19,779 matches
-
footnote 20 Socates, op. cit., p. 190. } {\footnote 21 Paladie, Dialogul istoric al lui Paladie, Episcopul de Helenopolis, cu diaconul Teodor al Romei, trad. de Pr. Constantin Cornițescu în op. cit., p. 51.} {\footnote 22 Ibidem, p. 51.} {\footnote 23 Fericitul Teodoret Episcopul Cirului, Istoria bisericească, cartea a V-a, trad. C. Cornițescu, în op. cit., p. 233. } Ioan vădită în atitudinea lui fermă a putut chiar și pe cei îndârjiți să-i tulbure și să-i rușineze 24. Nu a ezitat să se
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
Persia și Fenicia. Deci pe sciții care locuiau împrejurul Dunării i-a luminat (adică populațiile care locuiau pe teritoriul țării noastre, pe strămoșii noștri). În anul 401 convoacă Sinod la Efes pentru a curma neorânduielile din Biserica Asiei. Depune șase episcopi care fuseseră hirotoniți pe bani de Episcopul Antonin 26. Aflând că în Fenicia încă se mai aduceau jertfe idolilor, dărâmă templele zeilor păgâni, trimițând monahi înflăcărați de râvnă dumnezeiască, înarmându-i cu legile împărătești 27. A combătut pe ereticii arieni
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
locuiau împrejurul Dunării i-a luminat (adică populațiile care locuiau pe teritoriul țării noastre, pe strămoșii noștri). În anul 401 convoacă Sinod la Efes pentru a curma neorânduielile din Biserica Asiei. Depune șase episcopi care fuseseră hirotoniți pe bani de Episcopul Antonin 26. Aflând că în Fenicia încă se mai aduceau jertfe idolilor, dărâmă templele zeilor păgâni, trimițând monahi înflăcărați de râvnă dumnezeiască, înarmându-i cu legile împărătești 27. A combătut pe ereticii arieni, marcioniți, iar pe unii dintre ereticii macedonieni
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
Sfântul Ioan a continuat săși scrie și predicile și comentariile sale. Tot în calitate de arhiepiscop al Constantinopolului, Ioan a aplanat unele conflicte între împărat și oficialii săi, în special în probleme foarte importante; a intervenit în probleme disciplinare, convocând sinoade, destituind episcopi, închizând biserici non niceene; de asemenea, a vizitat deseori mănăstirile pentru maici din vecinătate pentru a instrui membrii comunității. Limbajul accesibil, inteligent manipulat, ca și grija deosebită pentru sufletele ascultătorilor, evidențiază dorința lui Ioan de a-și sensibiliza ascultătorii săi
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
inteligent manipulat, ca și grija deosebită pentru sufletele ascultătorilor, evidențiază dorința lui Ioan de a-și sensibiliza ascultătorii săi și de a-i determina să-și schimbe modul de viață 29. Sfântul {\footnote 24 Ibidem, p. 233. } {\footnote 25 Teodor, Episcopul Trimitundei, Despre viața, exilul și necazurile Fericitului Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, trad. Pr. C. Cornițescu, în op. cit., p. 171. } {\footnote 26 Paladie, op. cit., p. 104.} {\footnote 27 Fericitul Teodoret Episcopul Cirului, op. cit., p. 232.} {\footnote 28 Ibidem, p.
