7,011 matches
-
se contrazice, tărîmurile se distanțează totuși în așa măsură unul de celălalt încît descoperă o ruptură în chiar structura personalității poetice eminesciene", "ce merită a fi analizată ca un fantastic și straniu fenomen". Criticul numește neptunică "acea parte a operei eminesciene ce corespunde în general antumelor și care ș...ț își are originea în straturile mai tangibile ale spiritului: e poezia formelor legale ale naturii, în care omul și conștiința sa morală și-au aflat clima de bucurii și dureri; iar
Eminescu contra Eminescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7513_a_8838]
-
Vestita luptă a lui Eminescu cu forma, lăudatul său travaliu manuscriptic trădează pînă la urmă aceeași tendință de a părăsi concretul frumuseților obscure, noaptea imaginii, pentru natura comună și sentimentală, pentru soarele idealismului raționabil"; "caracterul nu o dată deliricizant al lucrului eminescian: Cuprins de-adînca sete a formelor perfecte, el se înșela asupra semnificației formei poetice și își sărăcea în acest mod chiar substanța lirismului"; "travaliul formal" produce "sterilizarea și deliricizarea din adîncime"; "poemul eminescian urmează direcția mai generală a conceptualizării și deci
Eminescu contra Eminescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7513_a_8838]
-
idealismului raționabil"; "caracterul nu o dată deliricizant al lucrului eminescian: Cuprins de-adînca sete a formelor perfecte, el se înșela asupra semnificației formei poetice și își sărăcea în acest mod chiar substanța lirismului"; "travaliul formal" produce "sterilizarea și deliricizarea din adîncime"; "poemul eminescian urmează direcția mai generală a conceptualizării și deci a depoetizării" etc. Ca o posibilă explicație a fenomenului, Negoițescu invocă acțiunea modelatoare exercitată de mentorul "Junimii", cu gustul său ponderat și academic: "Criticul Convorbirilor a schițat efigia lui Eminescu, fără îndoială
Eminescu contra Eminescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7513_a_8838]
-
sunt fiice ale vechilor mituri, de la care au preluat funcția de simbolizare și nevoia de a se plasa într-un univers de ficțiune. Punctul și dreapta sunt, la Euclid, obiecte imaginare, la fel de imaginare ca personajele Cătălin și Cătălina din Luceafărul eminescian. Nevoia de metaforă este la fel de puternică în poezie și în matematică. Știu că această afirmație vă poate mira, dar gândiți-vă la operația de generalizare, fără de care matematica nu ar exista; nu ascunde ea un transfer metaforic? Posibilitatea de a
Plus sau minus poezie by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/7274_a_8599]
-
de atmosferă, Eminescu propunea acestei poezii o filozofie abisală inedită. Faimoasa epigramă anti-eminesciană din 1883, care îi va strica autorului ei viața, a fost pentru Macedonski ultimul act al unui parcurs de incompatibilitate întins pe mulți ani. Exasperat de înălțimea eminesciană inaccesibilă, Macedonski a nutrit în permanență față de Luceafăr invidie și ură. Abia după dispariția rivalului său s-a simțit cu adevărat liber. Cîtă vreme rămîne romantică, în gen postpașoptist, poezia lui Macedonski este complet inconsistentă; după ce poetul descoperă simbolismul și
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
cîteva poeme scrise, toate, în jurul anului decisiv 1890. Ospățul lui Pentaur, de exemplu, amplu poem exotic, evocator al unui Egipt antic de fantezie, surprinde coexistența "celor doi Macedonski". în intenție, poemul ar fi trebuit să fie o replică dată Egipetului eminescian: iritat, probabil, de perfecțiunea poemului în cauză (ne întrebăm ce s-ar fi întîmplat dacă Macedonski știa că Egipetul nu reprezintă decît un mic fragment al mirificei sociogonii Memento mori), rivalul lui Eminescu a vrut să compună un poem "documentat
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
