1,135 matches
-
Europei, Raoul Girardet (coord.) Argumentul nuclear în politica externă a statelor, Rodica Dinulescu Asigurarea securității informațiilor în organizații, Bogdan-Dumitru Tigănoaia Biserică și dimensiunea socială a securității, Constantin Tanu Constructivism și securitatea umană, Ioana Leucea Euroarmata și apărarea României. Analiza de epistemologie constructivista privind politica de securitate și apărare comună a Uniunii Europene, Constantin Manolache Istoria NATO, Jiři Fidler și Petr Mareš Politică de securitate în mediul internațional contemporan. Domeniul energetic, Constantin Hlihor Soluționarea crizelor internaționale. Mijloace militare și nemilitare, Teodor Frunzeti
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
și a existenței sale istorice, dublată de ortodoxia marxistă, a fost o metodă prin care cei care au folosit-o au căutat a produce cunoaștere în paradigma marxismului/stalinismului național. Altfel spus, ontologia etnică a devenit metodă de lucru a epistemologiei naționale, sub auspiciile puterii. în acest caz, trimiterea la teoria lui Michel Foucault despre putere și discurs este inevitabilă. Folosind un principiu de bază al dialecticii marxiste, unitatea și opoziția/lupta contrariilor, se observă că, indiferent de prezența sau absența
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
introductive, semnate de echipele de colaboratori - un fel de ghid de interpretare a lecturii. Primul dintre ele, „Cinci puncte de plecare în studiul sociabilității”, face o analiză a memoriei autobiografice, concretizată în diversele „istorii” din perspectiva unificatoare a axiologiei și epistemologiei. Sunt identificate elementele care stau la baza discursului naratorilor, care dau sens și valoare vieții: direcționare, libertate, relații sociale, spațiu și timp. Pe măsură ce se dezleagă mecanismele memoriei, se conturează o identitate supusă mișcării în raporturile mereu schimbătoare dintre istorie și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
consistență semnificativă și de motivare substanțională a elementelor sale, care sunt semne de anumite tipuri. La rândul său, sociolog al "realității figurative", Pierre Francastel este aproape de pozițiile lui Goldmann, împărtășind cu acesta structuralismul genetic al cărui reprezentant în psihologie și epistemologie genetică a fost Jean Piaget. Mult mai conștient decât Goldmann de necesitatea unei semiologii, ceea ce îl apropie de structuralismul de orientare lingvistică, o realizează, ca și acesta, în contextul mai larg al unei sociologii, lăsîndu-se inspirat de teoria piagetiană structuralist
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
fiecărei episteme. Această interpretare se susține prin cele vecine ale lui Levi-Strauss și Althusser. "Gîndirea sălbatică" despre care vorbește Levi-Strauss este de fapt Epistema Renașterii regăsită în sistemul cunoașterilor omului arhaic, iar "tăieturile epistemice" care marchează nașterea noilor științe în epistemologia lui Althusser, explicitează apariția formațiunilor discursive. Arheologia cunoașterii a lui Foucault este orientată semiologic pentru că avem aici de-a face cu o lectură care tratează discursul nu ca document, adică semn al altui lucru, ci ca monument, în volumul său
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Lectura arheologică foucaultiană nu este interpretativă, alegorică sau hermeneutică. La fel ca întreaga semiologie structuralistă, ea nu caută în spatele discursului un alt discurs, ascuns. Ea nu este istorie a ideilor, pentru că nu caută tranziția care leagă între ele discursurile, nici epistemologie, pentru că se dezinteresează de valoarea de adevăr. Cunoașterea poate fi astfel privită ca semnificare iar științele ca discursuri. La fel cum lectura semiologică structuralistă caută condițiile de posibilitate ale semnificării sau comunicării, Foucault analizează formațiunile discursive pentru a evidenția condițiile
