4,425 matches
-
Pavel nu a scris aceste epistole (1 și 2 Timotei și Țiț). În limba greacă stilul lor și vocabularul folosit șunt foarte diferite de cele folosite de Pavel în epistolele indisputabil autentice, plus că bisericile căror se adresa Pavel în epistolele indisputabil autentice erau comunități charismatice (fiecare credincios contribuia conform darului propriu la funcționarea bisericii), lipsite de conducători, iar femeile aveau sarcini importante în funcționarea acestor biserici (o femeie, Iunia, era considerată de Pavel drept prima între apostoli) în timp ce în epistolele
Epistolele pastorale () [Corola-website/Science/308739_a_310068]
-
epistolele indisputabil autentice erau comunități charismatice (fiecare credincios contribuia conform darului propriu la funcționarea bisericii), lipsite de conducători, iar femeile aveau sarcini importante în funcționarea acestor biserici (o femeie, Iunia, era considerată de Pavel drept prima între apostoli) în timp ce în epistolele pastorale bisericile au episcopi și diaconi (o întreagă ierarhie), iar femeile nu au voie să joace niciun rol în viață acestor comunități bisericești, trebuind să tacă din gură și să asculte de bărbații lor, pentru a păzi astfel Biserică de
Epistolele pastorale () [Corola-website/Science/308739_a_310068]
-
interpretate, cu rigoare, de istoricul și criticul literar Const. Ciopraga, unul dintre cei mai profunzi cunoscători ai itinerariului autorului Baladelor vesele și triste. Apelând, consecvent, la opera literară a lui George Topîrceanu, dar și la paraliteratură: memorii, jurnale, însemnări biografice, epistole, Const. Ciopraga a augmentat exegeza literară cu un portret autentic al unui poet inclasabil. Remarcabilă este și activitatea sa de îndrumător literar al tinerilor săi confrați pe care i-a descoperit și publicat în revistele din Iași, precum Viața Românească
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2905_a_4230]
-
în revistele din Iași, precum Viața Românească, Însemnări literare și, desigur, Însemnări ieșene. După lectura atentă a manuscriselor încredințate de Alice Călugăru, Lucia Mantu, Profira Sadoveanu, Otilia Cazimir și Sandra Cotovu, poetul și profesorul de estetică literară George Topîrceanu elabora epistole convingătoare privind modul de a scrie poezie sau proză. Un fapt cu totul revelator îl constituie cele peste cincizeci de epistole trimise prozatoarei Constanța Cotovu (1898-1987), în care întâlnim prețioase lecții de stil, de compoziție, de uzitare a limbii literare
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2905_a_4230]
-
Călugăru, Lucia Mantu, Profira Sadoveanu, Otilia Cazimir și Sandra Cotovu, poetul și profesorul de estetică literară George Topîrceanu elabora epistole convingătoare privind modul de a scrie poezie sau proză. Un fapt cu totul revelator îl constituie cele peste cincizeci de epistole trimise prozatoarei Constanța Cotovu (1898-1987), în care întâlnim prețioase lecții de stil, de compoziție, de uzitare a limbii literare, de analiză psihologică și, evident, energice îndemnuri de a citi și a reciti capodoperele literaturii europene. Și nu numai. George Topîrceanu
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2905_a_4230]
-
de secol al lui Pamfil Șeicaru a fost cercetat de istoricul și criticul literar Florin Manolescu în excelenta sa carte referențială, în care radiografiază, cu minuțiozitate, fiecare gest și faptă a imprevizibilului observator și gazetar. Revelatoare pentru publicul românesc sunt epistolele pe care Pamfil Șeicaru le-a trimis, în țară, prietenilor, colegilor din redacțiile ziarelor și revistelor de odinioară, familiei și unor personalități importante din administrația centrală a României comunizate. O mărturie elocventă în acest sens o constituie epistola trimisă poetului
O epistolă necunoscută a lui Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4858_a_6183]
-
