3,858 matches
-
din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale din acele vremuri, într-o acțiune de așa-zisă colonizare, ce urmărea stabilizarea lor pe acele meleaguri.[ Sursă de documentare: comuna Pecineaga = WIKIPEDIA Enciclopedia on-line libera. http://ro.wikipedia.org/wiki/Pecineaga, Constanta] Pescarul, care aducea pește părinților mei, era și cel care trăgea clopotul bisericii în timpul săptămânii, la vreo sărbătoare sau vreun deces; de aceea i se spunea Nae Ceaușu, numele lui fiind
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
Ploiești - unde am lucrat câțiva ani, Ion Toboșaru - profesor de estetică la IATC, eruditul Mircea Zaciu - orădean prin naștere și clujean prin expresie universitară, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, eminescolog de suflet, George Pruteanu, lingvist și doctor al limbii române, Constantin Mălinaș, o enciclopedie de cultură, Artur Silvestri, regretat promotor cultural... Georgeta NEDELCU: La noi, mai mult ca în alte țări, există în aceste timpuri, o uimitoare neglijență spirituală, care are consecințe asupra noastră, până la urmă. Un popor fără cultură e un popor sărac
INTERVIU CU POETUL ŞI ZIARISTUL GEORGE ROCA de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340075_a_341404]
-
voioșia și exuberanța sa. Aici descoperi o lume nouă, diferită de cea din București. Cu limba nu avea probleme, căci studiase în facultate rusa, engleza, franceza și germana, iar în particular italiana, spaniola, portugheza și greaca. În capul său era enciclopedia întregii lumi! Doar fusese șefă de promoție! Familia de nobili ruși îi puse Narcisei la dispoziție o trăsură și un birjar de vârsta a doua cu mustățile lungi și răsucite, sprâncene stufoase, un chip grav și impunător, dar care când
XVI. CURTEZANII DIN MOSCOVA ŞI VIENA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377292_a_378621]
-
astăzi popa” Popa nu vorbește că nu are ce spune. Cum să laude bunăstarea dată de muncă dacă el doar cântă preamărirea Domnului. Este doar punctul meu de vedere. Nu-l luați în seamă. Poate greșesc! Există și parohi, adevărate enciclopedii de bunăcuviință și bunăvoie față de oricare solicitant. Dau, în cele ce urmează, un exemplu de „scurtă meditație” Subiectul este unul învățat de copii în prima clasă primară, deci cunoscut de toți deși, până la bacalaureat se revine de mai multe ori
SCURTE MEDITAŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378508_a_379837]
-
basarabeni care și-au împlinit destinul departe de vatra strămoșească? Mă refer nu doar la prosperitatea materială, în primul rând la cea profesională. Cum credeți, nu s-ar putea crea un Club al basarabenilor din afară pentru a alcătui o enciclopedie a personalităților de origine basarabeană? La sigur am descoperi multe lucruri interesante. Eu personal știu doar de un singur laureat al Premiului Nobel cu sorginte de la noi. Iulia GOREA-COSTIN: Cu părere de rău, nu prea ne cunoaștem personalitățile, nu totdeauna
DESĂVÂRŞIREA ESTE VISUL MEU CEL MARE ! de RAIA ROGAC în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378835_a_380164]
-
descoperi/cunoaște și recunoaște valorile umane... Am avut o discuție în acest sens cu ex-președintele Emil Constantinescu, care se referea la necesitatea organizării unui forum/sfat al personalităților notorii din lume de origine basarabeană și editarea, în consecință, a unei enciclopedii. La Strasbourg și la București m-am străduit că ajut la promovarea personalităților și valorilor autentice, organizând expoziții de pictură, spectacole, lansări de cărți, CD, filme, între care spectacolele jubiliare ale maestrului Eugen Doga „ În oglinda clipelor” și „Toamna romantică
DESĂVÂRŞIREA ESTE VISUL MEU CEL MARE ! de RAIA ROGAC în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378835_a_380164]
-
