2,971 matches
-
Interesant este că tocmai dinspre medicii legiști ai autorului ne vin sugestii În această direcție: În Plăcerea textului, Barthes contemplă probabilitatea Întoarcerii subiectului: „Probabil că subiectul se Întoarce nu ca iluzie, ci ca ficțiune”. Istoria ca mystory Un alt exemplu elocvent: istoria literară de ultimă oră se bazează pe așezarea propriului story Într-o „construcție narativă”, emplotment, „creată În principal prin metafore”3. Aceasta ar presupune selectarea unui anumit registru imaginal, respectiv a unei serii de omologii istorice. Practica omologiei presupune
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Cântec pentru Bucovina (Din durerile neamului, poem dramatic), Traduceri (din Ovidiu, Horațiu, Goethe, Heine, Shelley, Robert Burns, John Milton, Alfred Tennyson). Mai mult decât aspectul de album personal, cartea are o dimensiune de laborator, de atelier literar, însumând exerciții scriitoricești elocvente pentru tipul de sensibilitate al poetei, deschis către celebrarea plenitudinii vitale. Următoarele două culegeri, Poezii (1967) și Iarba timpului (1968), sunt mărturia poetică a unei vieți în confruntare cu suferința, cu presimțirea morții. Poemele tipărite postum își trag seva, cum
DUMITRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286910_a_288239]
-
suferința personală, care îl opune existenței generale. Împietrit, „tot mai pierdut în durere”, el simte că totul îi este străin, că se face „tot mai frig și mai pustiu”, ceea ce îl conduce la o desfășurare textuală monotonă, jalonată de titluri elocvente: Destrămare, Pustiu, Suflet tulbure, Litanie, Părăsire, Amurg, Stingere, Întunecare. Dezorientarea, senzația de netăgăduit a lipsei oricărei speranțe, o egală trecere a timpului îl fac să se simtă pierdut „în frig și-n întuneric”, sorbit de „vâltorile neantului”. Deși contemplarea unor
DUMITRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
îl determină să se manifeste și ca furnizor de texte pentru scenele bucureștene, de la cele ale unor grădini de vară la cea a Teatrului Național. Localizează o serie de piese din repertoriul francez de divertisment - vodeviluri care vor primi titluri elocvente, precum Vasilache Astronomu, Madame Ordonanță, Mitică Ghinion, Lilica Ponpon, Nunta lui Țopârdea, Divorțul din Puțul cu Plopi, Mache Somnambulul ș.a., jucate în primul deceniu al secolului al XX-lea -, dar și piese ceva mai serioase: Trei pălării de damă de
FAGURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286938_a_288267]
-
the Cult of Intelligence (Knopf, New York, 1974), pp. 4, 12. 4. Publicația britanică Intelligence and National Security a manifestat un interes deosebit pentru acest subiect, publicând numeroase studii privind informațiile secrete în cadrul „dimensiunii” istoriei militare și diplomatice. 5. Un exemplu elocvent îl constituie lucrările lui David Wise. Comparați, de exemplu, două dintre primele sale lucrări (scrise împreună cu Thomas B. Ross) - The Invisible Government (Random House, New York, 1967) și The Espionage Establishment (Random House, New York,1967) - cu două volume mai recente, The
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
regrete că nu i se oferă măcar exemple ipotetice mai apropiate de realitățile umane și tehnologice, respectiv de mizele „bătăliei informațiilor” în însăși era informațională. Destinat în mod explicit altui public decât cele precedente, capitolul 6 abordează, sub un titlu elocvent („Controlul paznicilor: managementul culegerii informațiilor”), relația dintre „stăpânii politici” (autoritățile cărora li se subordonează serviciile de informații) și managementul acestora. Evidențiind rapid plusul de integritate și responsabilitate ce caracterizează normal serviciile de informații prin comparație cu alte agenții guvernamentale, Shulsky
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