românesc sunt epistolele pe care Pamfil Șeicaru le-a trimis, în țară, prietenilor, colegilor din redacțiile ziarelor și revistelor de odinioară, familiei și unor personalități importante din administrația centrală a României comunizate. O mărturie elocventă în acest sens o constituie epistola trimisă poetului, eseistului și teologului Nichifor Crainic (1889-1972). Epistola aceasta, amplă și motivată, se constituie, de fapt, într-o tulburătoare confesiune a unui intelectual care și-a iubit cu patimă țara și care a înțeles ab initio locul și destinul
O epistolă necunoscută a lui Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4858_a_6183]
-
trimis, în țară, prietenilor, colegilor din redacțiile ziarelor și revistelor de odinioară, familiei și unor personalități importante din administrația centrală a României comunizate. O mărturie elocventă în acest sens o constituie epistola trimisă poetului, eseistului și teologului Nichifor Crainic (1889-1972). Epistola aceasta, amplă și motivată, se constituie, de fapt, într-o tulburătoare confesiune a unui intelectual care și-a iubit cu patimă țara și care a înțeles ab initio locul și destinul nostru în Europa. * Madrid, 28 mai 1971 Dragă Crainic
O epistolă necunoscută a lui Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4858_a_6183]
-
fi indispensabilă) o serioasă instrucție literară și chiar filologică, se răzbună parcă pe timpul ce i s-a furat prin mari accente de contemporaneitate perenă. Mă aplec asupra celui mai evident "model" al Țiganiadei - La secchia rapita ; Budai-Deleanu îl pomenește în "epistola închinătoare" ca primul după Homer între antecesorii acestui tip de poezie "mai gioase șuguitoare a noastre". E de discutat asupra cunoașterii de către clasicul român a poemei italiene. După dânsul, în cât știu, au scris Tassoni..."; aici e întrebarea: în cât
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
de către iraniei și indieni . Cu toate acestea, speculația sufită avea să fie influențată de tradiția științifică și filosofia greacă: învățați sufi precum Frații Purității au asimilat atât scrierile aristotelice, precum si cele ale neoplatonicilor și neopitagoreismul, elaborând astfel o serie de Epistole în vederea încercării de a edifica conținutul credinței musulmane. Preocuparea pentru misticism a fost considerată o dovadă a faptului că filosofia islamică se impune printr-o perspectivă mai degrabă holistică, câtă vreme este afirmată imposibilitatea dobândirii cunoașterii adevărate dacă aceasta nu
Curente ale gândirii filosofice arabo-islamice () [Corola-website/Science/335401_a_336730]
-
stări ale conștiinței văzute ca etape ale inițierii pe calea către Dumnezeu. Cea din urmă stare - starea de îndumnezeire - e asociată adevărului suprem. Influența sufismului se remarcă la nivelul scrierilor lui Ibn Sina prin simbolurile prelucrate într-o serie de "Epistole", dintre care "Epistola Păsării" descrie calea întoarcerii către divinitate a sufletului eliberat de trup, de constrângerile lumii fizice: După ce m-au consolat, mi-au scos lațul de la gat și de pe aripi. Au deschis ușa și mi-au zis: „Cată-ți
Curente ale gândirii filosofice arabo-islamice () [Corola-website/Science/335401_a_336730]
-
văzute ca etape ale inițierii pe calea către Dumnezeu. Cea din urmă stare - starea de îndumnezeire - e asociată adevărului suprem. Influența sufismului se remarcă la nivelul scrierilor lui Ibn Sina prin simbolurile prelucrate într-o serie de "Epistole", dintre care "Epistola Păsării" descrie calea întoarcerii către divinitate a sufletului eliberat de trup, de constrângerile lumii fizice: După ce m-au consolat, mi-au scos lațul de la gat și de pe aripi. Au deschis ușa și mi-au zis: „Cată-ți scăparea!” Le-am
Curente ale gândirii filosofice arabo-islamice () [Corola-website/Science/335401_a_336730]
-
severitate moravurile societății, condamnând cu fermitate abuzurile și nedreptățile manifestate în epocă. Din punct de vedere compozițional, operele scriitorilor pașoptiști împletesc romantismul cu clasicismul, iluminismul cu preromantismul, de unde a rezultat și o mare varietate de specii literare: oda, elegia, meditația, epistola, satira, fabula, pastelul, idila, sonetul, balada. Majoritatea poeților pașoptiști s-au înscris definitiv în patrimoniul literaturii române. Gheorghe Asachi - introduce sonetul în poezia românească; Anton Pann - "Povestea vorbii"; Vasile Cârlova - "Ruinurile Târgoviștii"; Ion Heliade Rădulescu - "Sburătorul"; Cezar Bolliac - "O dimineață