1995) și al Premiului Internațional pentru Sociologie al Universității din Istanbul - Turcia (2001). Dintre lucrările și cărțile publicate amintim câteva: Sociologia și geopolitica frontierei (coautor), 2 volume, 1995; Istoria sociologiei. Teorii contemporane (coautor), 1996 “Rețelele omeniei” și rețelele mistificării, 1997 Enciclopedia valorilor reprimate, 2 volume, 2000 (coautor) Statul și comunitatea morală. Memorii (1904-1910), Traian Brăileanu, (ediție îngrijită, studiu introductiv și repere bibliografice de Dan Dungaciu), 2002 Sociologia românească interbelică în context european, 2002 Națiunea și provocările (post)modernității, 2002 Moldova ante
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
și Ștefănescu. Atunci când se discută despre Eminescu, imediat se inflamează spiritele hrănite la școala etnicismului europenist, perorând că „Poetul nu avea dinți în gură” (Sabin Gherman ), că a plagiat, că era antisemit ,etc, etc... Datorită acestor manipulatori de conștiință unica enciclopedie, la nivel mondial, cum este cea dedicată ideii de literatură, semnată de Adrian Marino, este marginalizată și privită ca o ciudățenie, deși reprezintă singura formă reală de dialog cultural cu lumea. Trăim într-n stat mic, în țărișoara lui Trahanache
ARTA-OGLINDĂ CONVEXĂ A REALITĂȚII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380046_a_381375]
-
poetice ale unei creații propriu-zise (literatură de gradul trei). Este prezent în numeroase antologii sau alte lucrări colective și colaborări în presa literară, 5 spectacole la Teatrul Național Radiofonic și alte 8 spectacole-lectură. Referințe despre operă s-au făcut în: „Enciclopedia marilor personalități din istoria, știința și cultura românească de-a lungul timpului și de pretutindeni”, vol. X, „Scriitori și filosofi” („Marea Enciclopedie Română”, Secțiunea I, 2009), „Dicționarul scriitorilor români de azi” (2011), „O istorie condensată a literaturii române” - 1880-2000 (2005-2006
LANSARE DE CARTE – EMIL LUNGEANU „MOTORUL ÎN TREI TIMPI”, CENTRUL CULTURAL “JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381004_a_382333]
-
literară, 5 spectacole la Teatrul Național Radiofonic și alte 8 spectacole-lectură. Referințe despre operă s-au făcut în: „Enciclopedia marilor personalități din istoria, știința și cultura românească de-a lungul timpului și de pretutindeni”, vol. X, „Scriitori și filosofi” („Marea Enciclopedie Română”, Secțiunea I, 2009), „Dicționarul scriitorilor români de azi” (2011), „O istorie condensată a literaturii române” - 1880-2000 (2005-2006 și ed. a II-a, 2007), „Istoria literaturii române - Dramaturgia” (2008), „Dicționarul scriitorilor români contemporani” (2016), în alte zeci de volume, cronici
LANSARE DE CARTE – EMIL LUNGEANU „MOTORUL ÎN TREI TIMPI”, CENTRUL CULTURAL “JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381004_a_382333]
-
pp. 303-306) Ludovic al IX-lea, cel Sfânt (1226-1270) în persoana căruia s-a configurat o uimitoare conjuncție de majestate regală și smerenie creștină și-a manifestat dorința de a întemeia o Academie cu misiunea de a constitui o vastă enciclopedie politică, aptă să stea la baza exercitării guvernării, conducerii. În demersul său este ajutat de Abatele Vincent de Beauvais și lector regal. În monumentala sa lucrare Speculum majus (1256-1259), Abatele cristalizează imaginea principelui printr-o sinteză remarcabilă în De morali
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
Ilfov și Vâlcea. Drăgoiasa-depresiune intramontană tectono-vulcanică,pe versantul de Est al masivului Călimani. Drăgoiești-comună în județul Suceava. Drăgotești-comune în județele Dolj și Gorj. Drăgușeni-comune în județele Botoșani, Galați și Suceava. Drăguțești-comună suburbană în municipiul Târgu Jiu. (Mic Dicționar Enciclopedic, Ed. Enciclopediei Române-1972) Această Zi, corespunde următoarelor zodii: Vărsător în Zodiacul european, Pinului în Zodiacul arborical, Peștilor în Zodiacul arab și Perlei în Zodiacul indian. (Dorian Green-Zodiac Universal. Ed. Vremea, București, 1998) Pinul este simbol al veșniciei, fiind cel mai căutat material