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
footnote 24 Ibidem, p. 233. } {\footnote 25 Teodor, Episcopul Trimitundei, Despre viața, exilul și necazurile Fericitului Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, trad. Pr. C. Cornițescu, în op. cit., p. 171. } {\footnote 26 Paladie, op. cit., p. 104.} {\footnote 27 Fericitul Teodoret Episcopul Cirului, op. cit., p. 232.} {\footnote 28 Ibidem, p. 212.} {\footnote 29 Wendy Mayer and Pauline Allen, op. cit., p. 43.} Ioan Gură de Aur este convins și de sfințenia căsătoriei și de posibilitatea de a ajunge prin ea la mântuire. Pentru
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
idee ca la un principiu fundamental și el este convins că perfecțiunea nu înflorește doar în pustie, în peșteri și în chiliile călugărilor, ci se regăsește și în lume30. În ceea ce-l privește, atât ca diacon, preot cât și ca episcop, el nu doar că a rămas călugăr în sufletul său, dar a continuat, atât cât îi permiteau noile circumstanțe, să-și păstreze obiceiurile monahice - ca de exemplu, să trăiască în singurătate cât mai mult posibil. Cu toate acestea, nu a
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
călugăr în sufletul său, dar a continuat, atât cât îi permiteau noile circumstanțe, să-și păstreze obiceiurile monahice - ca de exemplu, să trăiască în singurătate cât mai mult posibil. Cu toate acestea, nu a eșuat niciodată în îndatoririle sale de episcop 31. Sfântul Ioan este un neobosit entuziast, un iluminat ce își trăiește deplin chemarea, simțind în adâncul ființei sale că scopul suprem al vieții și al strădaniilor proprii sunt unul și același: Dumnezeu. Se simte chemat de Dumnezeu să lucreze
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
cunoscut nici o ezitare sau opreliște, la rândul lor, și ei l-au iubit ca pe nimeni altul. Credincioșii Sfântului Ioan apreciau la dreapta măsură dragostea caldă a ierarhului lor pentru ei. Sfântul Ioan Gură de Aur a fost unul dintre episcopii cei mai iubiți de credincioșii lor. Aprecierea lor s-a arătat mai ales cu prilejul sinodului de la Stejar și al primului exil al păstorului lor. Dragostea credincioșilor față de păstorul lor s-a văzut mai întâi la anul 397, când împăratul
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
seamă patimile ce războiesc pe bietul muritor pe tot timpul cât călătorește în această vale a plângerii 43. Sfântul Ioan Gură de Aur a cheltuit energii enorme pentru a sluji cum se cuvine preoția, ca diacon, ca preot și ca episcop. Acest ilustru bărbat n-a precupețit nimic pentru a le fi scut, mângâiere și ajutor în toate fiilor săi duhovnicești. Însă, nu numai iubirea nemărginită față de credincioșii săi, nu numai interesul și munca de fiecare clipă a lui pentru binele
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
Despre preoție, scris pe timpul când era încă diacon în Antiohia, este o adevărată capodoperă literară. La acest tratat au meditat, secole de-a rândul, nenumărați preoți, {\footnote 42 Prof. Teodor M. Popescu, art. cit., p. 551.} {\footnote 43 Theodosie Athanasiu, Episcopul Romanului, Viața și activitatea Celui între Sfinți, Părintelui nostru, Ioan Chrisostom, Arhiepiscopul Constantinopolului, în vol. Comentariile sau explicarea Epistolei către Evrei, Traducere din limba elenă, ediția de Oxonia, 1862, de Theodosie Athanasiu, Episcopul Romanului, Tipografia Cărților bisericești, București, 1923, p.
