, 1983; Geneza luminii, București, 1984; Elegii din infinit, București, 1985; Aripă nemărginită, București, 1987; Cvadratura sonetgloselor, București, 1991; Elegii pentru mama, București, 1992; Elegii fundamentale, București, 1995; Elegiile Dumnezeirii, București, 1997; Elegiile morții, București, 1997; Epopeea blestemată... În dialog cu regizorul român de operă Bob Massini, București, 2000; Enciclopedia marilor personalități (coordonator), I-V, București, 1999-2003; Enciclopedia marilor descoperiri, invenții, teorii, modele și sisteme
VADUVA-POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
poarta necunoscutului, București, 1983; Moștenire pentru fiica mea, București, 1983; Printre străbuni, București, 1983; Geneza luminii, București, 1984; Elegii din infinit, București, 1985; Aripă nemărginită, București, 1987; Cvadratura sonetgloselor, București, 1991; Elegii pentru mama, București, 1992; Elegii fundamentale, București, 1995; Elegiile Dumnezeirii, București, 1997; Elegiile morții, București, 1997; Epopeea blestemată... În dialog cu regizorul român de operă Bob Massini, București, 2000; Enciclopedia marilor personalități (coordonator), I-V, București, 1999-2003; Enciclopedia marilor descoperiri, invenții, teorii, modele și sisteme (coordonator), București, 2000; Amvonul
VADUVA-POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
Moștenire pentru fiica mea, București, 1983; Printre străbuni, București, 1983; Geneza luminii, București, 1984; Elegii din infinit, București, 1985; Aripă nemărginită, București, 1987; Cvadratura sonetgloselor, București, 1991; Elegii pentru mama, București, 1992; Elegii fundamentale, București, 1995; Elegiile Dumnezeirii, București, 1997; Elegiile morții, București, 1997; Epopeea blestemată... În dialog cu regizorul român de operă Bob Massini, București, 2000; Enciclopedia marilor personalități (coordonator), I-V, București, 1999-2003; Enciclopedia marilor descoperiri, invenții, teorii, modele și sisteme (coordonator), București, 2000; Amvonul politic (în colaborare cu
VADUVA-POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
istorică, CNT, 1979, 18; Adriana Iliescu, Timp și eternitate, RMB, 1980, 10 947; Adriana Iliescu, „Moștenire pentru fiica mea”, RL, 1983, 32; Ion Dodu Bălan, Ștafeta responsabilității umane, CNT, 1983, 34; Artur Silvestri, „Geneza luminii”, LCF, 1984, 35; Artur Silvestri, „Elegii din infinit”, CNT, 1986, 51; Simion Bărbulescu, „Aripă nemărginită”, RL, 1987, 1; Aureliu Goci, Trilogia elegiacă, „Dimineața”, 1996, 23 decembrie; Popa, Ist. lit., II, 301-302; Opriță, Anticipația, 443. D. Mc.
VADUVA-POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
trecut / m-a tot rănit m-a tot vândut /și toamna toamna care trece /spre akheron mă va petrece /nu știu pământul de sub pleoape / cât m-o așterne de aproape / nici steaua-njunghiată-n prund / de m-o răni tot mai rotund” (Elegie). Poezia din Uneori, plutirea a fost receptată, de regulă, ca lirică integral erotică, cu precizarea că e vorba de un eros subordonat vizionarismului ontologic și moral. Începând cu volumul Respirație artificială, continuând cu Pasaj de pietoni (1979) și Semne particulare
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
obscuritate semantică. Unul din punctele de vârf, Poemul de purpură, ilustrare în zece pași neconsecutivi narativ, decupați după o indeterminare variabilă, a temei sângelui, poate fi privit ca o replică (în sensul dramatic al cuvântului, și nu neapărat intenționată) la elegiile lui Nichita Stănescu, inclusiv prin deschiderea către o retorică a metafizicului: „Tot ce există există. Tot ce există există de-a pururi./ Moartea nu are viață. Nălucă și vis e istoria/ mării e sânge, coșmarului roșu, totul s’a săvârșit
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
referitoare la existența omului de la țară în anii războiului și, în final, cu puternica sugestie a îngemănării vieții cu moartea. Această formulă a nuvelisticii lui V. s-a consolidat și s-a îmbogățit substanțial în cărțile Tăcerile casei aceleia (1970), Elegie pentru Ana-Maria (1983; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova), Mama-mare - profesoară de istorie (1988). Nuvele ca Priveghiul mărginașului și Negara, din aceeași familie cu Tăcere, au fost ulterior extinse și nuanțate. Proze de amploare epică și de vizibilă adâncime psihologică și
VASILACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
Republica Moldova), Mama-mare - profesoară de istorie (1988). Nuvele ca Priveghiul mărginașului și Negara, din aceeași familie cu Tăcere, au fost ulterior extinse și nuanțate. Proze de amploare epică și de vizibilă adâncime psihologică și socială, precum Izvodul zilei a patra și Elegie pentru Ana-Maria, dau viață unor scene ingenue din viața satului basarabean, însă purtătoare de semnificații etice, sociale și filosofice. Scrierea cea mai izbutită a lui V., analizată de multe ori în maniere divergente, dar care s-a impus în cele
VASILACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
un soare în vie, Chișinău, 1961; Ale tale două mâni, Chișinău, 1964; ed. Chișinău, 1993; Două mere țigance, Chișinău, 1964; Povestea cu cocoșul roșu, Chișinău, 1966; ed. București, 2002; Tăcerile casei aceleia, Chișinău, 1970; Pățaniile celor doi verișori, Chișinău, 1981; Elegie pentru Ana-Maria, pref. Aureliu Busuioc, Chișinău, 1983; Scrieri alese, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1986; Mama-mare - profesoară de istorie, Chișinău, 1988; Navetista și pădurea, Chișinău, 1989; Surâsul lui Vișnu, Chișinău, 1993. Traduceri: M. E. Saltâkov-Șcedrin, Basme, pref. trad., Chișinău, 1972; Vasili
VASILACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
Chișinău, 1969, 78-90; Mihail Dolgan, Marginalii critice, Chișinău, 1973, 186; Vasile Coroban, Romanul moldovenesc contemporan, Chișinău, 1974, 249-255, 287-288, 304-305, 314-317; Ion Ciocanu, Cu fața spre carte, Chișinău, 1989, 201-206; Ion Ciocanu, Dreptul la critică, Chișinău, 1990, 280-294; Eliza Botezatu, „Elegie pentru Ana-Maria”, „Făclia”, 1991, 7 iunie; Ion Mușlea, Vasile Vasilache sau Râsul carnavalesc, TR, 1991, 41; Ion Ciocanu, „Elegie pentru Ana-Maria”, „Limba română” (Chișinău), 1992, 1; Petru Creția, O contribuție importantă a prozei moldovenești la cultura națională, LA, 1992, 26
VASILACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
304-305, 314-317; Ion Ciocanu, Cu fața spre carte, Chișinău, 1989, 201-206; Ion Ciocanu, Dreptul la critică, Chișinău, 1990, 280-294; Eliza Botezatu, „Elegie pentru Ana-Maria”, „Făclia”, 1991, 7 iunie; Ion Mușlea, Vasile Vasilache sau Râsul carnavalesc, TR, 1991, 41; Ion Ciocanu, „Elegie pentru Ana-Maria”, „Limba română” (Chișinău), 1992, 1; Petru Creția, O contribuție importantă a prozei moldovenești la cultura națională, LA, 1992, 26 noiembrie; Bogdan Popescu, Moș Chirpidin și... Vișnu, CC, 1994, 1-3; Ion Ciocanu, Geneza scriitorului (dialog cu Vasile Vasilache), „Basarabia
VASILACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
o voce majoră a poeziei românești” (Nicu Caranica). Reunind motive poetice ce se vor regăsi în permanență, Thanatos e organizat în trei secvențe: o largă meditație-elegie care dă și titlul plachetei, un ciclu poematic, Poemele tăcerii, si cateva poezii independente. Elegia omonima se naște sub „lumină în amurg, în crepusculul de ape” la Cordoba „îmbibata de miresme”, dar încărcătură emoțională orientează meditația spre spațiul românesc, tărâm „Cu munți, cu caiși înfloriți, cu fântâni,/ Cu zone de dealuri, în zvon de seară
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
noi atâta risipă în noi / încât a privi în gol nu este oare / începutul unei lumi privite pe dinafară?” Poezia nu este posibilă decât din prisma acestui „îngheț” interior, a atingerii „Nordului”, grad zero al percepției suprapus peste decantarea afectelor. Elegiile din Regensburg (1994) oferă un orizont nou, unde eul liric se înfățișează în trei ipostaze - unul care trăiește existența, altul care se retrage în amintire, iar ultimul consemnează trăirea, o transformă în text: „Te-nscriu unic / în timpul ce-ți aparține doar
ZANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]