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale din acele vremuri, într-o acțiune de așa-zisă colonizare, ce urmărea stabilizarea lor pe acele meleaguri.[ Sursă de documentare: comuna Pecineaga = WIKIPEDIA Enciclopedia on-line libera. http://ro.wikipedia.org/wiki/Pecineaga, Constanta] Pescarul, care aducea pește părinților mei, era și cel care trăgea clopotul bisericii în timpul săptămânii, la vreo sărbătoare sau vreun deces; de aceea i se spunea Nae Ceaușu, numele lui fiind
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
1966, a fost inițiatorul concursurilor naționale de creație și presa școlară, realizatorul a sute de antologii literare și editorul a numeroase volume individuale de creație literară a elevilor din România. Una dintre pasiunile sale a fost biologia și a publicat enciclopedii și dicționare în acest domeniu. Tudor și soția sa, graficiana Elenă Boariu-Opriș (care i-a ilustrat majoritatea cărților), au împărțit apartamentul lor cu mult iubitul motan Kiki timp de două decenii. Tudor a publicat cartea 20 de sonete pentru motanul
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de TUDOR OPRIŞ în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374448_a_375777]
-
în domeniul economiei, învățământului, sociologiei, filozofiei, literaturii. Realizează dialoguri, comentarii, interviuri, cronici de analiză literară, etc. Este prezentă în mai multe antologii literare (poezie, proza), în antologii pedagogice (“Pedagogi Români Notorii din Basarabia Interbelică și Postbelică”, volumul ÎI”, 2015); în enciclopedii (“Localitățile Republicii Moldova”, volumul 14, 2016, prezența în calitate de personalități de onoare). Participa continuu la conferințe științifice naționale și internaționale. Este prezentă cu eseuri în cadrul emisiunii “Editorialele Istoriei”, producător Radio Vocea Basarabiei, Chișinău. Colaborează activ la reviste/ziare din Republică Moldova, România
REVISTA ALBANEZUL CU GALINA MARTEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374474_a_375803]
-
Dumnezeule, chiar știu o persoană ce-a publicat cât Balzac, sau mai de pe la noi, cât Mihai Beniuc, și ca el, având un troian de titluri, vreo două doctorate, fiind membru a tot felul de uniuni și asociații, umplând în vârtej enciclopediile, dicționarele, antologiile care mai de care... Cum de se poate așa ceva? Când îi oprim? Unde duc unii cultura noastră, ce rămâne copiilor noștri, ce învață ei de la mersul societății noastre după o busolă cu ac strâmbat, ce se alege din
DEZAMĂGIRI RICOŞATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373567_a_374896]
-
grămezilor de cuvinte adunate să compună munți de cărți rânduite să pună dale pe cărarea spre faimă forțată, vânată cu orice preț, ca prăzi de colecție și panoplii fructificate cu fructe pădurețe în diplome, medalii, titluri, citări în antologii, dicționare, enciclopedii, apartenență la uniuni și asociații câtă frunză și iarbă, cu marcă pestriță și compromisă! Nu! A scrie despre cântăreți înseamnă a caligrafia! În ce mă privește n-am căutat niciodată satisfacția absolută în laudele propriilor scrieri, deși sunt foarte curate
PAUL SURUGIU (FUEGO). CALIGRAFIERI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373557_a_374886]
-
imagistic al activității marelui profesor, astfel că, prin cărțile publicate de domnia sa, se pun bazele istoriei medicinei moderne din Cluj, și nu numai. Fapt ce ne îndeamnă să spunem că, însăși, profesor dr. Ștefania Kory Calomfirescu va rămâne în paginile enciclopediei medicale o personalitate marcantă din istoria culturii neamului nostru. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Ștefania Kory Calomfirescu- Despre marele profesor Iuliu Hațieganu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2070, Anul VI, 31 august 2016. Drepturi de Autor
ȘTEFANIA KORY CALOMFIRESCU- DESPRE MARELE PROFESOR IULIU HAȚIEGANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375422_a_376751]
-
punct de vedere financiar. A fost o ființă foarte caldă și plină de umor! Pozitivă, știi? Foarte mulți prieteni a avut! Tatăl meu a fost un autodidact, nu avea bacalaureat, dar a avut o cultură vastă și citea enorm: lexicoane, enciclopedii, romane. Și-a petrecut toată ziua în fabrica de piele, numai duminicile era cu noi, copiii. Mama era doamna Ritter, cu două servitoare și partidă de rummy de șapte-opt ori pe săptămână. După război, în anii ’50, când tata a