Poezia pașoptistă () [Corola-website/Science/316923_a_318252]
-
balada. Majoritatea poeților pașoptiști s-au înscris definitiv în patrimoniul literaturii române. Gheorghe Asachi - introduce sonetul în poezia românească; Anton Pann - "Povestea vorbii"; Vasile Cârlova - "Ruinurile Târgoviștii"; Ion Heliade Rădulescu - "Sburătorul"; Cezar Bolliac - "O dimineață pe Caraiman"; Grigore Alexandrescu - ciclul "Epistole", ciclul "Fabule", poezii de inspirație istorică; Dimitrie Bolintineanu - volumele "Florile Bosforului", "Legende istorice"; Vasile Alecsandri - volumele "Doine și lăcrămioare", "Legende", "Pasteluri"; Andrei Mureșanu - "Deșteaptă-te române";
Poezia pașoptistă () [Corola-website/Science/316923_a_318252]
-
II, care au fost ucenici ai Sfinților Apostoli ori i-au cunoscut pe aceștia. Astfel, Barnaba, Clement Romanul, Ignatie Teoforul (episcop al Antiohiei), Policarp al Smirnei, Herma, Papias sunt doar cei cunoscuți, existând și o serie de anonimi, precum autorul Epistolei către Diognet. Literatura patristică din această perioadă este strâns legată de scrierile Vechiului și Noului Testament, având atât caracter catehetic (pentru creștini), cât și misionar (pentru necreștini). Pentru denumirea cuvântărilor religioase se foloseau termeni precum: predici misionare, didactice populare, exegeze
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
Nicolae Scurtu Biografia poetului, prozatorului, jurnalistului și traducătorului N. Crevedia (1902-1978) se cuvine a fi recercetată, cu maximă atenție, întrucât există importante diferențe între actele oficiale și mărturiile întâlnite în confesiunile, interviurile și corespondenț a sa. Epistolele sale impresionează prin dezinvoltură, franchețe, detalii prețioase, portrete ale unor contemporani, polemici și profiluri feminine. Se cunosc, astăzi, numeroase epistole trimise de autorul cărții de poezii Maria lui Nichifor Crainic, G. Călinescu, Gib I. Mihăescu, Ion Barbu, Șerban Cioculescu, Perpessicius
O epistolă necunoscută a lui Nicolae Crevedia by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4968_a_6293]
-
cu maximă atenție, întrucât există importante diferențe între actele oficiale și mărturiile întâlnite în confesiunile, interviurile și corespondenț a sa. Epistolele sale impresionează prin dezinvoltură, franchețe, detalii prețioase, portrete ale unor contemporani, polemici și profiluri feminine. Se cunosc, astăzi, numeroase epistole trimise de autorul cărții de poezii Maria lui Nichifor Crainic, G. Călinescu, Gib I. Mihăescu, Ion Barbu, Șerban Cioculescu, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, I. Valerian, Ovidiu Papadima, Pan M. Vizirescu, Horia Nițulescu, Gerda Barbilian, A.C. Calotescu-Neicu, Matei Alexandrescu și alții. Aceste
O epistolă necunoscută a lui Nicolae Crevedia by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4968_a_6293]
-
Barbilian, A.C. Calotescu-Neicu, Matei Alexandrescu și alții. Aceste misive se impun a fi adunate, adnotate și restituite într-un tom de documente și mărturii revelatorii în ceea ce privește perioada interbelică, insuficient cunoscută, grație unor reticențe de ordin ideologic, estetic, biografic și moral. Epistola ce o transcriu aici, necunoscută până acum, se constituie într-o tulburătoare confesiune pe care poetul Nicolae Crevedia o face lui G. Călinescu, sagace observator al vieții literare românești. Un biograf conștiincios va constata, după lectura acestei ample scrisori, că
O epistolă necunoscută a lui Nicolae Crevedia by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4968_a_6293]
-
peste nu prea mult timp, vor apare, în acela[și] timp - Antologia poeților bulgari 8 în românește, în traducerea mea și Antologia poeților români 9 în limba bulgară, tălmăciți de un confrate bulgar cu vază. N. C. Note Originalul acestei epistole, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Constantin Teodorovici - N. Crevedia în Dicționarul general al literaturii române. [Volumul 2]. C-D. București, Editura Univers Enciclopedic, 2004, p. 461-462. 2. G. Călinescu - Enigma Otiliei. Roman. Volumul 1-2
