4,405 matches
-
a se confrunta prin mijlocirea unei existențe dramatice, precum un alibi al propozițiilor sale. Scriitura acestora are adesea o notă de urgență, o febrilitate, o precipitare care și-a găsit probabil tiparul cel mai adecvat în jurnal și în scrisori. Epistolele lui I. D. Sîrbu pe care ne propunem a le adnota în prezentele rînduri posedă o îndoită față. Adresîndu-se cîtorva prieteni și cunoștințe, nutrindu-se din substanța proximității abordată cu o ironie suculentă, ele ilustrează o tendință de transcendere a acesteia
Corespondenta unui exilat intern by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10135_a_11460]
-
scrisoare pe care Constantin Noica o scrisese lui Tudor Vianu de la Cîmpulung în 28 septembrie 1953. Scrisoarea este importantă nu numai ca document istoric, dar și ca mărturie umană privind relația dintre cei doi intelectuali români. Este acolo, în rîndurile epistolei, dovada unei comunicări umane între doi filozofi cu concepții și atitudini politice diferite. Iar comentariul lui Ion Vianu este la înălțimea scrisorii: "Trebuie totuși să facem exercițiul mintal de a acorda filozofului beneficiul de inventar al unei total bune-credințe. Trebuie
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10189_a_11514]
-
Dinescu a suferit mai de mult o condamnare pentru huliganism În bandă) nu vă vor mai sta În preajmă, poată vom reuși să vă contactăm... Cu dragoste și cu scuzele de rigoare pentru a vă fi răpit timpul cu această epistolă. CEZAR IVĂNESCU Președintele interimar al Societății Scriitorilor Români 5.. Statutul Uniunii Scriitorilor din România, extras Cap. 1. Dispoziții generale Art. 1. Uniunea Scriitorilor din România, denumită În continuare Uniunea, este asociație profesională de creatori, apolitică, fără scop lucrativ sau patrimonial
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
venusiene? visul... și-ntrebarea cu frunze de topaz! da', Julieta, o fi acasă? amintirile... am atâtea evantaie de amintiri! și sertarul miroase la fel că drumul de simplitate! a iubi curcubeul... înseamnă a cunoaște minunatul capitol despre dragoste din Întâia Epistola către Corinteni a Sfanțului Apostol Pavel! a birui vrăjmașul... înseamnă a cunoaște zicerea Sfanțului Ciprian... cine nu are Biserică de mama, nu poate avea pe Dumnezeu de Tată murmur Crezul și apoi mi-aduc aminte cum era să mă pierd
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
din satul Grumăzești, aflat în ținutul Neamțului, unde savantul entomolog avea una dintre cele mai complete colecții de fluturi din lume. În literatura sa epistolară evocă cu talent și minuțiozitate acest topos care l-a impresionat încă din momentul descinderii. Epistolele trimise profesorului și junimistului Constantin Meissner (1854- 1942) conțin informații, mărturii și evocări privitoare la familia lui Aristide Caragea, la acest fermecător și binecuvântat loc de meditație, la oamenii din sat și de pe moșie și, mai ales, la lecturile și
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]
-
familia lui Aristide Caragea, la acest fermecător și binecuvântat loc de meditație, la oamenii din sat și de pe moșie și, mai ales, la lecturile și cercetările pe care le întreprinde în cei doi ani cât a fost dascăl în Grumăzești. Epistolele reproduse aici, încă necunoscute, se constituie, de fapt, în veritabile descrieri ale localității Grumăzești și a modului de organizare ale muncii intelectuale pe care o va înfăptui aici. Istoricul literar, posedând lecturi întinse și asimilate, propune o restituire, în cadrul Institutului
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]
-
impresii (1923), în care naratorul evocă evenimentele la care a participat alături de alți scriitori și intelectuali ruși. Lui G. Ibrăileanu, adept al revoluției, nu i-a produs o impresie tocmai bună, aducând unele amendamente ce se susțin. Remarcabile sunt și epistolele trimise lui Cezar Petrescu, Octavian Goga, Nichifor Crainic, Pan Halippa, Demostene Botez, Mihail Sevastos și, desigur, cele adresate mamei sale, Domnica Donici, și fraților săi, Rostislav Donici și Valeria Donici. Epistolele ce se publică acum, întâia oară, sunt expediate din