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375451_a_376780]
-
subcapitole, având rațiunea să-l ajute pe lector în parcurgerea sistematică a textului și formularea inerentă a unor judecăți de valoare. Iată care sunt capitolele ce definesc personalitatea acestei valoroase lucrări: Cap. I - Personalitatea Acad. (Republica Moldova) Constantin Marinescu în: Dicționare, Enciclopedii, Volume colective, Monografii; Cap. II - Titluri științifice și academice acordate pe plan național și internațional și recunoașteri similare ale societății civile gălățene; Cap. III - Acad. Constantin Marinescu în publicistica gălățeană de ieri și de azi; Cap. IV - Un gălățean pentru
UN GĂLĂȚEAN PENTRU GALAȚI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371907_a_373236]
-
Tiberiu Cosovan - Gheorghe A. Stroia - Valentin Niculițov APARIȚII ÎN ANTOLOGII LITERARE: - Radu Cîrneci - „Poezia pădurii”, vol. IV, pag. 340, 341, Editura Orion, București, 1999; - Emil Satco - „Bucovina - contribuții cultural-științifice”, pag. 439, 440, Suceava, Biblioteca Bucovinei „I.G.Sbiera”, 2000; - Emil Satco - „Enciclopedia Bucovinei”, vol. II, pag. 572, 573, Suceava, 2004; - Gheorghe C. Patza - „Poeți dorneni”, pag. 141-150, Editura Axa, Botoșani, 2007; - George Istrate, Grațian Jucan - „Câmpulungul Moldovenesc și împrejurimile lui - contribuții bibliografice”, pag. 318, 319, 320,321, Pre-Text, Câmpulung Moldovenesc, 2009; - Boris
CURRICULUM VITAE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371942_a_373271]
-
până la 120.000 de exemplare, disponibile pentru împrumut și sala de lectură, și acces la internet. Directorul Bibliotecii “V. A. Urechia”, Ilie Zanfir, și-a exprimat bucuria de a avea posibilitatea extinderii accesului la cultura ... XIX. ANTRENORUL CRIȘTI MUNTEANU ÎN ENCICLOPEDIA PERSONALITĂȚILOR DIN ROMÂNIA EDIȚIA A VII-A, de Tatiana Scurtu Munteanu, publicat în Ediția nr. 592 din 14 august 2012. Cu o tradiție de peste 150 de ani, Enciclopedia Who is Who pune la dispoziție biografiile contemporanilor de succes din 10
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
a avea posibilitatea extinderii accesului la cultura ... XIX. ANTRENORUL CRIȘTI MUNTEANU ÎN ENCICLOPEDIA PERSONALITĂȚILOR DIN ROMÂNIA EDIȚIA A VII-A, de Tatiana Scurtu Munteanu, publicat în Ediția nr. 592 din 14 august 2012. Cu o tradiție de peste 150 de ani, Enciclopedia Who is Who pune la dispoziție biografiile contemporanilor de succes din 10 țări europene. Personalități de seamă din cele mai diverse domenii, ale căror performanțe și-au găsit recunoașterea pe plan local, național sau internațional, sunt incluse anual în această
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
de excepție de aproape 20 de ani ca profesor și antrenor, Criști Munteanu a dat dovadă în permanență de profesionalism, verticalitate, inteligență, măiestrie și afectivitate în creșterea și pregătirea sportivilor. Citește mai mult Cu o tradiție de peste 150 de ani, Enciclopedia Who is Who pune la dispoziție biografiile contemporanilor de succes din 10 țări europene. Personalități de seamă din cele mai diverse domenii, ale căror performanțe și-au găsit recunoașterea pe plan local, național sau internațional, sunt incluse anual în această
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
diferit de cel de pe Make-Make și își întinse antenuța, mult în sus. Ochișorul său sesiză de îndată mișcare, la o distanță foarte mică, într-un loc plin de chestii verzi, cocoțate pe picioare maronii. - Aceștia sunt copaci, hotărî, verificând în Enciclopedia Intergalactică. Descoperi apoi florile și iarba, dar nu reuși să identifice structura metalică, colorată, construită spre cer, într-o formă ciudată de ciupercă. Se oprise lângă ciudățenie, când, niște animale gălăgioase se năpustiră asupra structurii, gata să-l doboare de pe
MIKU MIKU de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372470_a_373799]