un mic fragment al mirificei sociogonii Memento mori), rivalul lui Eminescu a vrut să compună un poem "documentat" despre Egiptul antic. Și l-a compus - dar în același tip de vers și în același metru cu Egipetul, dovadă că poezia eminesciană îl obseda. Eminescu identificase în Egipt originea umanității gînditoare și scosese din noaptea timpurilor un teritoriu inventat de romantismul timpuriu, adică Egiptul lui Novalis din partea a doua a romanului Heinrich von Ofterdingen. în linie neolatină, Macedonski cedează modei egiptene lansate
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
Pe sub migdali și pe sub roze S-au dus în umbră zîmbitori". (Zori roze) în această poezie, muzica trece pe primul plan, impunîndu-se ca valoare autonomă; iată o poezie despre moarte în care totul e trandafiriu și surîzător, arătînd în ce măsură atmosfera eminesciană lăsase loc unei inspirații de cu totul altă factură, deși instrumental asemănătoare (vezi simbolul frapant al migdalilor și al trandafirilor în floare, menit să accentueze efemeritatea vieții). De la aliterația din titlu, continuînd cu aliterațiile din versuri și pînă la bizara
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
radical maniera tot în jurul anului 1890; atunci apar primele proze simboliste valoroase din literatura noastră. Ca și în cazul lui Eminescu, ele completează fericit poezia, dialogînd cu versul de la aproximativ același nivel. Numai că, în timp ce aproape fiecare pagină de proză eminesciană rămîne antologică, la Macedonski bucățile reușite (cuprinse mai ales în volumul Cartea de aur din 1902) se află înecate în masa producției de a doua mînă. Ca și la alți simboliști (Verlaine, Rimbaud, Laforgue), și la Macedonski proza, concepută ca
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
radical maniera tot în jurul anului 1890; atunci apar primele proze simboliste valoroase din literatura noastră. Ca și în cazul lui Eminescu, ele completează fericit poezia, dialogînd cu versul de la aproximativ același nivel. Numai că, în timp ce aproape fiecare pagină de proză eminesciană rămîne antologică, la Macedonski bucățile reușite (cuprinse mai ales în volumul Cartea de aur din 1902) se află înecate în masa producției de a doua mînă. Ca și la alți simboliști (Verlaine, Rimbaud, Laforgue), și la Macedonski proza, concepută ca
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
cei doi rămîne indiscutabilă, tipologia lor creatoare este comună - mari poeți, mari prozatori, dramaturgi interesanți, jurnaliști de vocație. Macedonski a înceercat să construiască și o teorie literară proprie pentru a explica publicului literatura pe care el însuși o scria. Notațiile eminesciene risipite pe marginea cărților, glosele dezordonate ale lui Eminescu despre fenomenul literar vor fi mereu infinit mai interesante decît articolele literare ale lui Macedonski; ambițiile de teoretician ale acestuia nu erau susținute de o cultură corespunzătoare, așa că manevrarea abstracțiunilor l-
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
o liberă./ Patru pumnale lungi o stea din urmă-mbie./ Se-nvolbură-nainte. Norii vuiesc trezie./ Cum crește. Așchiază lumină casei, cănd / Cu-n cântec sufletelor noastre face vânt." (Paul Antschel/ Celan, Die Geisterstunde/ Ceasul duhurilor) Sau, vom recunoaște tonalitatea eminesciana: "Vrej verde infinit de iederi crește/ Pe a tăcerii despletite față./ Vrea albă-arípă de columbă-n clește./ Rămâne-un licăr doar din ce-mi fu viața./ Acum adâncul ancore despica,/ Steag de primejdie-n catarg se-agață./ Și iarbă unde
Poezia de limbă germană a evreilor din Editura Bucovina by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7142_a_8467]
-
trei costumații ale sopranei o avantajează. Este o vedetă în adevaratul sens al cuvântului! Am rememorat cu nostalgie recitalurile de muzică și poezie susținute în anii '80 de Dan Grigore și Ion Caramitru, pe atunci la Ateneul Român; versurile, spiritul eminescian au marcat momentul suprem al colaborării domniilor lor. Și atunci, și acum. Putea fi, oare, altfel? ...cu emoție greu reținută de ambele parți ale rampei scenice ne-au reamintit că însăși "credința zugrăvește icoanele-n biserici". Bach, Beethoven, Eminescu, Nichita Stănescu
