2,689 matches
-
Proiectul pentru legea de reformă comercială și amendamentul Jackson curmau efectiv șansa României de a obține o clauză separată. Condițiile comerciale impuse Bucureștiului erau aceleași ca și cele pentru Moscova. Oricum, România nu era amenințată de condiționarea dintre comerț și emigrare. Bucureștiul le permitea evreilor să emigreze. De fapt, atitudinea guvernului îl deranja chiar pe rabinul șef al României, Rosen, care era împotriva emigrării evreilor. După părerea lui Harry Barnes, ambasadorul american din România, Rosen vedea în aceasta un "paradox". "Avînd
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
erau aceleași ca și cele pentru Moscova. Oricum, România nu era amenințată de condiționarea dintre comerț și emigrare. Bucureștiul le permitea evreilor să emigreze. De fapt, atitudinea guvernului îl deranja chiar pe rabinul șef al României, Rosen, care era împotriva emigrării evreilor. După părerea lui Harry Barnes, ambasadorul american din România, Rosen vedea în aceasta un "paradox". "Avînd în vedere emigrarea, cultura ebraică era într-un mare pericol de dispariție"1587. Ca urmare, România trebuia să aștepte să fie adoptată mai
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
permitea evreilor să emigreze. De fapt, atitudinea guvernului îl deranja chiar pe rabinul șef al României, Rosen, care era împotriva emigrării evreilor. După părerea lui Harry Barnes, ambasadorul american din România, Rosen vedea în aceasta un "paradox". "Avînd în vedere emigrarea, cultura ebraică era într-un mare pericol de dispariție"1587. Ca urmare, România trebuia să aștepte să fie adoptată mai întîi legea aflată la momentul respectiv în atenția Congresului, ca să poată solicita acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Nici propunerile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
spunîndu-i că suporterii lui Jackson sînt "evrei sadea... Eu nu sînt un quaker sadea și ei mă urăsc pentru asta". Nixon voia să trateze cu sovieticii printr-o "diplomație tacită" și era conștient că Moscova nu-și putea permite o emigrare în masă a tuturor minorităților din Rusia fără a fi nevoită să "schimbe întregul sistem". El se temea, de asemenea, că poziția adoptată de Jackson ar fi putut "periclita șansele de dezarmare" a Uniunii Sovietice 1588. Deși se bucurau de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Mijloace și Resurse al Camerei Reprezentanților a început audierile pentru Legea reformei comerțului, din 1973, în formularea Jackson-Vanik. Aceasta prevedea interzicerea acordării "Clauzei națiunii celei mai favorizate" țărilor care nu au economie de piață, care nu respectă dreptul cetățenilor la emigrare sau le condiționează emigrarea de anumite taxe nominale. La deschiderea audierilor, Administrația și-a prezentat depoziția în favoarea proiectului de lege care includea și dreptul președintelui de a acorda Clauza, fără restricțiile prevăzute de amendamentul Jackson-Vanik1591. În cursul lunii iunie, la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Camerei Reprezentanților a început audierile pentru Legea reformei comerțului, din 1973, în formularea Jackson-Vanik. Aceasta prevedea interzicerea acordării "Clauzei națiunii celei mai favorizate" țărilor care nu au economie de piață, care nu respectă dreptul cetățenilor la emigrare sau le condiționează emigrarea de anumite taxe nominale. La deschiderea audierilor, Administrația și-a prezentat depoziția în favoarea proiectului de lege care includea și dreptul președintelui de a acorda Clauza, fără restricțiile prevăzute de amendamentul Jackson-Vanik1591. În cursul lunii iunie, la audieri au compărut și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de piață. Mills se opunea încă dreptului de veto al Congresului asupra unei hotărîri prezidențiale. Nixon a sugerat o alternativă: dacă ar acorda "Clauza națiunii celei mai favorizate" unei anumite țări și, în consecință, aceasta ar impune noi taxe de emigrare, el i-ar retrage apoi Clauza. El a explicat că Administrația s-ar fi opus propunerii în mod public, dar în particular i-ar "determina pe prietenii noștri s-o sprijine". Dacă această strategie ar fi dat greș, Nixon dorea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
V1598. La această întrunire de pe 12 septembrie, Nixon le-a explicat membrilor Congresului ceea ce-l preocupa la noua lege. În urma convorbirilor preliminare cu Brejnev, el reușise să-i facă pe sovietici să anuleze taxa de învățămînt și să promită că "emigrarea va continua într-un ritm substanțial". Nixon a subliniat că "dacă anumite condiții legislative m-ar împiedica să acord " Clauza națiunii celei mai favorizate", acesta ar fi un obstacol major în calea politicii externe, care ar pune în pericol demersurile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru că altfel nu putea pune în aplicare acordul comercial sovieto-american și nici nu-și putea îndeplini angajamentul față de România 1600. La cîteva ore după aceea, Comitetul de Mijloace și Resurse a luat în discuție posibilitatea scutirii României de amendamentul de emigrare 1601. Discuția, însă, n-a durat mult. România putea fi scutită doar dacă nu încălca amendamentul, dar în acest caz, scutirea nici n-ar mai fi fost necesară. Congresul era din ce în ce mai interesat de drepturile omului. În 1973, Comisia pentru Organizații
