1,094 matches
-
unui destinator, a unui destinatar, a unui context în care se emite mesajul, a unui cod, a unui contact (canal fizic și conexiune psihologică între destinator și destinatar)94. Ca atare, acest lingvist a identificat șase funcții ale limbii: referențială, emotivă, conativă, fatică, metalingvistică și poetică; prin urmare a dublat numărul funcțiilor pe care le stabilise anterior Karl B ü h l e r (emotivă, conativă și referențială), prin conceperea unui model triunghiular ce avea în vîrfuri locutorul (persoana întîi), interlocutorul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
între destinator și destinatar)94. Ca atare, acest lingvist a identificat șase funcții ale limbii: referențială, emotivă, conativă, fatică, metalingvistică și poetică; prin urmare a dublat numărul funcțiilor pe care le stabilise anterior Karl B ü h l e r (emotivă, conativă și referențială), prin conceperea unui model triunghiular ce avea în vîrfuri locutorul (persoana întîi), interlocutorul (persoana a doua) și obiectul (persoana a treia). Deoarece unele dintre funcțiile limbii stabilite de Roman Jakobson au fost contestate de cercetările ulterioare sau
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
noutății de realizare și de organizare a faptelor de limbă. În acest caz, receptarea discursului (de obicei, a discursului scris, a textului) presupune în același timp o receptare de idei (cognitivă) și o receptare a manierei de redare a ideilor (emotivă). În operele artistice, în literatură, funcția expresivă a limbii este valorificată pe scară largă, utilizarea deviantă a limbii fiind nu numai obișnuită, ci uneori chiar necesară pentru realizarea discursului. Pe de altă parte, și stilul publicistic uzează mult de expresivitatea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
o tentă particulară. Reflexul acestui particularism în interiorul discursului (textului) filozofic se află sub dominanța substantivului, adică a elementului de limbă implicat cel mai mult în nominație și, în același timp, cel mai intens marcat de aspectele cognitiv (cunoașterea obiectelor) și emotiv (reflectarea propriilor trăiri și atitudini în raport cu obiectele sau cu numele lor), precum și de valențele atribuite prin nivelul extralingvistic (desemnarea, relația cu obiectele) și prin cel intralingvistic (semnificația, statutul din limbă, relația cu alte elemente ale limbii)313. Din acest motiv
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
unui discurs limpede, în care nu s-au utilizat termeni neclari, au învățat mai mult decât elevii expuși unui discurs vag. Pe de altă parte, profesorii care utilizează termeni vagi sunt percepuți în mod frecvent ca fiind dezorganizați, nepregătiți și emotivi. Această constatare nu ar trebui să ne surprindă, deoarece studiile au mai arătat că utilizarea cuvintelor cu caracter vag de către profesori este în strânsă legătură cu nivelul lor de cunoștințe, mai exact, cu cât mai puțin știe profesorul conținutul lecției
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Him de Aramis. CAPITOLUL 8 ARTA PARFUMĂRII Parfumul unei femei relevă personalitatea sa distinctă, fiind un adjuvant în deplină armonie cu aspectul fizic și firea acesteia. Romantice, sportive sau intelectuale, femeile își aleg parfumurile în funcție de temperamentul lor sau de starea emotivă la un moment dat. Un parfum are o personalitate a lui, distinctă și unică, și trebuie să cunoaștem acest lucru când pornim în căutarea parfumului care să ni se potrivească cel mai bine. Astăzi se consideră demodat și lipsit de
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
Primesc critica justă cu o deosebită înțelegere și reacționează furtunos în fața nedreptății, acuzărilor nejustificate, a ironiilor dușmănoase, însoțind această reacție de o convulsie a vorbirii și o comportare dezorganizată. Lipsa de tact a adulților declanșează la ei o adevărată furtună emotivă, care se soldează cu tulburări psihice, cefalee occipitală, fatigabilitate sporită, atenție dispersată, însoțită de tremurarea mușchilor membrelor superioare și ale buzelor, transpirație, tahicardie în unele cazuri mergând până la lipotimii și reacții pitiotiforme. Criza declanșată nu poate fi reprimată decât de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