motive care privesc specificul acțiunii critice în general, dar și complexitatea personalității și operei în discuție. Acestea fac necesară delimitarea și precizarea, ca într-o lecție exemplară de inițiere, a obiectivelor, a temelor și noțiunilor, așezarea și ordonarea limpede și elocventă a materialului, o expunere stringent logică și un limbaj adecvat, precum și cooperarea cu auditoriul/cititorul căruia îi este destinată lucrarea. „Privirea organică asupra omului și a operei”, pe care și-a propus-o M., este un excelent demers de critică
MECU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288076_a_289405]
-
constituie, în fapt, într-un veritabil curs sintetic de istoria literaturii, a culturii românești, o pondere deosebită având-o evocarea caldă a personalităților trecutului, dar și ale momentului. Procedeul va fi utilizat și mai târziu în activitatea didactică, un exemplu elocvent fiind volumașul Portrete pedagogice. Adaptată nivelului celor cărora le este destinat, rememorarea corespundea și predispozițiilor lui G., care, mult înainte de a fi ajuns la vârsta retrospecțiilor, începe să evoce personalitățile cunoscute direct, trecute în lumea umbrelor, precum G. Coșbuc, I. L
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
umeri gârboviți de poveri, dar parcă și mai sugestive sunt mâinile lor, „cinstite mâini de soare arse”, ei au „palme aspre de plugari” pe care stă „rezemată lumea toată”. Poezia mâinilor, a „mâinilor nerăsplătite”, surprinde un detaliu dintre cele mai elocvente și sintetizatoare. Sporind expresivitatea portretului, ca în studiile marilor maeștri, ele capătă valoare de simbol al muncii, al caznei, al jertfei. Cu alte cuvinte, al jalei, care, la rândul ei, stârnește geamătul, și, firește, lacrimile, vocabulă de o mare frecvență
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
ales de membrii celei de-a treia generații, a celor născuți Între 1950 și 1960. Ei constituiau un grup diferit de cele ale predecesorilor: tinerii ofițeri semănau cu junkerii de altădată (cuvânt prohibit În RDG), vorbeau Într-un mod foarte elocvent despre politica, despre strategie, erau foarte critici față de situația existentă În RDG. În opinia Irenei, această categorie reușise cel mai bine, după 1990. Își câștigă bine existența În economia privată, se ținea la o distanță prudență față de PDS - chiar dacă continuă
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Pentru profesiunile intelectuale, perioada de tranziție se apropia În acei ani de sfârșit, mai ales pentru anumite categorii de vârstă menținerea unei activități științifice devenea de neconceput. Scăderea brutală a numărului de participanți din Est la unele manifestări științifice era elocventa În acest sens. La congresul privind istoria RDG din 1995 nu reușiseră să participe decât doi istorici din fosta RDG. K.H. Thieme, ultimul rector al academiei de partid, era convins că diplomă să de filosofie obținută la Universitatea Humboldt este
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
în special de aducerea pe linia de plutire a familiilor cu probleme grave, în primul rând economice. Și cu toate că nu s-a pornit de la „mari teorii”, pe marginea datelor culese s-au făcut eforturi de elaborare de microteorii. Un exemplu elocvent îl constituie teoriile bazate pe investigații concrete, elaborate în această perioadă, cu privire la așteptările de rol, care susțin că neînțelegerile și divorțurile pot fi explicate în mare măsură prin diferența dintre rolul anticipat al vieții de familie și situația reală din
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
același individ face concomitent parte din mai multe grupuri sociale și are mai multe statusuri (etnic, religios, profesional, de clasă etc.), atunci homogamia și heterogamia sunt în mare măsură parțiale. 5.2.1. Vârstatc " 5.2.1. Vârsta" Un exemplu elocvent al relativității disocierii dintre homogamie și heterogamie este vârsta. În cultura euro-americană, oamenii se căsătoresc, în general, cu parteneri de aceeași vârstă sau de vârstă apropiată. Există totuși o abatere sistematică (ar fi deci o regulă de heterogamie) către o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
