1,539 matches
-
bun Început o problemă prin ambiguitatea sa: este o muzică a săracului, sau a „băiatului rău”? Comercială, sauexpresie a minorităților? Menită să seducă, sau să transmită unmesaj puternic? Să manipuleze, sau să revendice? Mesajele reflectă indecizia și varietatea calificativelor și epitetelor acordate acestui curent. Rock-ul este astfel un stindard al minorităților de orice tip ce contribuie la diversificarea permanentă a stilurilor care Îl compun. Este de altfel și o cultură de masă, pentru că a fost asociat de la bun Început cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Rousset 2 fiind multă vreme Înăbușită. Totuși, dezbaterea istoriografică nu s-a Încheiat nici În Germania, nici În Franța și percepem Încă, mai mult sau mai puțin deformate de mass-media, ecouri de provocări, de pseudo-justificări și de dovezi de rea-credință. Epitetul de „revizionist” sau de „negaționist”, desemnând Înainte de toate o operațiune ideologică de restaurare a nazismului, se banalizează și, bănuială sau invectivă, ajunge fie să provoace tresăriri de conștiință, fie să ascundă studii serioase și uneori izolate (Hilberg, 1988). Rănile sunt
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cuvintele în frază. Din această categorie fac parte: figurile de construcție prin inversare (inversiunea, imitația, enalega), figuri de construcție prin exces (apoziția, pleonasmul), figuri de construcție prin subînțeles (elipsa, sinteza, zeugma, anacolutul) și incidență; (5) figuri de elocuție: prin extensiune (epitetul, pronominația), prin deducție (repetiția, metabola, gradația), prin relație (adjuncția, conjuncția, disjuncția), prin consonanță (aliterația, paronomaza, antanaclaza, asonanța, derivația); (6) figuri de stil: prin emfază (perifraza, conglobația, suspensia, corecția), prin întorsura frazei (interogația, exclamația, apostrofa, întreruperea, subiecția, dialogismul), prin apropiere (comparația
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ce se vede la prima mână, ci și într-o încrengătură de nervuri, de vinișoare ce leagă lucruri aparent străine și lipsite de importanță. Filme hipnotice Cam toți cei care vorbesc ori scriu despre filmele lui Van Sant folosesc un epitet comun, spun despre ele că sunt „hipnotice“. N-am citit până acum vreun text despre filmele lui Van Sant care să fie cât mai apropiat de spiritul lor. La Paranoid Park știu că cineastul a spart foarte mult acțiunea romanului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
puncte de reper în cultura televizuală. Sledgehammer este un videoclip de referință, nici azi depășit. (Este și-o compoziție inspirată, aș socoti-o vârf în genul ei, dar mă tem că e chestiune de gust). Nu mai înșir date și epitete, cititorul le poate găsi cu ușurință. Turneul desfășurat în 2002-2003, din care s-a selectat concertul de la Milano pentru a fi editat pe DVD, este o realizare spectaculoasă ce poate rivaliza cu orice show asemănător (vezi Rolling Stones, pentru comparație
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
Frați, eroi, neam, patrie... La sfârșitul săptămânii trecute și începutul săptămânii în curs, presa noastră s-a văzut aproape obligată de situație să facă un salt în timp, în trecut, pentru a redescoperi epitetele caracteristice începutului anilor ’90, pentru a regăsi o atmosferă din care conectarea la UE ne scosese. A fost de ajuns o privire dincolo de Prut, spre o zonă la care ne cam dezobișnuiserăm să privim, pentru a ne reaminti cuvinte aproape
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
putea reprezenta Gîndirea lui Gabriel, dar redate Indirect, dacă sînt lipsite de propoziția-cadru ar putea fi clasate drept Gîndire Indirectă Liberă. Este aceasta o formă hibridă de maximă flexibilitate, care poate suporta toate idiosincrasiile exprimării, ale cîmpului lexical, ale dialectului, epitetelor și ale exclamațiilor personajului, ca și cum ar fi vorba de o redare directă, cu singura condiție că mecanismele de orientare gramatică ale deixisului, timpurile și pronumele, sînt acelea ale naratorului și ale narațiunii. Ajungînd acum la un punct în care putem
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
disciplină de intersecție, între estetică, istoria literaturii și lingvistică. Ca și în cazul literaturii comparate, Vianu a ilustrat practic toate tipurile de studii ale stilisticii : de perspectivă teoretică (Din problemele limbii literare române a sec. al XIX-lea), analiză monografică (Epitetul eminescian, N. Bălcesca, artist al cuvîn-tului, Observații asupra limbii și stilului Al. Odobescu), o serie de articole de principii ca și de stilistică comparată. Se poate spune că întreaga cercetare stilistică românească de după război, este, într-un fel sau altul
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