vor axa pe exprimarea în propoziții a unor idei, impresii personale. Nu vor fi neglijate mijloacele auxiliare de comunicare, mimica, pantomimica, organizând jocuri în care ei imită anumite stării veselie, supărare, mirare. Profesorul care are răbdare și perseverență suficientă, stabilitate emotivă, va avea rezultate mai bune. Cooperarea cu familia și ceilalți profesori în activitatea de corectare a vorbirii este o foarte importantă componentă reeducativă. Exersarea vorbirii pe o perioadă îndelungată pentru a nu se pierde ușor progresul realizat și care cu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
intrarea în școală, percepția copilului este globală și superficială, aceasta se transformă devenind voluntară. De asemenea, memoria școlarului mic deține un loc important între procesele intelectuale ale acestuia. Copilul memorează cu ușurință, dar destul de defectuos, dacă nu este îndrumat. Procesele emotive ale copilului de vârstă școlară mică se dezvoltă în cadrul activităților pe care le desfășoară și prin relațiile pe care le stabilește cu oamenii (exemplu în activitatea sportivă organizată). Personalitatea copilului la această vârstă (8-12 ani), este evidențiată prin conturarea ei
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
prin fluctuații în dispoziții, etc. Tocmai de aceea întâmpină unele dificultăți în reglarea actului voluntar, deliberarea sau luarea hotărârii se face adesea sub influența unor factori emoționali. „Adolescența pubertară”, cum o numește M. Debesse este „vârsta neliniștilor”, caracterizată prin instabilitate emotivă, alternanță în contraste, hipersensibilitate. În constelația psihologică a acestui stadiu sentimentul este dominanta funcțională care își pune amprenta asupra întregului tablou comportamental. Alternanța în contraste se manifestă prin îmbinarea unor trăsături contrare. Înclinația spre bravură și fapte ieșite din comun
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
că-ți pasă! Un bun mediator trebuie să aibă: • sensibilitate pentru semeni; • echilibru afectiv; • mobilitate în comportament; • capacitate de anticipare organizatorică, creatoare; 18 • perseverență, consecvență; • spirit de convingere și colaborare; • deschidere pentru schimbare; • receptivitate; • tact, tenacitate; • elasticitate, responsabilitate; • autocontrol; • stabilitate emotivă și umor; • exprimare coerentă cursivă; • vocabular adecvat; • integritate personală; • să insufle încredere; • să fie vigilent în relațiile inter-umane. b) Mediatul este persoana care urmează a fi mediată. Mediatul trebuie: • să participe la activitatea de mediere; • să respecte drepturile celorlalți; • să
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
1978, pp. 504-508 etc. 117 Cf. Dimitriu, 1999, pp. 740-746. 118 Cf. Dimitriu, 1999, p. 808; Gramatica I, 2005, p. 657; Iordan & Robu, 1978, p. 532 etc. 119 Vezi, în Gramatica I, 2005, p. 665 ș.u., interjecțiile "cu valoare emotivă/ expresivă" (of, vai, ah etc.) vs. "interjecțiile cu valoare prezentativă/ ostensivă" (iată, uite etc.) vs. "interjecțiile injonctive/ persuasive" (zât, poftim etc.) vs "interjecțiile adresative/ apelative" (mă, măi, băi etc.) etc. 120 Conform autorilor citați supra. 121 Vezi, de exemplu, Iordan
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fenomene cum ar fi frica de evaluare socială negativă, frica de eșec și de pierdere a stimei de sine; se manifestă prin intensificarea sentimentelor de îngrijorare și a gândurilor negative), ce a fost combătută prin tehnici cognitive, comportamentale și rațional emotive. Al treilea modul a vizat dezvoltarea încrederii în sine și s-a realizat prin tehnici de imagerie și antrenament mental. În continuare se prezintă detaliat programul de management al anxietății. 3.1 Descrierea programului de management al anxietății Ședința introductivă