afacere, tranzacție (bargain) presupune deci căutarea unui partener care să-ți ofere în schimbul a ceea ce poți oferi cele mai prețioase (din punctul tău de vedere) bunuri și servicii. Mulți teoreticieni consideră, de aceea, că mariajul este unul dintre cele mai elocvente ilustrări ale validității teoriei schimbului în relațiile umane. Din perspectiva acestei teorii, similaritatea de statute socioculturale, de trăsături de personalitate și de atitudini, ca și complementaritatea nevoilor sunt cele mai importante tipuri de schimburi maritale. J. Scanzoni (1972) afirmă că
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tot în SUA, în posturi de secretar(ă) erau angajate 94% femei, în cele de lucrător în case particulare 96%, medici erau doar 2% femei, contabili 5%, lucrători în construcții 10%, operatori de vehicule 1% (Stephan, Stephan, 1985). Cifrele demonstrează elocvent cum profesiile foarte bine plătite, atât cele manuale (muncitori, operatori, constructori etc.), cât și cele intelectuale (medici, manageri), sunt aproape nepermisive pentru femei. O inegalitate flagrantă, dar mai puțin discutată până de curând este aceea că femeile au profesii și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
femeilor necăsătorite, a celor rezultați din coabitare și a celor din familiile monoparentale ca urmare a divorțului. Mult mai mult decât micșorarea beneficiilor, în tendința actuală a cuplurilor de a avea copii puțini contează creșterea costurilor implicate. Aceasta se exprimă elocvent în costul oportunității de timp, care marchează atât de pregnant viața în societatea contemporană, bazată pe munca salariată. Perioada alocată menținerii sarcinii, nașterii, îngrijirii și creșterii copilului costă nu numai timp în sine, ci și bani, fiindcă presupune întreruperea sau
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și pentru ca ea să funcționeze bine, cheia este lipsa conflictelor între părinții divorțați. 3. Comportamentul social (antisocial) al copilului și performanțele sale școlare nu sunt afectate radical de lipsa unui părinte, în particular a tatălui. Avem aici însă un exemplu elocvent de influență mascată a unor variabile. Dacă facem o comparație brută între copiii biparentali și monoparentali, rezultă că ultimii au performanțe școlare mai slabe, în cazul lor existând mai multe situații de devianță. Controlând însă variabila „venituri”, diferența se reduce
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
propoziția memorabilă, textul său fiind mai totdeauna agreabil, stârnind interesul și curiozitatea. Nu cultivă nici encomionul, nici diatriba, ci doar observația lucidă, când și când ironică, nefiindu-i străine - e adevărat, ceva mai rar - admirația și entuziasmul. Două exemple sunt elocvente pentru capacitatea autorului de a caracteriza. Spaniolii sunt un „amestec de bigotism, pasiune și senzualitate”, popor catolic prin excelență, al cărui suflet se zbate între voluptate și remușcare, astfel încât mai peste tot regăsești „două categorii de oameni: preoții și amanții
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
Jebeleanu (Din mica istorie a rezistenței scriitoricești), Ion Biberi ( Condiția scriitorului în statul democrat) și Mircea Mancaș (Literatura „rezistenței”), periodicul alunecă treptat într-un proletcultism agresiv, al cărui principal exponent a fost N.N. Munteanu, semnatar al unor texte cu titluri elocvente: De la modernism la poezia nouă socială, Noua orientare a literaturii noastre, Paralelă între realismul socialist și clasicism etc. Un caracter dirijat ideologic au și traducerile, criteriul de selecție a autorilor fiind apartenența la literatura rusă sau sovietică, participarea lor la