Leon Donici – contribuții biografice by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3558_a_4883]
-
aducând unele amendamente ce se susțin. Remarcabile sunt și epistolele trimise lui Cezar Petrescu, Octavian Goga, Nichifor Crainic, Pan Halippa, Demostene Botez, Mihail Sevastos și, desigur, cele adresate mamei sale, Domnica Donici, și fraților săi, Rostislav Donici și Valeria Donici. Epistolele ce se publică acum, întâia oară, sunt expediate din Paris, la Chișinău, domnișoarei Valeria Donici 1, și evocă atmosfera culturală a metropolei franceze din anul 1925. Impresiile lui Leon Donici privitoare la exil și exilați sunt extrem de interesante și sugerează
Leon Donici – contribuții biografice by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3558_a_4883]
-
Un cunoscut al meu, inginer, va deschide în curând un garaj; de asemenea, i-a făgăduit un post. Eu l-am rugat. Te sărut și te îmbrățișez. Fratele tău care te iubește din toată inima. Lionea Note Originalele celor două epistole, inedite, scrise în limba rusă, se află în biblioteca Valeriei Costăchel, care le-a și tradus. 1. Nicolae Scurtu - Întregiri la biografia Valeriei Donici în Litere, 14, nr. 4(157), aprilie 2013, p. 74-75. (Firide basarabene). 2. Carte neterminată din
Leon Donici – contribuții biografice by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3558_a_4883]
-
finalul fără speranță: „Și plata din ceruri nu va veni, pentru că cerul va fi de piatră/și va scuipa tot timpul/cobalt peste cei din urmă”. Suntem, oricum, departe de intensitatea unui Ștefan Manasia. Rînduri către un mai tînăr poet, epistola cu titlu rilkean ce încheie, melancolic, Cobalt-ul, împărtășește învățăturile unui „maestru” către un confrate afin, într-o suită de secvențe începută cu „Dragul meu” și încheiată cu „Al tău”. Din considerațiile bine simțite am reținut doar versurile sinucisului Rolf
Damnarea glossy by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3074_a_4399]
-
în întregime, este și Romulus Cioflec (n. 1 aprilie 1882 - m. 13 noiembrie 1955), care s-a impus în proza românească încă din primele decenii ale secolului trecut. Discursul narativ, publicistica elevată, cronicile teatrale, literatura de călătorii, memorialistica, traducerile și epistolele, pe care le-a trimis unor contemporani, l-au impus ca pe un prozator însemnat ce s-a bucurat de aprecierile lui Panait Istrati, Mihail Sadoveanu, Octav Botez, Liviu Rusu, Perpessicius și, mai recent, de cele ale istoricului și criticului
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3790_a_5115]
-
de cele ale istoricului și criticului literar Mircea Braga, precum și ale cercetătoarei Luminița Cornea. Romulus Cioflec, încă din adolescență, a devenit un colaborator constant al revistelor Sămănătorul, condus de Nicolae Iorga, și Viața Românească, ce era supervizată de G. Ibrăileanu. Epistolele trimise celor două spirite tutelare ale literaturii și culturii naționale, privind colaborările sale, se constituie în excelente modele ce trebuie să le urmeze orice tânăr cu aspirații literare. Remarcabilă, sub multiple aspecte, este și perioada 1911-1912, când Romulus Cioflec face
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3790_a_5115]
-
Goldiș, unde colaborează cu note de călătorie, însemnări și cronici teatrale. În calitate de redactor întreține un interesant dialog epistolar cu unii dintre confrații săi, pe care îi invită să colaboreze la ziarul Românul, în pagina supraintitulată Litere. Arte. Științe. Revelatoare sunt epistolele expediate lui A.C. Cuza, Ion Ciocârlan, Petre Locusteanu, Otilia Cazimir, George Topârceanu și E. Lovinescu privitoare la colaborările acestora în pagina culturală a ziarului Românul de la Arad. Restituim, deocamdată, epistolele trimise lui A.C. Cuza și Ion Ciocârlan, care surprind pasiunea