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
etapă hermeneutică aparține contextului Reformei. Ruptura care intervine este dublă: ruptura de tradiția catolică, în ordine religioasă, și ruptura dintre om și natură în ordinea culturii și civilizației occidentale. Dilthey încearcă să restabilească legătura dintre om și natură printr-o epistemologie hermeneutică a științelor spiritului. Hermeneutica psihologico-istorică este o metodă specifică științelor spiritului, adică disciplinelor socio-umane. Contrafigura în această etapă o fac hermeneuticile negative, rabinice, ale maeștrilor bănuielii - Nietzsche, Marx, Freud -, care nu creditează conștiința și simbolul. Etapa filosofică, cea contemporană
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
să refacă relația cu fondul creștin prim al Scripturii, conform imperativului lui Luther, "Sola Scriptura". El dezvoltă o hermeneutică religioasă, biblică, pe cale să devină conștientă de universalitatea ei. W. Dilthey încearcă să restabilească legătura dintre om și natură printr-o epistemologie hermeneutică a științelor spiritului. Hermeneutica psihologico-istorică devine astfel o metodă specifică științelor spiritului, adică disciplinelor socio-umane. Hermeneutica psihologico-istorică se bazează pe principiul filosofiei moderne potrivit căruia subiectul este cel care construiește lumea în cunoaștere. Noua etapă a hermeneuticii este posibilă
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sistem marxist nu reușise să producă mare lucru, nici măcar în economie. Personal, știința îmi face plăcere atunci când înseamnă acțiune. Credința mea este că știința și filosofia implică ceva ce ține de artistic și de intuitiv. Sunt un admirator necondiționat al epistemologiei lui Einstein, de unde mi-am asumat ca juste două principii, alegând să le urmez toată viața: primul că ideile științifice sunt o creație liberă care trebuie pusă în acord cu fenomenele reale; și al doilea, dificil de acceptat pentru mulți
Convorbiri cu Serge Moscovici by Lavinia Betea () [Corola-website/Imaginative/14492_a_15817]
-
1968) în colecția coordonată de Braudel. Nu puțini au fost cei care s-au arătat interesați de ideile avansate de mine în această lucrare, alăturându-mi-se în proiectul de a înființa la Paris VII o facultate unde etnologia și epistemologia naturii să ocupe locul pe care îl merită. Cam în aceeași perioadă, am participat la crearea a ceea ce mai târziu avea să se impună sub numele de mișcarea ecologistă. Nimeni nu-și închipuia atunci cât de influentă urma să devină
Convorbiri cu Serge Moscovici by Lavinia Betea () [Corola-website/Imaginative/14492_a_15817]
-
Conta a suferit influența lui Herbert Spencer, adoptând necritic ""teoria organicistă"". A fost cel dintâi filosof român care a pus bazele «unui sistem filosofic propriu, original. Influențat de empirismul englez, pozitivismul, francez și materialismul german, atacă chestiunile de bază ale epistemologiei, punând la baza cunoașterii experiența, în concepția sa, materia se metamorfozează neîncetat, luând forme niciodată identice unele cu altele, întreaga existență se supune "mișcării ondulatorii", care apare astfel ca o "lege fatală", adică necesară, a universului. Ca filosof determinist, afirmă
Vasile Conta () [Corola-website/Science/298676_a_300005]
-
cunoașterii, cauzele cunoașterii, legile cunoașterii, căile de cunoaștere, genurile de cunoaștere umană. Gnoseologia distinge genuri diferite de cunoaștere după criterii cum sunt facultățile cognitive angajate în proces sau după mijloacele obiective angrenate precum și după specificul cognitiv impus de obiect. Vezi: Epistemologie Termenul provine din limba greacă veche unde însemna „care examinează”. Scepticismul este concepția gnoseologică ce refuză să accepte idei considerate în general adevărate.Îndoiala se aplică și asupra metodei obținerii adevărului postulându-se, limite ale cunoașterii umane sau chiar merge