Refugiul în cultură by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7162_a_8487]
-
rotindu-și triumfător privirea pe deasupra mulțimilor și perorând în crescendo: „Vrem să le aducem aminte tuturor că el este poetul care se identifică cu identitatea literaturii românești (sic!)” Aplauzele tunătoare n-au cum să acopere splendoarea acestei construcții lingvistice curat eminesciene: „se identifică cu identitatea”. Dar nu-i nimic, boborul dorește să afle ce-a mai făcut poetul: „El a modernizat-o și nu a putut fi egalat, de aceea suferă unii.” Păi, de ce să sufere, dacă „a modernizat-o”?! Aici
Eminescu la Buzău! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4946_a_6271]
-
de vreo instituție culturală buzoiană în memoria poetului național”), ba chiar au avut parte de-o neașteptată audiență. Ca să ne dăm seama de dimensiunea trans-buzoiană a evenimentului, în mijlocul celor prezenți au pogorât și domnii Vasile Buruiană („un pasionat al operei eminesciene”!) și Dan Camer („un poet cu rădăcini bucovinene.”) După ce, în trecere, academicianul Simion simte laba grea a vigilenței buzoiene (ideea acestuia de a face din ziua de naștere a lui Eminescu „Ziua Culturii Naționale” este calificată drept „un act premeditat
Eminescu la Buzău! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4946_a_6271]
-
Franței (în care putem găsi colecția integrală între anii 1877 și 1939 din Zeitschrift fur romanische Philologie, sau Lazăr Șăineanu, Les sources de l'argot ancien, 1912). La noi, trebuie să reamintim colecțiile care au deja o oarecare vechime: manuscrisele eminesciene ale Bibliotecii Academiei Române, biblioteca digitală online Classica a Universității din București (cuprinzând texte coresiene, volume de Petru Maior, A. D. Xenopol, Th. Capidan, Nicolae Iorga etc.). La acestea s-au adăugat în ultima vreme colecții digitale și mai bogate. Biblioteca Națională
Biblioteci digitale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6018_a_7343]
-
eliberarea din pușcărie, naivul care intrase. Filosoful știa că, în spatele lozincilor despre partid și despre clasa muncitoare, România comunistă este condusă direct de Securitate și, vrând să înfrângă inerțiile mărunților activiști culturali (bunăoară, când a fost vorba de facsimilarea manuscriselor eminesciene ori de înființarea institutului pentru Eliade), a stat de vorbă transparent și a înaintat memorii unor ofițeri superiori ai acesteia. Nu spre a turna pe cineva sau spre a obține avantaje personale, ci sperând să-i atragă de partea unor
Noica în dosarele Securității by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6017_a_7342]
-
poezie de dragoste", știut fiind de toată lumea, mai puțin de Academia cu pricina, că „Luceafărul" e un „poem metafizic" în toată puterea cuvântului. Partea care îl amuză cel mai tare pe C. Stănescu abia urmează: demonstrația miezului metafizic al poemului eminescian. La baza „Luceafărului" ar sta, țineți-vă bine, un pariu făcut de marele poet cu ideea masonică. Nu, nu e ce credeți! Deși autoarea afirmă limpede la un moment dat că sunt niscaiva implicații masonice în poem, consideră ceva mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6024_a_7349]
-
serialul, ajuns la episodul 9, al lui N. Georgescu despre edițiile din opera lui Eminescu. Autor a două volume pe această temă, N. Georgescu găsește, iată, noi lucruri de spus pe seama erorilor de lecțiune ori de transcriere a textului poetic eminescian, precum și a ordinei poeziilor în diferitele ediții. Vă sfătuim să citiți. Un ton de răfuială Citind grupajul de articole pe care OBSERVATORUL CULTURAL (30 sep-tembrie-6 octombrie 2010) le dedică dialogului dintre Herta Müller și Gabriel Liiceanu de la Ateneul Român, Cronicarul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6024_a_7349]