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasile Septimiu Ormenişan, Cristina Ormenişan, Ioan Pop, Alexandru Mureşan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_807]
-
și conștiente a faptului că nu mai suntem ca ceilalți, ci într-o situație diferită care are implicațiile sale și, împreună cu avantajele și bucuriile sale, comportă și o serie de riscuri. În viața consacrată, îndeosebi în ceea ce privește autodeterminarea și gestionarea sferei emotive și afective, alegem să ne supunem unei legi pe care am putea-o asemăna cu legea marțială pe care o acceptă cei care se încorporează în viața militară. Nu ne putem plânge de rezultate, ci, dimpotrivă, trebuie să ne ducem
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
am spune, în adâncime. După unii, acest examen ar fi deocamdată prematur. Ar lipsi și perspectiva istorică și criteriile stabile și documentarea pe deplin concludentă. Evenimentele par, într-adevăr, pe un plan, prea aproape de noi. Reacțiile sunt încă mult prea emotive, prea pasionale, prea personalizate și, mai ales, mult prea rigide. Liniștea de spirit strict necesară unei astfel de analize, în general, lipsește. Distanțarea istorică încă nu s-a produs. Iar noi avem nevoie, în primul rând, de un examen rece
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
anumite persoane, animale sau față de obiecte. La debilii mintali congenitali nedezvoltarea sentimentelor superioare este de obicei condiționată de lipsa de înțelegere a noțiunilor abstracte (Gabbard, 1994)69. În schimb, la demenți asistăm la o degradare treptată și paralelă a fondului emotiv cu conținut etic, involuând spre forme mai primitive de afectivitate: afecte patologice, incontinență afectivă, euforie nemotivată, anxietate etc. În ceea ce privește tonalitatea afectivă, dispoziția se pot întâlni în patologie forme de afectivitate exagerată, supradozată, o deprimare a tonusului afectiv sau o lipsă
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de a o face. Pe plan filogenetic ar trebui considerată o formă extrem de veche și primitivă de reacție nediferențiată. 2) Incontinența afectivă, este caracteristică pentru pseudobulbari, maniacali (care însă sunt mai mult labili afectivi), vasculari și se manifestă prin explozii emotive cu râs, plâns, la orice stimul sau reprezentare cu încărcare afectivă oricât de mică. 3) Inversiunea afectivă este o pervertire a afectivității în sensul unei devieri în sens invers orientării normale emotive, mai ales în domeniul sentimentelor. Un schizofren la
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
labili afectivi), vasculari și se manifestă prin explozii emotive cu râs, plâns, la orice stimul sau reprezentare cu încărcare afectivă oricât de mică. 3) Inversiunea afectivă este o pervertire a afectivității în sensul unei devieri în sens invers orientării normale emotive, mai ales în domeniul sentimentelor. Un schizofren la un moment dat începe să-și urască fără nici un motiv plauzibil părinții, frații, comite chiar acte de violență împotriva acestora. 4) Labilitatea afectivă este întâlnită și la oamenii normali din punct de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
primesc ce este mai bun din ambele tabere: rezultatele rapide datorate intervenției farmaceutice și o mai mare amploare în îmbunătățirea calității vieții lor interpersonale datorită terapiei. Terapiile cognitive și behavioriste, cunoscute sub denumirea de psihoterapie cognitiv-comportamentală (CBT) sau psihoterapia rațional emotivă și comportamentală (REBT), se pot compara ca rezultate obținute cu terapia medicamentoasă în majoritatea cazurilor, exceptând pacienții sever deprimați, deși le pot aduce beneficii chiar și celor din urmă dacă sunt implementate de către terapeuți cu experiență. Cea mai impresionantă calitate
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
