5,930 matches
-
declanșarea războaielor” (Levy, 1998, p. 657). În acest sens, s-a afirmat că o anumită cultură politică, religie sau ideologie fac ca statele să fie mult mai predispuse spre comportament conflictual. Însă aceste aserțiuni nu au fost sprijinite de probe empirice care ar putea rezulta din studii cantitative (Ibidem). În același timp, alți cercetători au căutat explicații ale conflictelor tocmai în diferențele dintre caracteristicile statelor. Prin urmare, diferențele naționale de limbă, religie și alte trăsături contribuie la războaie, în timp ce similaritatea acestor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
păcii democratice este departe de a se constitui într-o categorie unitară, omogenă. Spațiul nu permite explorarea pe larg a diverselor taxonomii. Merită doar menționată diversitatea curentelor ce operează cu axiome derivând din corelarea păcii cu absența războiului - dincolo de dimensiunea empirică a acestei „teorii” (Bruce Russett) se află proiectele normative ale democrației cosmopolitane (David Held, Andrew Linklater, Daniele Archibugi) și ale cosmopolitismului moral (Rawls). Moștenirea kantiană este menționată în majoritatea, dacă nu în totalitatea eseurilor dedicate pacifismului democratic în relațiile internaționale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
este necesară evidențierea perspectivei istorice asupra supervizării, obiectivelor, funcțiilor și particularităților acesteia. Definiții Există mai multe moduri de definire a supervizării asistenței sociale. Ming-sum Tsui (2005, pp. 11-14) apreciază că definirea supervizării poate fi realizată din trei perspective diferite: normativă, empirică și pragmatică. Abordarea normativă caută o normă, un standard și se concentrează asupra a două întrebări fundamentale: 1. ce ar trebui să fie supervizarea?; și 2. ce ar trebui să facă supervizorul? Din această perspectivă, unii autori au definit supervizarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
continue dezvoltarea și rafinarea deprinderilor cu scopul de a asigura servicii de calitate celor asistați”. Aceste definiții se concentrează pe idei și idealuri, pe ceea ce ar trebui să fie supervizarea, pe obiective, fără a reflecta practica zilnică a procesului. Abordarea empirică încearcă să răspundă la întrebarea: „Ce face de fapt supervizorul?”. Cei care au încercat să ofere răspunsuri au colectat date empirice privind rolurile, stilurile și comportamentele supervizorilor în asistența socială. Spre exemplu, Kadushin (1992) a ajuns la concluzia că supervizorul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
și idealuri, pe ceea ce ar trebui să fie supervizarea, pe obiective, fără a reflecta practica zilnică a procesului. Abordarea empirică încearcă să răspundă la întrebarea: „Ce face de fapt supervizorul?”. Cei care au încercat să ofere răspunsuri au colectat date empirice privind rolurile, stilurile și comportamentele supervizorilor în asistența socială. Spre exemplu, Kadushin (1992) a ajuns la concluzia că supervizorul este un membru al personalului administrativ care oferă servicii indirecte din perspectiva funcțiilor administrativă, educațională și suportivă. Alți autori au identificat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
autori (Erera și Lazar, apud Ming-sum Tsui, 2005) apreciază că ar exista o incompatibilitate între funcția administrativă și cea educațională, motiv pentru care mai degrabă ar trebui să fie separate, cea administrativă revenind supervizorilor, iar cea educațională unor consultanți. Studiile empirice arată că există diferențe între realitate și ideal: în practică, supervizorii alocă funcției administrative cea mai mare parte a timpului, deși susțin că funcția educațională ar fi cea mai importantă. În esență, supervizarea reprezintă un proces prin intermediul căruia supervizorul facilitează
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
curentele psihologice de care am vorbit, un rol deosebit au jucat științele naturii. În domeniul stabilirii potrivirii între om și profesiune, în cadrul examinărilor aptitudinale, diferențierea capacităților intelectuale și tendințele spre recunoașterea acestora au căpătat o importanță deosebită. Dintre reprezentanții psihologiei empirice, din ce în ce mai independentă, din școala lui W. Wundt (1832-1920) și din concluziile antropologice ale lui F. Galton au apărut teste de aptitudini (C. Rieger, 1989; J. McKeen Cattell, 1886; B. Bourdon, 1895), care împreună cu testele de inteligență (A. Binet, 1890), concepute
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de design-ul și metodele de investigație alese. Pe baza acestora, cercetările pot fi grupate într-o multitudine de categorii. Astfel, putem distinge între cercetările ce utilizează metode cantitative și cele bazate pe metode calitative; între studiile teoretice și studiile empirice; între cercetările cu scop fundamental și cele cu scop aplicativ; între studiile de laborator și cele efectuate în contexte naturale etc. Totuși, indiferent de titulatura adoptată pentru a descrie o cercetare rămâne unitar criteriul de judecare a acestora, în funcție de gradul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