-
analizei. Portretul lui Eminescu nu este însă absolut original: criticul nu face altceva decît să împrumute trăsăturile geniului, așa cum ele fuseseră stabilite de Schopenhauer, și să le aplice poetului român. Originală rămîne doar identificarea verosimilă, în însăși biografia și psihicul eminescian, a elementelor schopenhaueriene. Cel dintîi portret complet și adevărat pe care un critic i l-a închinat lui Eminescu a fost realizat în regim filozofic - și întreaga exegeză eminesciană ulterioară va purta semnele acestui debut. Analizele maioresciene au rămas cam
Supremul pontif by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5709_a_7034]
-
român. Originală rămîne doar identificarea verosimilă, în însăși biografia și psihicul eminescian, a elementelor schopenhaueriene. Cel dintîi portret complet și adevărat pe care un critic i l-a închinat lui Eminescu a fost realizat în regim filozofic - și întreaga exegeză eminesciană ulterioară va purta semnele acestui debut. Analizele maioresciene au rămas cam la aceeași formă, din tinerețe pînă la sfirșit; după expunerea cîtorva principii de bază și elaborarea unei teze generale pe care respectivul autor o exemplifică, urmează citatele, vag comentate
Supremul pontif by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5709_a_7034]
-
vorba mai ales de două compuneri de maturitate numite Despre progresul adevărului în judecarea lucrărilor literare (1883) și Din experiență (1888). Cel dintîi a fost publicat, întîmplător dar simbolic, în același număr din „Almanahul” de la Viena în care apărea Luceafărul eminescian. Toutes proportions gardées, textul este și el un fel de „luceafăr” maiorescian. Ca și la Eminescu, avem în față o autobiografie trucată: experiența vieții sale de luptă pentru a se impune apare relatată de Maiorescu în mod impersonal, sub forma
Supremul pontif by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5709_a_7034]
-
Ioze-miti”... Că „valea este un frecvent simbol oniric feminin” („... ein häufiges weibliches Traumsymbol”, adică), o știm din Freud (și din... bun-simț). Or, cu toate că se poartă faceția, eu n-am s-o duc până- ntr-acolo, încât să „iozemitizez” acest magnific vers eminescian: „Înserează și apune greul soare-n văi de mite”; nici să adaug că oroarea de prăpăstii poartă numele tehnic de kremnophobie! L. N.: Când și cum ați debutat editorial? Ș. F.: Relativ târziu, la 33 de ani și zece luni
Șerban Foarță by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/5914_a_7239]
-
care tratează aspecte precise legate de opera poetului (Eminescu în iconografia românească sau în medalii), altele, multe (prea multe!), ilustrând stilul encomiastic și prejudecățile didactice de care Eminescu nu a fost, vai, niciodată cruțat, festin de locuri comune („Originalitatea operei eminesciene, scrie neobositul iconodul Al. Florin Țene, constă într-o știință a mijloacelor artistice și o conștiință creatoare") sau de formule pretențioase (în care excelează prof.dr. Adrian Botez: „Traseul hypertonic... este, de fapt, simularea traseului Spiritului, amprentator al haosului, întru expresia-logos
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6221_a_7546]
-
-i aducem omagiu, când gândurile noastre invocau exemplul Maicii Benedicta - doamna Profesor Zoe Dumitrescu-Bușulenga - pe calea ce inspiră acțiuni precum Colocviul însuși, organizat de Fundația Credință și Creație. Prezență suprem tutelară, la Mănăstirea Putna, ne era geniul tumultos al tinereții eminesciene, al ferventei lui investituri morale, cu ocazia sărbătoririi din 1871. Dacă mitul stăruie, structurant și organic, în adâncimile operei, în setea ei de absolut, datoria noastră este să-i ascultăm respirația suverană. A ști să-i veghem perenitatea, în ciuda veleitarismelor
CONSTANTIN FLONDOR - T r i p t i c by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6030_a_7355]