Gnoseologie () [Corola-website/Science/299396_a_300725]
-
(29 august 1632 - 28 octombrie 1704) a fost un filosof și om politic englez din secolul al XVII-lea, preocupat mai ales de societate și epistemologie. Locke este figura emblematică a celor trei mari tradiții de gândire aflate în centrul spiritualității epocii moderne. În câmpul cunoașterii, el este întemeietorul empirismului. Fără a fi inițiat în gândirea empiristă modernă, asemenea lui Thomas Hobbes și Francis Bacon, intelectualul
John Locke () [Corola-website/Science/298807_a_300136]
-
o ontologie și cuprinde propoziile 1-2.063, a doua parte este o gnoseologie (2.1-2.174), a treia parte este o teorie generală a modelării (2.18-3.05), a patra parte este logica(3.1-6.13), a cincea parte este epistemologia (6.2-6.3751), iar ultima parte este despre etică, estetică și misticism (6.4-7). Sursele de inspirație declarate ale acestei cărți sunt Bertrand Russell și Gottlob Frege, însă ar mai putea fi incluși Schopenhauer, Kant și Hertz. Cartea este o
Ludwig Wittgenstein () [Corola-website/Science/297773_a_299102]
-
austriac a fost în primul rând partizan al clarității în exprimarea filosofică și un critic plin de ironie al prețiozității și ambiguității în exprimare . Cert este că el a fost foarte clar în intențiile sale, acelea de a argumenta, în cadrul epistemologiei, că adevărul este scopul științei, filosofia sa nefiind orientată spre surprinderea de esențe, nu caută să definească lumea sau să o “descrie” în esența sa, ci mai degrabă fiind orientată spre rezolvarea de probleme . Unul dintre scopurile bine determinate ale
Ideologie politică () [Corola-website/Science/296534_a_297863]
-
Rădulescu-Motru. În 1940 a devenit membru corespondent al Academiei de Științe Morale și Politice. A fost membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 6 iunie 1939. La universitatea ieșeană devine profesor titular la catedra de Filosofie Generală (Epistemologie și Metafizică), Istoria Filosofiei Moderne și Contemporane (1942 - 1949). În 1943 devine membru corespondent al Academiei Române, titlu care i s-a ridicat (și nu numai lui) de către regimul comunist, în 1948. A fost co-director al revistei "Ethos" (1943 - 1946). Destituit
Nicolae Bagdasar () [Corola-website/Science/307082_a_308411]
-
1950, Rothbard a fost un asociat al lui Ayn Rand și al filozofiei sale, obiectivismul, împreună cu alți studenți ai lui Ludwig von Mises, cum ar fi George Reisman. Potrivit biografului lui Rand, Jennifer Burns, Rothbard a fost inițiat atât în epistemologia aristoteliană și întregul domeniu al drepturilor naturale, prin discuțiile sale cu Rand, și, la un moment dat, a descris romanul lui Rand, ”Atlas Shrugged” ca nu numai ca fiind cel mai mare roman scris vreodată, aceasta este una dintre cele
Murray Rothbard () [Corola-website/Science/308525_a_309854]
-
reviste culturale și științifice din România, Franța, Germania, Spania, Portugalia. 1978 - 1980 și 1983 - 1993, docent al Universității din București, Facultatea de Litere, Departamentul de Limbă Portugheză. 1995 - 1998, Profesor la Universitatea Modernă, Facultatea de Psihopedagogie Curativă, unde a predat: Epistemologie antroposocială, Epistemologia pedagogiei curative, Investigație și metodologie în Științele Educației I e II. A început să se dedice Terapiei psihopedagogice. 1998 - 1999, responsabil pentru Departamentul de Semantică, OCS S.A., Madrid. Creator al e-lexis, bază de date integrată în motoare de
Dan Caragea () [Corola-website/Science/308610_a_309939]
-
și științifice din România, Franța, Germania, Spania, Portugalia. 1978 - 1980 și 1983 - 1993, docent al Universității din București, Facultatea de Litere, Departamentul de Limbă Portugheză. 1995 - 1998, Profesor la Universitatea Modernă, Facultatea de Psihopedagogie Curativă, unde a predat: Epistemologie antroposocială, Epistemologia pedagogiei curative, Investigație și metodologie în Științele Educației I e II. A început să se dedice Terapiei psihopedagogice. 1998 - 1999, responsabil pentru Departamentul de Semantică, OCS S.A., Madrid. Creator al e-lexis, bază de date integrată în motoare de indexare și