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
președintele trebuie să refuze orice fel de ajutor economic sau militar oricărei țări străine care recurge la suprimarea sau încarcerarea cetățenilor săi din motive politice 1603. Unii din susținătorii amendamentului Jackson-Vanik împărtășeau această "convingere a Congresului" și considerau taxele de emigrare excesive ca fiind o încălcare a drepturilor omului. În consecință, puțini aderau la ideea scutirii unei țări precum România de la o lege care promova drepturile omului. În această vreme, sovieticii au făcut cîțiva pași în sensul îmbunătățirii imaginii lor în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
această vreme, sovieticii au făcut cîțiva pași în sensul îmbunătățirii imaginii lor în Congres. Pe 26 septembrie, au ratificat două acorduri internaționale privind drepturile omului, adoptate de Națiunile Unite în 1966; acestea prevedeau și o dispoziție referitoare la libertatea de emigrare. La două zile după aceea, Nixon a avut o întrevedere cu Gromîko la Casa Albă. Ministrul de Externe sovietic l-a crezut pe președinte cînd acesta l-a asigurat că el își va impune punctul de vedere privind Clauza și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
vedere privind Clauza și acordul comercial sovietic 1604. Shultz a sosit la Moscova pe 1 octombrie, pentru a lua parte la ședința comisiei comerciale sovieto-americane. Sovieticii l-au avertizat că Kremlinul nu intenționează să mai facă și alte concesii privind emigrarea 1605. Între timp, Comitetul de Mijloace și Resurse își amînase votul final, în speranța unei depoziții din partea lui Kissinger. Însă audierile de confirmare ca secretar de stat și preluarea funcției lui Rogers au durat mai mult decît era de așteptat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
accepta așa ceva și putea exercita presiuni asupra Senatului, în vederea anulării acestor prevederi. În particular, el îi putea asigura pe sovietici că va opune un veto asupra proiectului de lege dacă Senatul refuza să separe "Clauza națiunii celei mai favorizate" de emigrare. Consilierii economici ai lui Nixon își dădeau seama că adoptarea Legii reformei comerciale era necesară pentru ca Statele Unite să-și sporească, pe plan comercial, competitivitatea în raport cu Europa de Est și Japonia. Mai mult decît atît, negociatorii americani aveau nevoie de o mai mare
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Camerei să renunțe la Capitolul IV și să aprobe legea 1632. Pe 11 decembrie, Camera Reprezentanților a votat pentru adoptarea amendamentului Vanik, cu o majoritate de 319 la 80, incluzînd și o prevedere care condiționa acordarea creditelor de procedurile de emigrare. Apoi a votat, cu 272 la 140, pentru aprobarea Legii reformei comerciale, cu tot cu amendament. Liberalii și conservatorii se coalizaseră pentru a pune bețe în roate Casei Albe, în demersurile acesteia către destindere. Acum proiectul urma să ajungă la Senat și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
vamale nediscriminatorii, de credite guvernamentale, de garanții de credit sau garanții de investiție dacă președintele constată că un astfel de stat a) încalcă dreptul sau șansa cetățenilor săi de a emigra; b) pretinde mai mult decît o taxă nominală pentru emigrare, pentru vize sau pentru alte acte necesare emigrării; și c) pretinde mai mult decît o taxă nominală, un impozit sau o cotizație oricărui cetățean care vrea să plece în altă țară. Paragraful 402 prevedea, de asemenea, obligativitatea președintelui de a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
credit sau garanții de investiție dacă președintele constată că un astfel de stat a) încalcă dreptul sau șansa cetățenilor săi de a emigra; b) pretinde mai mult decît o taxă nominală pentru emigrare, pentru vize sau pentru alte acte necesare emigrării; și c) pretinde mai mult decît o taxă nominală, un impozit sau o cotizație oricărui cetățean care vrea să plece în altă țară. Paragraful 402 prevedea, de asemenea, obligativitatea președintelui de a înainta Congresului un raport care să certifice că