ROMANIA VIITOARE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289338_a_290667]
-
folcloric la cel de factură modernă. S-a realizat însă în lirica meditativă. Volumul Scrieri alese (1987) îi stabilește oarecum evoluția: autoarea se regăsește sub semnul a tot ce e valență autohtonă, a tot ce e sacru și etern. Mărturie elocventă stau poeziile din Aerul de taină (1995), cuprinzând spovedanii unde tendința de clasicizare a formulei lirice se întâlnește cu aceea de purificare estetică a mesajului. Cartea include și câteva notabile poeme închinate limbii române. Poetă lirică prin excelență, R. practică
ROSCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289373_a_290702]
-
Odiseu). Dimensiunea experimentală rămâne explicită în câteva tablete eseistice, transpuse în registru epic (Joc secund, Cuvintele), în filigranul cărora se pot citi confesiunea de atelier și crezul estetic al scriitorului. Latura autoreflexivă a prozei lui R. este constitutivă romanelor, mai elocvent în Febră vesperală. Condiția omului supus unor dramatice limitări existențiale și istorice este, simultan, temă de meditație despre destinul creatorului de literatură și capacitatea lui de a înțelege. Secvențele epice, distribuite în două planuri - lumea surprinsă de „febra vesperală” (metaforă
RUNCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289398_a_290727]
-
pe care ți le spun se-ntorc / și nu mai au putere. / Ce-ar mai fi de adăugat, inconștientă doamnă moarte?” (Idila). Apar, cu obstinație, și nu doar aici, ca simbol bufonul, saltimbancul, măscăriciul, simpla enumerare a unor titluri fiind elocventă: Fluturi și claunul, Claun vorbind muzelor, Claun către adolescenți, Lamentația claunului etc. Cartea Pasărea medievală (1973) nu face decât să potențeze laitmotivele anterioare: presentimentul morții iminente ( Acest turnir), nostalgia după anii copilăriei și amărăciunea în fața unei realități decepționante: „Astăzi castelul
SABIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289417_a_290746]
-
Europei. Dificultățile de a descoperi elementele comune ale curentului, într-o evoluție a ideilor ce așază în prim-plan valorile individului, fac să se justifice întru totul adagiul abatelui Bremond: „Sunt tot atâtea romantisme câți romantici”. Istoria r. românesc confirmă elocvent acest adevăr. Repere bibliografice: N.I. Apostolescu, L’Influence des romantiques français sur la poésie roumaine, pref. Émile Faguet, Paris, 1909; Ralea, Scrieri, II, 81-98; V. Cerny, Essai sur le titanisme dans la poésie romantique occidentale entre 1815 et 1860, Praga
ROMANTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289353_a_290682]
-
exponent al celor mulți („Strigăt sunt, înfipt în vreme,/ Peste roșiile ruguri” - Prefață la un volum care n-a putut să apară). Și nu ratează nici o temă și nici un subiect dintre cele ce bântuie prin mitologia falacioasă a timpului (titlu elocvent: Sirena lui Vasile Roaită). Volumul, în bună parte antologic, Pasărea măiastră (1961) exprimă, monocord, acest devotament, într-o autoexcitație a viziunii: „E că-ntrevăd în comunism, curând,/ Măiastra pasăre de aur săgetând” (Pasărea măiastră), ici, colo întretăiată de umbra neagră
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
lui B. P. Hasdeu (1989), o lucrare de același tip, urmărește să configureze imaginea unei biografii contradictorii, „câmp de confruntări ale unor linii de forță tensionate, uneori ireconciliabile”. Biograful lasă să vorbească mai cu seamă documentele, considerate nu o dată „mai elocvente decât orice comentariu”. Capitolele amintesc prin titlu de secvențele operelor dramatice și de proză istorică ale lui Hasdeu (Rădăcini, Mărirea, Cumpăna, Căderea etc.) și sunt centrate pe momentele de cotitură ale vieții scriitorului, în vreme ce partea finală (Legături primejdioase și Excelsior
SANDU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289466_a_290795]