primul volum În pagina doi, jos - locul sacru al cronicii literare a Gazetei... -, acolo unde chiar și M. Beniuc, președintele Uniunii Scriitorilor și prieten cu Dej, șeful statului, nu avea dreptul decât la una singură! Acest lucru, ca și unele epitete laudative - mi se pare că poetul era comparat cu Zburătorul lui Heliade și, cred, chiar cu Eminescu! - au stârnit o adevărată furtună nu numai la ziarele și revistele partidului, dar și la secția c.c., unde lucrau, printre alții, poeții
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
birourilor conducerii revistei pe lângă care eu, un colaborator cvasi-anonim, treceam iute spre micul birou aflat la capătul culoarului, unde speram a-l Întâlni pe Nichita Stănescu, corector, ce era tolerat el Însuși În secția de poezie condusă de Victor Kernbach. Epitetul „retardat” aruncat În treacăt de frumoasa persoană a făcut bineînțeles explozie În creierul meu pentru că venea din partea unei „autorități”, dar și pentru că se potrivea cu propria mea părere despre mine, În perfectă - și sinistră! - concordanță cu bietele mele scrieri de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ultima ei apariție Înainte de emigrare -, a trebuit să lupte cu Marin Preda, directorul Editurii Cartea Românească, gelos, se pare, pe orice elogiu care se făcea unui confrate de marcă... Evident, un spirit mai „relaxat”, mai „pozitiv”, ar fi luat acest epitet - „retardat” - drept ceea ce era: o vorbă În vânt, un mic „exercițiu” de sadism verbal pe care nu puține femei frumoase, sigure de sine, flatate de omagiile atâtor bărbați care le confortează În splendida lor opinie despre sine, Îl fac cu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
din toate piesele” În „realitatea propusă de mine”, lectorilor mei fideli și invizibili. Astfel, oricât ar părea de ciudat, din „inautentic”, am devenit mai mult sau mai puțin „autentic”. Deși, am mai spus-o, nu țin prea mult la acest epitet, adjectiv, „coroană” cu care nu puțini literați autohtoni și străini se plimbă ocoși pe culoarele literare, convinși, după maestrul André Gide sau jurnalistul de geniu care a fost Hemingway, că misia supremă a prozei, a literaturii, este de a fi
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
literare, convinși, după maestrul André Gide sau jurnalistul de geniu care a fost Hemingway, că misia supremă a prozei, a literaturii, este de a fi astfel - autentic. Se poate, se poate, nu am nimic contra, numai că... pe mine acest epitet, Încă o dată, mă lasă rece, ça m’indifère, cum zice franțuzul, es last mich kalt, nu mă... preocupă. Sinuciderea fizică, brutală, este doar una dintre formele auto-extincției: după cum s-a văzut, aceasta nu m-a interesat, deși este un fenomen
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
puțin conștient și se pare că „reziduuri” ale acestei „tendințe de fund” se fac remarcate și azi, de unde legenda care mă Înconjoară de „megaloman”, de „ins inapt de dubii”, „prea sigur de sine”, „autoritar” etc. În general, eu neg aceste epitete, dar ele conțin, probabil, dacă nu adevărul, oricum, aparențele sale. Dar nu am fost prin aceasta un „egoist sau un egotist”, În nu puține dintre romanele mele, „fresca socială”, brutală, dictatorială, apare cu multă vivacitate, iar cetățeanul care sunt a
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
noi, există, dacă nu lupte, oricum, diferențe notabile Între generații - cei ai lui Ceaușescu distanțându-se de cei ai lui Dej! -, dar cu siguranță era și o metodă de intoxicare, de tulburare În plus și de slăbire a vigilenței noastre. Epitetul „securist” a pătruns năvalnic În vocabularul și mentalul nostru și al mass-mediei - așa cum, Înainte de război, epitetul de „hoț” era cel infamant! - și a ajuns să Însemne, prin abuz semantic, cu mult mai mult decât semnifica el la origine. Și astfel
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de cei ai lui Dej! -, dar cu siguranță era și o metodă de intoxicare, de tulburare În plus și de slăbire a vigilenței noastre. Epitetul „securist” a pătruns năvalnic În vocabularul și mentalul nostru și al mass-mediei - așa cum, Înainte de război, epitetul de „hoț” era cel infamant! - și a ajuns să Însemne, prin abuz semantic, cu mult mai mult decât semnifica el la origine. Și astfel, noțiunea de „oportunist” și cele de „informator” și „provocator” s-au topit una’ntr-alta; ba, În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ori ascunse, inclusiv unei tentative de asasinat, la 5 decembrie 2003. Autorul inventariază atent monstruozitățile la care s-au dedat inamicii ireductibili ai poetului și prefigurează războiul psihologic în care a fost antrenat cu răutate și ură. Nu au lipsit epitetele minimalizatoare și denigratoare; "patriot de ocazie" este încă o sintagmă blândă prin comparație cu un enunț cinic de genul: "Nu merită Vieru, cu toate meritele anterioare, să fie decapitat!" (p. 175). Luptătorul este construit dintr-o fibră specială și ține