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3790_a_5115]
-
ziarul Românul, în pagina supraintitulată Litere. Arte. Științe. Revelatoare sunt epistolele expediate lui A.C. Cuza, Ion Ciocârlan, Petre Locusteanu, Otilia Cazimir, George Topârceanu și E. Lovinescu privitoare la colaborările acestora în pagina culturală a ziarului Românul de la Arad. Restituim, deocamdată, epistolele trimise lui A.C. Cuza și Ion Ciocârlan, care surprind pasiunea, interesul și, mai ales, dorința lui Romulus Cioflec de a-i avea colaboratori pe cei doi scriitori remarcabili ai literaturii naționale. E necesar să mai precizez, că, deși tânăr, Romulus
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3790_a_5115]
-
de viața politică și de intrigile unei lumi nefrecventabile. Literatura sa epistolară, interesantă și extrem de valoroasă prin notele și precizările pe care le conține, relevă existența unui autentic cărturar dispus să colaboreze numai cu unii dintre contemporanii săi. Revelatoare sunt epistolele trimise lui Cezar Petrescu (1892-1960), director al revistei Gândirea, căruia nu-i refuză invitația de a fi prezent în paginile unei publicații occidentale. Interesantă și extrem de convingătoare este și epistola, unica, trimisă lui Nicolae Iorga, în care i se destăinuie
Oreste Tafrali și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3605_a_4930]
-
să colaboreze numai cu unii dintre contemporanii săi. Revelatoare sunt epistolele trimise lui Cezar Petrescu (1892-1960), director al revistei Gândirea, căruia nu-i refuză invitația de a fi prezent în paginile unei publicații occidentale. Interesantă și extrem de convingătoare este și epistola, unica, trimisă lui Nicolae Iorga, în care i se destăinuie cu sinceritate și în care mărturisește că în România nu e suficientă știința de carte. Mai trebuie, imperios, și altceva. Ceea ce lui Oreste Tafrali îi lipsea. Epistola expediată Sabinei Cantacuzino
Oreste Tafrali și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3605_a_4930]
-
convingătoare este și epistola, unica, trimisă lui Nicolae Iorga, în care i se destăinuie cu sinceritate și în care mărturisește că în România nu e suficientă știința de carte. Mai trebuie, imperios, și altceva. Ceea ce lui Oreste Tafrali îi lipsea. Epistola expediată Sabinei Cantacuzino (1863-1944) se constituie, de fapt, într-un incendiar rechizitoriu asupra învățământului și cercetării din perioada interbelică. Însemnările și observațiile lui Oreste Tafrali despre oameni, evenimente și fapte sunt de o exemplară corectitudine. * Iași, [22 martie 1922] Str
Oreste Tafrali și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3605_a_4930]
-
consulta câteva manuscrise. Mă întorc la 15 octombrie în țară. Al d[umnea]v[oastră] devotat, O. Tafrali [P.S.] Adresa la Paris: O. Tafrali cher M[onsieu]r L. Quentin, 5, Rue Pierre Lescot, 5, Paris. Note Originalele celor patru epistole, necunoscute până acum se află la Biblioteca Academiei Române. Cotele Corespondență primită de N. Iorga. Volumul 357, f. 61r-v-62r și . 1. O Tafrali - Muzeul de Antichități din Iași în Boabe de grâu, 4, nr. 11, noiembrie 1933, p. 641-653 + 13 ilustrații
Oreste Tafrali și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3605_a_4930]
-
de douăzeci și cinci de ani, se dedică citirii, interpretării și trăirii marilor taine ale învățăturii universale cuprinse în cea dintâi carte a omenirii - Biblia, precum și literaturii, pentru care avea vocație și pe care o considera ca o formă superioară de eliberare. Epistolele Irinei Lecca, ce se publică acum întâia oară, sunt trimise istoricului literar și cărturarului Ioan Bianu (1856-1935), unul dintre intelectualii veritabili ai culturii române. În toate aceste misive ce aparțin paraliteraturii, Irina Lecca se destăinuie cu dezinvoltură, surprinzându-ne prin