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
cit., p. 551.} {\footnote 43 Theodosie Athanasiu, Episcopul Romanului, Viața și activitatea Celui între Sfinți, Părintelui nostru, Ioan Chrisostom, Arhiepiscopul Constantinopolului, în vol. Comentariile sau explicarea Epistolei către Evrei, Traducere din limba elenă, ediția de Oxonia, 1862, de Theodosie Athanasiu, Episcopul Romanului, Tipografia Cărților bisericești, București, 1923, p. 38.} care găsesc în el sfaturi, îndrumări și consolări admirabile, căci Sfântul Părinte a avut atitudini, învățături, tâlcuiri, îndrumări și explicații care sunt valabile și astăzi. Această scriere a inspirat și inspiră mereu
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
veacurilor în mai multe limbi. Ea este împărțită în 6 cărți și fiecare dintre acestea are mai multe capitole. E scrisă în formă de dialog, după modelul literar platonic. Personajele dialogului sunt Sfântul Ioan și prietenul său, Vasile, probabil viitorul episcop de Rafaneea, în Siria. Motivul care a dus la alcătuirea acestui tratat a fost supărarea lui Vasile împotriva lui Ioan, pentru că amândoi s-au înțeles să primească să fie hirotoniți. Respectând această înțelegere, Vasile a acceptat să fie hirotonit și
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
în Siria. Motivul care a dus la alcătuirea acestui tratat a fost supărarea lui Vasile împotriva lui Ioan, pentru că amândoi s-au înțeles să primească să fie hirotoniți. Respectând această înțelegere, Vasile a acceptat să fie hirotonit și a ajuns episcop, în timp ce Sfântul Ioan a fugit și s-a ascuns ca să nu fie găsit și dus la hirotonie. Însă, acesta din urmă a ezitat să accepte demnitatea preoției nu pentru a încălca înțelegerea, neurmărind să-l supere pe Vasile, pe care
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
omilia LXXXVI, 4, Traducere din limba franceză de Diacon Gheorghe Băbuț, Editura Pelerinul Român, Satu Mare, 1997, p. 461.} {\footnote 50 Idem, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, omilia XXXIV, Traducere din limba elenă, ediția de Oxonia, 1862, de Theodosie Athanasiu, Episcopul Romanului, Tipografia Cărților bisericești, București, 1923, pp. 385-386. } să suprime Bisericii dreptul de azil, Ioan însă i s-a opus. Când, în anul 399, acesta căzu în dizgrație și ceru azil Bisericii, Sfântul Ioan îl primi în Biserică și îl
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
drept o insultă și nu-l va uita niciodată. Ea folosește toate ocaziile și mijloacele pentru a-l pedepsi, iar cel mai nimerit prilej a fost dat de venirea fraților lungi, socotiți origeniști, la Constantinopol, pentru a face plângere împotriva episcopului Alexandriei, Teofil, care îi izgonise din Egipt. Sfântul Ioan îi primi pe aceștia, îi așeză undeva, dar nu intră în comuniune cu ei și nu le primi o plângere contra lui Teofil. Aceștia se adresară împăratului, care dispuse convocarea lui
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
care îi izgonise din Egipt. Sfântul Ioan îi primi pe aceștia, îi așeză undeva, dar nu intră în comuniune cu ei și nu le primi o plângere contra lui Teofil. Aceștia se adresară împăratului, care dispuse convocarea lui Teofil în fața episcopului capitalei. Teofil își luă măsuri, trimițând înainte pe Sfântul Epifanie de Salamina, spre a descalifica pe Sfântul Ioan ca origenist. Bătrânul episcop Epifanie își dădu seama până la urmă, de cursa în care fusese atras și fugi în țara lui. Într-
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
nu le primi o plângere contra lui Teofil. Aceștia se adresară împăratului, care dispuse convocarea lui Teofil în fața episcopului capitalei. Teofil își luă măsuri, trimițând înainte pe Sfântul Epifanie de Salamina, spre a descalifica pe Sfântul Ioan ca origenist. Bătrânul episcop Epifanie își dădu seama până la urmă, de cursa în care fusese atras și fugi în țara lui. Într-un pseudo-sinod ținut la Stejar, aproape de Calcedon și condus de Teofil, Ioan este condamnat și depus. Împăratul Arcadie, un om slab, influențat