muncă. Dacă, însă, mediul este perceput ca fiind nesigur, muncitorii tind să dea vina pe conducere, iar aceasta pe muncitori. 2.2.6. Meta-analizele și studiile pe bază de date secundare Atunci când sunt analizate date din surse secundare, fie studii empirice publicate, fie baze de date existente, întâlnim aceleași avantaje și dezavantaje ca cele stipulate în cazul studiilor de teren. De exemplu, utilizând baza de date a fiecărui Barometru de Opinie Publică, finanțat de Fundația pentru o Societate Deschisă am putea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și rezultatele actuale. Se focalizează pe predicția comportamentelor viitoare și a potențialului de performanță. Depinde aproape exclusiv de abilitățile de observare ale evaluatorului. Depinde atât de abilitățile examinatorului cât și de proprietățile psihometrice ale instrumentelor utilizate. Utilizează metode sau tehnici empirice. Utilizează metode și tehnici științifice, validate anterior. Implică un evaluator subiectiv și influențat de « bârfele » care circulă în organizație Implică un evaluator calificat, obiectiv și neinfluențat de organizație Evaluează un set redus de abilități și comportamente. Măsoară un set standard
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Modelul Landy-Farr de evaluare a performanțelor (Landy, Farr, 1983) Acest model cuprinde mai multe procese. În primul rând și cel mai important, vizează procesele cognitive ale evaluatorului: observarea performanțelor angajatului evaluat, stocarea acestor observații, reactualizarea și judecarea acestor informații. Cercetarea empirică a stilului cognitiv al evaluatorului (Nathan și Lord, 1983; Cardy și Kehoe, 1984; Lord, 1985) memoriei (Philips, 1984; Murphy și alții, 1985) și a inferențelor cognitive (Nathan și Alexander, 1985) susțin importanța proceselor cognitive ale evaluatorului în sistemul general de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
conducerea interviurilor de evaluare, mai ales că sistemele de feedback din surse multiple sunt puternic dependente de specificul cultural al persoanelor implicate. Deși literatura de specialitate abundă de studii privind posibilele efecte ale culturii asupra aprecierii performanțelor, există puține cercetări empirice, mai ales în statele ne-occidentale. 7.4.2. Dezvoltarea tehnologiilor informației și impactul lor asupra proceselor de evaluare a performanțelor Dezvoltarea tehnologiilor informației și aplicațiile lor în organizații nu constituie subiectul acestei secțiuni, însă odată cu dezvoltarea diferitelor aplicații informatice
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de manageri ai instituțiilor educative din Ucraina a ilustrat următoarea dinamică a stilurilor de leadership: 32,8% progresivi (deschiși către schimbare), 21,9% conservatori, 45,3% potențial progresivi (interes inconstant față de inovație, schimbare). 2003 Adecvarea participării angajaților la schimbare: rezultate empirice asupra extinderii, duratei și eficienței pattern-urilor participative în industria manufacturieră Kremer David Buck Hartmut În urma analizei a 288 de companii manufacturiere, au fost identificate 5 pattern-uri participative diferite ale angajaților, unul dintre acestea fiind înalt participativ. 2003 Procesul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
se adapta, responsabilitatea socială, tendința de a se centra pe practicile intuitive în dauna conceptelor teoretice sofistiscate. 2003 Managementul schimbării eficiente - cerințe situaționale vs. condiții organizaționale Strohm Oliver Prezentarea unui model al contingenței pentru managementul schimbării eficiente și testarea sa empirică prin studii de caz asupra industriei, administrației publice și sectorului serviciilor. 2003 Evoluția asistată și puterea managementului - cazul unei firme de inginerie aflată în tranziție Emans Ben Boogers Astrid Grutters Centa Propune un model de trecere asistată de la orientarea spre
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
schimbare, planificarea și emergența diferitelor nivele ale schimbării. În opoziție, grupul profesorilor acordă o mai mare importanță competențelor manageriale și celor de relaționare. 2003 Înțelegerea psihodinamicii culturii și a contractului psihologic într-o perioadă de schimbare organizațională: rezultatele unui studiu empiric Carr Adrian Degeling Pieter Winters Mark Kennedy John Atunci când reforma organizațională este percepută de un anumit grup ocupațional ca afectându-i propria cultură si violându-i contractul psihologic, favorizând în același timp statusul unui alt grup, persoanele responsabile de managementul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
dintre succesul economic al unei țări, orientarea sa democratică și cultura politică (civică) a cetățenilor acesteia. În acest context, cultura politică este privită ca un factor important care leagă dezvoltarea economică și tranziția spre democrație (Jeffrey, 1991), chiar dacă unele rezultate empirice par a contrazice parțial existența unei asemenea legături. Astfel, conform analizei realizată de Whitefield și Evans (1999), suportul pentru economia de piață și democrație în cazul Cehiei și Slovaciei poate fi explicat cel mai simplu în cadrul teoriei alegerii raționale, cultura
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
pe această temă, în principal prin lucrările lui Inglehart (1991) deși preocuparea acestuia față de temă este mult mai veche (1971) și Putnam (1993). Primul arată faptul că relația dintre economic și politic este mediată de cultură, susținând pe baza analizelor empirice că mai mult de jumătate din performanța instituțiilor (funcționarea unei democrații) este explicată de factori culturali (valorile postmaterialiste). Putnam merge chiar mai departe, arătând pe baza unei metodologii complexe cum nivelul dezvoltării civice este responsabil atât de succesul economic, cât