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai mulți dintre suporterii amendamentului Jackson-Vanik ar fi dispuși să recurgă la un compromis, "nimeni nu sugerează că senatorul Jackson este singurul care nu va putea accepta un compromis". Printre problemele pe care Jackson le considera importante se număra și emigrarea din Uniunea Sovietică. Dacă sovieticii își păstrau aceeași rată a emigrării, care era cam de 40.000 anual, era suficient. În plus, sovieticii nu trebuiau să mai hărțuiască oamenii prin vize de emigrare, ci să le insufle un anumit simț
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la un compromis, "nimeni nu sugerează că senatorul Jackson este singurul care nu va putea accepta un compromis". Printre problemele pe care Jackson le considera importante se număra și emigrarea din Uniunea Sovietică. Dacă sovieticii își păstrau aceeași rată a emigrării, care era cam de 40.000 anual, era suficient. În plus, sovieticii nu trebuiau să mai hărțuiască oamenii prin vize de emigrare, ci să le insufle un anumit simț al "alinierii", astfel încît cei ce solicită emigrarea să știe, în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Jackson le considera importante se număra și emigrarea din Uniunea Sovietică. Dacă sovieticii își păstrau aceeași rată a emigrării, care era cam de 40.000 anual, era suficient. În plus, sovieticii nu trebuiau să mai hărțuiască oamenii prin vize de emigrare, ci să le insufle un anumit simț al "alinierii", astfel încît cei ce solicită emigrarea să știe, în general, că li se va aproba cererea. Jackson putea fi receptiv la o "înțelegere confidențială", care să permită anumite modificări în amendament
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aceeași rată a emigrării, care era cam de 40.000 anual, era suficient. În plus, sovieticii nu trebuiau să mai hărțuiască oamenii prin vize de emigrare, ci să le insufle un anumit simț al "alinierii", astfel încît cei ce solicită emigrarea să știe, în general, că li se va aproba cererea. Jackson putea fi receptiv la o "înțelegere confidențială", care să permită anumite modificări în amendament 1637. Raportul lui Eberle se încheia cu o notă primită de la Jackson, în care acesta
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1637. Raportul lui Eberle se încheia cu o notă primită de la Jackson, în care acesta enumera cîteva întrebări la care voia ca sovieticii să răspundă. Una dintre ele se referea la regulile și procedurile folosite de sovietici pentru a aproba emigrarea, pentru a stabili durata necesară aprobării sau respingerii unei cereri, pentru a exclude cazurile speciale trimise de Washington către Moscova și forma în care sovieticii aveau să comunice măsurile întreprinse cu privire la Capitolul IV1638. Kissinger s-a întîlnit cu Dobrînin. În
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
speciale trimise de Washington către Moscova și forma în care sovieticii aveau să comunice măsurile întreprinse cu privire la Capitolul IV1638. Kissinger s-a întîlnit cu Dobrînin. În 1973, ambasadorul sovietic îi spusese că sovieticii vor încerca să păstreze o rată a emigrării de cca 35.000. Și totuși, în ultimul sfert al anului 1973 se înregistrase o scădere de aproximativ 28%, comparativ cu aceeași perioadă din 1972. Dobrînin a explicat scăderea drastică a numărului solicitărilor prin Războiul din Yom Kippur. Dobrînin l-
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Războiul din Yom Kippur. Dobrînin l-a pus, de asemenea, la curent pe Kissinger cu acele "cazuri dificile" ce fuseseră supuse atenției sovieticilor. Din cele 738 de cazuri, 268 fie că primiseră, fie că erau pe cale să primească vize de emigrare, pentru 177 nu se depuseseră cereri și 149 fuseseră refuzate, dar erau acum reanalizate 1639. Înarmat cu această informație, Kissinger s-a întîlnit cu Jackson pe 6 martie. După prima întrevedere nu s-a ales, însă, cu nimic. Kissinger l-
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cît le ceri mai mult. Ca urmare, el nu era dispus să recurgă prea ușor la compromisuri 1640. Kissinger i-a sugerat ideea ca Senatul să le acorde sovieticilor "Clauza națiunii celei mai favorizate" și să le revizuiască procedurile de emigrare o dată la doi ani. Jackson a refuzat. El voia o garanție scrisă că Moscova își va spori substanțial numărul de emigranți 1641. În ziua următoare, secretarul de stat a făcut o depoziție în fața Comitetului de Finanțe al Senatului. Pledoaria sa
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de a termina cu negocierile bilaterale determinate de embargo 1642. Kissinger era categoric împotriva Capitolului IV. Înțelegea problema drepturilor omului, dar considera că politica externă americană nu trebuie să "depindă de transformarea structurii interne sovietice", la care tindea amendamentul privind emigrarea. Fiind întrebat de președintele Long dacă i-ar recomanda lui Nixon să semneze proiectul în forma respectivă, Kissinger a răspuns: "M-aș gîndi foarte serios să-i recomand un veto"1643. Răspunsul lui Kissinger reflecta o nouă tendință în cadrul Administrației
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]