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ale lui Mihai Cimpoi, în cercetările altor exegeți basarabeni precum și în exegeza din România, pentru a-și încheia considerațiile analizând aplicat două monografii semnate de Stelian Gruia și Fănuș Băileșteanu. Judecățile critice asupra poetului sunt de mult polarizate, mergând de la epitetul encomiastic până la negarea grobiană. Theodor Codreanu înregistrează toate opiniile, chit că unele au o greutate specifică minoră, dar dă Cezarului ce este al Cezarului și nu ezită să pună la punct detractorii poetului și ai omului. În aceste momente criticul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
minorităților", este de părere autorul cărții A doua schimbare la față (p. 29). Când românii au tras câteva semnale de alarmă în acest sens, cu decenii în urmă, situația dovedindu-se a fi generală și străveche, li s-au aplicat epitete denigratoare, în ticăloasa tradiție a "țapului ispășitor". În clipa de față, Europa și-a pierdut răbdarea, cum dovedesc numeroase scrieri recente, pentru că se vede invadată de valuri de migratori africani și asiatici, chiar și de "țiganii de români". Se pare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mai rapid, cu atât lumea se apropie mai mult de stadiul entropic, al omogenizării în dezvoltare. În acest cadru, cultura, conservatoare și reacționară, are un efect negentropic, putând întârzia dezastrul. Aceasta ar fi cea mai înaltă menire a artei, încât epitetul depreciativ reacționar se încarcă brusc cu sensuri pozitive". Dar, din păcate, întreaga construcție teoretică este minată de germenul ideologiei. "Teoria secundarului are o țintă precisă: de a discredita majoritățile în favoarea minorităților, fiind un tipic simptom de political correctness". Or, Eminescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
obiceiurile, cu rasa, cu natura teritoriului său, toate acestea deosebite și neatârnând câtuși de puțin de la liberul arbitru al indivizilor din cari, într-un moment dat, se compune societatea. De aceea, dacă tendențele și ideile noastre se pot numi reacționare, epitet cu care ne gratifică adversarii noștri, această reacțiune noi n-o admitem decât în înțelesul pe care i-l dă fiziologia, reacțiunea unui corp capabil de a redeveni sănătos contra influențelor stricăcioase a elementelor străine introduse înlăuntrul său." Evident, la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
împreună cu toți ai tăi, Iliuță și Lorica Mardare. Călieni 31 mai 1987 Dragă Alecule, Nu încerc să-mi cer scuze, Cine se scuză se acuză, spune un proverb românesc. Sunt vinovat pentru tăcerea de care am dat dovadă. Primesc orice epitet și orice pedeapsă dacă va fi cazul. Un lucru este cert, că soția mereu m-a atenționat să-ți scriu și de abia acum, iată, îți scriu. Și fetelor mele le scriu la zile mari. Soția este secretara familiei. Dragul
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
fluidul lucrări de artă cuburile fragmentare din construcție și, postum, din analiză, podeț, boltă, unghi, panta descendentă a serpentinei, un maximum pe prospectul turistic-feroviar "Iubirea", să potrivești lucrul Tău de Dumnezeu pe voințele deșarte de oameni! liric, sălbatic și traseu epitetul continuu, ficțiunea în revenire dreaptă la natură, e să ne înecăm în Mureșul aplecat pe geam, de-a valma calculul matematic, ce lume cu el! parapetul șoselei din undele celuilalt mal, rațe cufundate între culori, cea roșie la cap roșul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
apărut din neantul timpurilor barbare. Ea își află, dimpotrivă, rădăcinile într-o lungă tradiție, căreia îi preia gusturile și tehnicile. Primul val este acela al arhitecturii și dccorațiunilor "romane". Arheologii și istoricii secolului al XIX-lea au calificat cu acest epitet arta Occidentului creștin în epoca feudală, pentru a marca cum trebuie înrudirea cu monumentele construite în vechiul Imperiu Roman, tot așa cum se vorbește de limbi romanice pentru a desemna dialectele derivate din latină, după ce suportă și influențele "barbare". În fond
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
diverse: animale reale sau imaginare, scene de luptă, alternând cu reprezentări mai simple. O mare diversitate se poate constata și în obiectele găsite: vase, bijuterii, tobe, teci de sabie, covoare, țesături. A existat totuși o cultură a mongolilor, în pofida unor epitete emise la adresa acestui popor caracterizat ca "brutal și grosolan". Marea epopee mongolă a fost scrisă în mongolă și chineză și explică viața lui Ginghis Han într-un mod simplu, presărat cu epitete și superlative. Surprinde pe oricine faptul că mongolii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]