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și instituții) sau chiar alte sfere ale vieții sociale (Street, 1994). Categoriile cel mai adesea menționate ca părți componente ale culturii politice sunt: axiologică (atitudini, valori și credințe), comportamentală și cea a cunoștințelor. La un nivel mai specific și totodată empiric al anlizei sunt menționate frecvent următoarele dimensiuni ale culturii politice (Almond, Verba, 1963; Jeffrey, 1991): interesul pentru politică, informarea pe teme politice, cunoștințele politice, eficacitatea politică (convingerea cetățenilor că pot influența output-ul politic), credința că mediul politic contribuie la
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
asociate, legate de apartenența la grup și definirea ca membru al acestuia cu toate consecințele care decurg din asta (de la sancțiuni minore până la excludere). Indiferent de modul în care sunt definite costurile și beneficiile, respectiv calcularea raportului dintre ele, evidența empirică nu poate fi ignorată; o parte a cetățenilor se angajează singular sau chiar multiplu în diferite activități cu caracter civico-politic, în diferite momente ale existenței și contexte societale. Faptul că acțiunile sociale colective au loc, iar indivizii participă la ele
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
întreține o normă democratică” (Denni, Lecomte, 2004, p. 50) sau că prin vot este exprimată solidaritatea cu familia, grupul de status, partidul preferat (votul expresiv), fără o intenție clară de a influența politicul (Borg, 1988). Dincolo de teoriile prezentate anterior, studiile empirice au identificat factorii concreți care influențează participarea (în general, dar și la nivelul tipurilor). Aceștia pot fi situați la nivel micro (individul-cetățean), mezo (organizații și asociații) sau macro (sistemul politic, cultura și practicile încetățenite). Modelele cauzale empirice ale participării situate
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
prezentate anterior, studiile empirice au identificat factorii concreți care influențează participarea (în general, dar și la nivelul tipurilor). Aceștia pot fi situați la nivel micro (individul-cetățean), mezo (organizații și asociații) sau macro (sistemul politic, cultura și practicile încetățenite). Modelele cauzale empirice ale participării situate la nivel individual sunt adesea grupate în modele de factură sociologică (echitate-corectitudine, capital social, voluntarism civic) și modele ale raționalității individuale (mobilizării cognitive, alegerii raționale, recompenselor generale) (Clarke, Sanders, Stewart, Whiteley, 2004). Dincolo de diferențe și accente, există
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
constatându-se că o creștere a acestora determină o creștere a participării. Complexitatea condiționărilor în ceea ce privește participarea politică, ilustrată prin teoriile prezentate, poate fi reprezentată grafic astfel: Figura SEQ Figura \* ARABIC 8. Un model al participării politice Dincolo de toate acestea, datele empirice arată o variație destul de mare a participării politice în funcție de tipurile de participare. Cum se explică însă aceste diferențe? Abordarea instrumentală a acțiunilor politice de masă se sprijină pe postulatul conform căruia societatea 1) este compusă din cetățeni conștienți de capacitatea
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Miller, Miller, 1987). Teoria alegerii raționale (de natură economică) consideră că alegătorii analizează costurile și beneficiile asociate votului pentru un anumit partid și votează în consecință (Downs, 1957; Fiorina, 1981; Rabinowitz, Macdonald, 1989; Himmelweit et al., 1981). Foarte probabil (evidențele empirice susțin asta), cel mai adesea toate aceste modele reprezintă corect o parte a realității, chiar dacă la momente diferite de timp sau în contexte politice diferite anumite modele pot explica mai bine intențiile de vot. Categoriile de variabile utilizate frecvent de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
nu mai puțin și una a rigorismului pascalian. Spiritul molieresc presupune acest echilibru și această ordine, de aceea el se manifestă rezumativ și univoc, ca o sentință... Cum spune într-un loc Pascal: beauté d’omission, de jugement. Din realitatea empirică arta lui Molière extrage realul, adică esența ontologică a acelei realități. Realismul lui are, pe lângă accepția curentă, și pe cea de universalia in re. De aceea, dacă Harpagon, Tartuffe și celelalte creații molierești au parcă mai puțină carne și mai
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
accepția lui etimologică, de la plaudere, care în latinește înseamnă a bate din palme, a aplauda, a accepta. Prin urmare, când spuneam că numai în măsura în care cineva are simțul realității poate imagina ceva plauzibil, înțelegeam nu ceva de ordinul probabilului sau posibilului empiric, statistic, cauzalist, ci plauzibil în planul imaginarului. Căci (și asta mi se pare foarte important) planul imaginarului este unul riguros și nu unul în care merge orice. Cum îmi spunea foarte bine doctorul, creația fantastică trebuie să se acrediteze ontologic
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]