Dan Caragea () [Corola-website/Science/308610_a_309939]
-
ciberneticii în România, cu toate ramurile ei: tehnică, economică și biocibernetica, de asemenea a avut contribuții originale în teoria câmpului electromagnetic, antene și propagarea undelor radio, în lingvistică și modelarea matematică. A avut interese multidisciplinare, inclusiv în domeniul cosmogoniei, antropogenezei, epistemologiei, hermeneuticii și al religiilor. Născut la Brăila în anul 1922, Nicolau a dovedit din copilărie inclinații pentru electronică. După școala elementară , el a urmat cursurile Liceului Nicolae Bălcescu din orașul natal, absolvind bacalaureatul în anul 1941. În continuare el a
Edmond Nicolau () [Corola-website/Science/306758_a_308087]
-
(n. 16 noiembrie 1938 - d. 23 ianuarie 2002) a fost un proeminent filosof american, în special în perioada anilor 1970 și 1980. A scris în urmatoarele domenii filosofice: filosofie politică, etică, filosofia științei, metafizică, epistemologie. Principala lui operă rămâne "Anarhie, stat și Utopie" apărută în 1974 ce a constituit un răspuns libertarian la cartea lui John Rawls "A Theory of Justice" apărută în 1971. s-a născut pe 16 noiembrie în 1938 în Brooklyn, New York
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
studiul economiei, teoriei jocurilor, teoriei utilității, teoriei deciziei, se constituie ca elemente necesare pentru a lucra în domeniul filosofiei politice și sociale. În acest interviu Nozick discută despre etică, filosofie și știință, Karl Popper și metoda științifică, Ayn Rand și epistemologie, conștiință, relativism și viață academică. O idee filosofică importantă pe care Nozick o avansează în "Invariances" este cea de nivele ale eticii. Accentuând relația dintre coordonarea comportamentului și cooperarea pentru beneficiul mutual, Nozick susține că nivelul fundamental al eticii este
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
Mills și Benjamin Peirce, profesor de astronomie și matematică la Universitatea Harvard. a obținut diploma în chimie la Harvard în 1859 iar în timpul liber studia filosofia. A fost un inovator în logică și matematică. Era critic față de abordările carteziene ale epistemologiei. A acuzat faptul că metoda îndoielii i-a încurajat pe oameni să se prefacă a se îndoi de ceva de care nu se îndoiau de fapt și a susținut că trebuie să începem de la ceva de care nu ne putem
Charles Peirce () [Corola-website/Science/302357_a_303686]
-
conceptul omului că erou, cu propria lui fericire ca scop moral al vieții sale, cu realizarea să productivă că cea mai nobilă activitate, si cu rațiunea că singurul lui absolut”. Ea consideră obiectivismul o și a definit poziții în raport cu metafizica, epistemologia, etică, filosofia politică și estetică. În metafizica, Rând sprijinea realismul filosofic, si respingea ceea ce ea consideră a fi misticism sau supranaturalism, inclusiv toate formele de religie. În epistemologie, ea consideră toate cunoștințele că bazate pe percepția senzorială, a căror valabilitate
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
lui absolut”. Ea consideră obiectivismul o și a definit poziții în raport cu metafizica, epistemologia, etică, filosofia politică și estetică. În metafizica, Rând sprijinea realismul filosofic, si respingea ceea ce ea consideră a fi misticism sau supranaturalism, inclusiv toate formele de religie. În epistemologie, ea consideră toate cunoștințele că bazate pe percepția senzorială, a căror valabilitate o consideră axiomatica, si rațiunea, pe care o descria ca fiind „facultatea care identifică și integrează materialul furnizat de simțuri.” Ea respingea orice idee de cunoaștere neperceptivă sau
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]