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
apel. Multe salutări din adâncul inimii mele recunoscătoare. Trebuie să știți că de cum vom intra în iunie nu veți scăpa de stăruitoarea mea aducere aminte asupra făgăduinței de a vizita Văratecul. Încă închinăciuni, Sora Irina Lecca Note Originalele celor trei epistole, inedite, se află la Biblioteca Academiei Române. Cota . 1. În urma aprobării mitropolitului Moldovei și Bucovinei, Pimen Georgescu, dată în noiembrie 1928, Irina Lecca se stabilește în calitate de monahie la Mănăstirea Văratec. 2. Irina G. Lecca - Slutica. Roman. Botoșani, 1925, 130 pagini. 3
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
Irina G. Lecca - Slutica. Roman. Botoșani, 1925, 130 pagini. 3. Falsă modestie. 4. Nu a fost publicat până acum. Manuscrisul se află în Biblioteca Mănăstirii Văratec. 5. Liviu Rebreanu era pe atunci director al Teatrului Național din București. Există două epistole ale lui Liviu Rebreanu către Ioan Bianu privitoare la manuscrisul piesei de teatru Slutica de Irina Lecca. [Scrisori către Ioan Bianu. Volumul 4. Ediție de Marieta Croicu și Petre Croicu. București, Editura Minerva, 1978, p. 77-78. Documente literare]. 6. Ioan
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
subiectului. Și acest volum ar fi fost scris în numai două săptămâni, după ce Coelho și-a revenit dintr-un infarct. Asemenea rapiditate - pentru aproape 200 de pagini - am mai întâlnit-o cu uimire la Avicenna, care își compunea tratatele și epistolele pe drum, călare, între două cetăți, în câteva zile, ba chiar „într-o jumătate de oră”. Comparația cu „filosofia ambulantă” medievală, compilație oriental-grecească, nu mi se pare nici din punctul de vedere al urgenței redactării, deplasată. Micaela Ghițescu, al cărei
Manuscrisul găsit la Accra by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4149_a_5474]
-
statului din perioada 1996-2000, a subliniat că aceste etichetări nu au reușit decât să amplifice tensiunea politică din România. Președintele CE, Jose Manuel Barroso, i-a trimis, joi, o scrisoare de răspuns d-lui Constantinescu. În continuare, conținutul integral al epistolei: ”Stimate Domnule Președinte Constantinescu, Vă mulțumim pentru scrisoarea dumneavoastră pe care am primit-o in data de 27 iulie 2012, în care prezentați opinia dumneavoastră cu privire la reacția Comisiei Europene la evoluția situației politice și instituționale din această vară în România
Jose Manuel Barroso îi răspunde lui Emil Constantinescu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/41593_a_42918]
-
complecși decât timpul lor, care-și doresc onest puterea și care știu s-o obțină prin metode levantine, amestecul bizar de discurs normat britanic, dar amplificat în tihna gurilor Dunării, dialogurile încărcate de memorabil și de nuanță, comprimând parcă niște epistole niciodată trimise. Iată ce atrage și ce încântă în Prințul Ghica. Jocul negocierii unei funcții și a unei opinii între doi buni prieteni e imposibil de trecut cu vederea. Încercarea lui Costache Negri de a-l determina pe Ghica să
Dana Dumitriu în posteritate - Jurnal inedit din ianuarie 1985 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Memoirs/9210_a_10535]
-
care viața e un șir de mizerii insuportabile. Sub acest unghi, meritul corespondenței e de a ni-l înfățișa pe gînditor în goliciunea sucurilor interioare, fără înfrumusețări retorice menite a le altera timbrul. Cei patru apropiați cărora Wittgenstein le trimite epistole sunt doi profesori universitari de la Cambridge (Bertrand Russell și G. E. Moore) și doi intelectuali extra-academici: un prieten din adolescență (Paul Engelmann) și un editor (Ludwig von Ficker), la care Wittgenstein speră să-și publice Tractatus-ul. Cu fiecare Wittgenstein vorbește
Logica cu virtuți etice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3856_a_5181]