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
Unele scrisori de o anumită întindere se caracterizează prin tendința Sfântului Ioan Hrisostom să-și ia subiectul de departe, să-l extindă și să facă din el un adevărat tratat 51. Ele sunt adresate vechilor prieteni din Antiohia și Constantinopol, episcopi, preoți, călugări, funcționari, care îi luaseră partea și care din pricina acestei loialități față de el, fuseseră închiși, torturați sau exilați 52. În această privință, sunt deosebite cele 17 scrisori închinate văduvei Olimpiada (P. G. 52, 549-623); de mare interes istoric s-
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
său firav întocmai unui măr a cărui ramuri se înroșesc la extremități din cauza (căldurii) soarelui 55. De aceea, el nu mai ajunge decât până la Comana, în Pont. Peste noapte i s-a arătat fericitului Ioan Sfântul Mucenic Vasilisc, ce fusese episcop al comanilor, ale cărui moaște se aflau acolo. Sfântul Vasilisc i-a zis Sfântului Ioan : Curaj, frate Ioane, căci mâine vom fi împreună. Fericitul Ioan a săvârșit Sfânta Liturghie și s-a împărtășit cu Prea Curatele Taine ale Trupului și
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
Ioan a rămas încă de atunci una din personalitățile Ortodoxiei care va crește necontenit în prețuirea generațiilor viitoare. Referitor la sfințenia vieții Sfântului Ioan Gură de Aur, literatura duhovnicească ne transmite această mărturie: Ava Atanasie ne spunea despre Iania, sora episcopului Adelfie, care relata: Când Ioan Gură de Aur, episcopul Constantinopolului a fost surghiunit în Cucuson, a găzduit în casa noastră. Cât a stat la noi am avut mare îndrăznire și dragoste către Dumnezeu. Fratele meu, episcopul Adelfie, mi-a spus
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
Ortodoxiei care va crește necontenit în prețuirea generațiilor viitoare. Referitor la sfințenia vieții Sfântului Ioan Gură de Aur, literatura duhovnicească ne transmite această mărturie: Ava Atanasie ne spunea despre Iania, sora episcopului Adelfie, care relata: Când Ioan Gură de Aur, episcopul Constantinopolului a fost surghiunit în Cucuson, a găzduit în casa noastră. Cât a stat la noi am avut mare îndrăznire și dragoste către Dumnezeu. Fratele meu, episcopul Adelfie, mi-a spus: Când a murit Fericitul Ioan în surghiun, m-a
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
spunea despre Iania, sora episcopului Adelfie, care relata: Când Ioan Gură de Aur, episcopul Constantinopolului a fost surghiunit în Cucuson, a găzduit în casa noastră. Cât a stat la noi am avut mare îndrăznire și dragoste către Dumnezeu. Fratele meu, episcopul Adelfie, mi-a spus: Când a murit Fericitul Ioan în surghiun, m-a cuprins o durere de nesuferit, că acest bărbat, dascălul întregii lumi, care a înveselit cu cuvintele sale Biserica lui Dumnezeu, n-a adormit întru Domnul pe scaunul
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
H. Vandenberghe, op. cit., p. 78. } poartă, văzându-mă trist, mi-a spus: Nici unul dintre cei care vin aici nu iese întristat! Eu i am răspuns: Aceasta îmi este durerea, că n-am văzut cu ceilalți dascăli pe preaiubitul meu Ioan, episcopul Constantinopolei. Acela m-a întrebat iarăși: Vorbești de Ioan, dascălul pocăinței? Da!, i-am răspuns eu. Pe el, mi-a spus acela, nu-l poate vedea om în trup, pentru că el stă acolo unde este tronul Stăpânului 62. Din cele
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
mirarea că o conviețuire atât de îndelungată cu goții și gepizii, pe ambele maluri ale Dunării, nu ar fi lăsat urme, abia câteva bănuieli lingvistice [1, pp.19, 28], deși creștinarea goților s-a făcut la Dunăre, iar Wulfila („lupișorul!”), episcopul lor a tradus aici (nu toată) Biblia în limba „gotă”. El însuși se trăgea dintr-o familie cappadociană - se explică astfel și corespondența lui cu Sfântul Vasile cel Mare [2, p.23]. Altminteri, până la edictul lui Constantin din anul 313
Goți și români by Ion Mihai () [Corola-journal/Journalistic/3391_a_4716]