O epistolă necunoscută a lui Nicolae Crevedia by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4968_a_6293]
-
și extrem de interesantă, conține știri și precizări de o reală valoare în ceea ce privește itinerariul său literar și teologic în anii grei și insuportabili ai unui comunism, de cea mai tristă amintire, prin care a trecut, fiind adesea marginalizat și profund traumatizat. Epistolele trimise lui Marin Preda, Nicolae Steinhardt și Marin Bucur, necunoscute până acum, contribuie prin informațiile și notele pe care le cuprind, la întregirea profilului unui veritabil intelectual și cărturar, care s-a impus, pentru totdeauna, în literatura și cultura națională
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
prin informațiile și notele pe care le cuprind, la întregirea profilului unui veritabil intelectual și cărturar, care s-a impus, pentru totdeauna, în literatura și cultura națională prin opere și cărți referențiale. Disocierile și nuanțatele interpretări teologice din una din epistolele trimise lui Nicolae Steinhardt, precizările referitoare la poeta Zorica Lațcu și informațiile despre o nouă traducere a Bibliei, cum i se confesează subtilului istoric și critic literar Marin Bucur, completează fericit imaginea unui cărturar din stirpea celor aleși și deosebit de
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
biografia, deloc lineară sau comună, a continuat să fie amendată prin tot felul de atacuri josnice, denunțări si calomnii comandate de forurile politice si culturale de la București. Revelatoare prin conținut si, desigur, prin informațiile pe care le conține este si epistola, inedită până acum, trimisă lui Pavel Țugui 4, în care se destăinuie fără ezitări, demonstrând, cu argumente absolut credibile, jocurile de culise orchestrate de Mihai Beniuc, personaj malefic al vieții literare si culturale din acea vreme. Un articol publicat de
O epistolă necunoscută a lui Petru Dumitriu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6001_a_7326]
-
toate rezervele ce lumea în toată firea are dreptul să-mi reclame. Terminând vă rog stimată Doamnă Simeonescu să priimiți expresiunea sentimentelor mele celor mai distinse. G.D.Mirea București 29 ianuarie 1887". Scotocind prin arhiva proprie am dat peste această epistolă care, după toate probabilitățile, este inedită. Am tot amânat publicarea ei, pentru că nu conține niște revelații deosebite, dar dacă se va pierde acest grăunte la biografia unui pictor însemnat de la sfârșitul secolului al XIX-lea și de la începutul celui următor
O scrisoare de la pictorul George Demetrescu Mirea by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8477_a_9802]
-
marele arhitect și nepoata sa a existat o prietenie apropiată, bazată pe afinități artistice, asupra căreia depune mărturie un interesant schimb de scrisori 1. Să fi flirtat și pictorul Mirea cu frumoasa Elena Simionescu-Râmniceanu, după cum lasă a se presupune această epistolă? De asemenea merită relevat faptul că Elena Simionescu-Râmniceanu era vară primară cu scriitorul Duiliu Zamfirescu, și el nepot de frate al arhitectului 2. Legătura de rudenie este semnificativă, pentru că, după cum a scris-o în repetate rânduri istoricul literar Al.Săndulescu
O scrisoare de la pictorul George Demetrescu Mirea by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8477_a_9802]
-
de relief doamne "Simeonescu". De altfel este de remarcat faptul că ortografierea numelui este făcută cu vocala "e", în locul celei de-a doua vocale "i", iar cognomenul "Râm-ni-ceanu" - provenit din numele moșiei "Râmniceni", în apropiere de Focșani - nu apare deloc. Epistola readuce în memorie un pasaj din amintirile lui Constantin Argetoianu, scriere de altfel cu multe subiectivisme exagerate și inexactități, dar care poate fi citată uneori, fără a risca denigrarea personajelor de care este vorba: "în afară de d-na Stamatin, mai ținea
O scrisoare de la pictorul George Demetrescu Mirea by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8477_a_9802]