încearcă sau chiar se sinucid dau dovada de rigiditate și inflexibilitate în gândire. Acest lucru îi împiedică și mai mult să ia în considerare soluții alternative de a rezolva problemele sau chiar "să reziste" până când impulsul suicidal trece. Alte stări emotive care sunt întâlnite la persoanele predispuse la suicid sunt furiile din trecut, față de alte persoane, neexprimate și sentimentele de vinovăție. Adolescenții care manifestă mânie față de părinții lor dar nu o pot exterioriza, apelează la sinucidere pentru a se răzbuna pe
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
configurează imagini numai cu ajutorul limbajului.” (P. Ricoeur, 1999:203, 205). Acestor tipuri de discurs le-a fost negată orice valoare referențială sau informativă, „operelor de ficțiune le-a fost refuzată orice valoare cognitivă...enunțurile literare sunt pseudo-propoziții având o funcție emotivă.” (O. Ducrot, 1996:243). Carnap va include însuși discursul metafizic printre discursurile ficționale, având doar funcție emotivă. Aceasta deoarece el consideră că o propoziție nu poate exprima altceva decât fapte empirice. De aceea metafizica, care își propune să descopere și
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
negată orice valoare referențială sau informativă, „operelor de ficțiune le-a fost refuzată orice valoare cognitivă...enunțurile literare sunt pseudo-propoziții având o funcție emotivă.” (O. Ducrot, 1996:243). Carnap va include însuși discursul metafizic printre discursurile ficționale, având doar funcție emotivă. Aceasta deoarece el consideră că o propoziție nu poate exprima altceva decât fapte empirice. De aceea metafizica, care își propune să descopere și să descrie ceea ce se ală dincolo de experiență, dacă constituie ceva, „acest ceva nu este un conținut teoretic
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
că-ți pasă! Un bun mediator trebuie să aibă: • sensibilitate pentru semeni; • echilibru afectiv; • mobilitate în comportament; • capacitate de anticipare organizatorică, creatoare; 18 • perseverență, consecvență; • spirit de convingere și colaborare; • deschidere pentru schimbare; • receptivitate; • tact, tenacitate; • elasticitate, responsabilitate; • autocontrol; • stabilitate emotivă și umor; • exprimare coerentă cursivă; • vocabular adecvat; • integritate personală; • să insufle încredere; • să fie vigilent în relațiile inter-umane. b) Mediatul este persoana care urmează a fi mediată. Mediatul trebuie: • să participe la activitatea de mediere; • să respecte drepturile celorlalți; • să
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
discipline au în comun scepticismul în legătură cu posibilitățile obținerii unei cunoașteri certe, atacând asumpțiile bunului simț. În ceea ce privește tonul și stilul, scriitura structuralistă valorizează abstractizarea și generalizarea, preferând un stil neutru și anonim, în timp ce scriitura poststructuralistă este considerată de către acest critic mai "emotivă", axându-se pe jocurile de cuvinte, pe metafore, precum și pe un stil "flamboaiant" și un ton exaltat, euforic. Luând în atenție criteriul atitudinii față de limbaj, structuraliștii acceptă ideea conform căreia avem acces la realitatea înconjurătoare prin mediul lingvistic, în timp ce, prin
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
acele "momente muzicale" pe care prozatorul ține să le marcheze grafic cu ajutorul punctelor de suspensie (procedeu aproape didactic de a ilustra alternanța dintre fenomenele psihice conștiente și cele inconștiente). Pe itinerariul obișnuit, de fiecare vară, de la București la Fălticeni, "freamătul emotiv" ce prevestește imersiunea în timp începe să se manifeste "de pe la Pașcani", o dată cu recunoașterea (vizuală!) a elementelor specifice peisajului moldovenesc, cu natura și oamenii locului și cu toate automatismele unei existențe neschimbate de veacuri. Apropierea de orașul natal ("când mă scobor
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]