1,457 matches
-
prima jumătate a acestui secol. De asemenea, el avea dreptate să atragă atenția asupra necesității organizării unui învățămînt cît mai diversificat, potrivit posibilităților și înclinațiilor variate ale copiilor și tinerilor. Ideea "școlii pe măsură", însă, punea prea mult accentul pe ereditate, ca și pe condițiile de mediu, împiedicînd astfel crearea unor condiții favorabile egalizării șanselor. Un învățămînt care se întemeiază pe trebuințele copilului va pune preț pe acel educator care se mărginește să stimuleze interesele, nevoile intelectuale și morale ale elevului
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fiind complexitatea fenomenului educației, apare necesitatea unei colaborări între cercetători sau, cu un termen utilizat astăzi, a unei cercetări interdisciplinare. Deși a făcut din pedologie "rădăcina" "arborelui pedagogic", Ghidionescu a privit cu ochi critic tendința acesteia de supraevaluare a rolului eredității în dezvoltarea ființei umane. "Pedagogul", scria el, "nu trebuie să se lase abătut de problema eredității, nu trebuie să devină nici sceptic, nici fatalist, pentru a se resemna înaintea ei cu brațele încrucișate, ci trebuie să aibă deplină încredere că
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a unei cercetări interdisciplinare. Deși a făcut din pedologie "rădăcina" "arborelui pedagogic", Ghidionescu a privit cu ochi critic tendința acesteia de supraevaluare a rolului eredității în dezvoltarea ființei umane. "Pedagogul", scria el, "nu trebuie să se lase abătut de problema eredității, nu trebuie să devină nici sceptic, nici fatalist, pentru a se resemna înaintea ei cu brațele încrucișate, ci trebuie să aibă deplină încredere că ereditatea îi lasă destul cîmp liber de activitate, de transformări și îmbunătățiri în educația copilului" (34
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în dezvoltarea ființei umane. "Pedagogul", scria el, "nu trebuie să se lase abătut de problema eredității, nu trebuie să devină nici sceptic, nici fatalist, pentru a se resemna înaintea ei cu brațele încrucișate, ci trebuie să aibă deplină încredere că ereditatea îi lasă destul cîmp liber de activitate, de transformări și îmbunătățiri în educația copilului" (34, p. 51). După ce demonstrase caracterul complex al pedagogiei, rezultat din multitudinea perspectivelor din care se cerea analizat fenomenul educației, Ghidionescu nu reușește să se desprindă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
explicația anumitor fenomene din viața omului trebuie căutată în viețile pămîntești anterioare; acestea hotărăsc destinul (Karma) din cursul unei vieți. În concepția lui Steiner, cursul vieții unui om, între naștere și moarte, este condiționat de trei factori: trupul supus legilor eredității mendeliene; sufletul supus destinului pe care omul și l-a creat în existențele anterioare și spiritul supus legilor reîntrupării. Nu este cazul să se insiste mai mult asupra teoriei antroposofice a lui R. Steiner. Cei interesați o pot cunoaște din
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
se adaptează condițiilor de existență, învață să transforme lumea. "Trebuie observat" scria Freud în Abriss der Psychoanalyse, 1939 "că, cu toată diferența lor esențială, sinele și supraeul au ceva comun: și unul și celălalt reprezintă influențe ale trecutului sinele influența eredității, iar supraeul, în esență, influențe venite din partea altor oameni în vreme ce eul este în principal determinat de propria experiență individuală" (vezi 19, p. 26). Freud distinge două categorii de instincte componente ale sinelui: a) instinctele de agresivitate pentru autoconservarea individuală și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
respectă o ordine, ci o somează, o strică dizgrațios. Și-atunci m-am gândit și io așa. Am învățat la școală că modernitatea începe în momentul în care francezii taie capul Regelui. Adică din acel moment nu mai contează tradiția, ereditatea, societatea devine din acea clipă propria ei origine. Izvorăște din ea însăși, cum ar veni. De-aia mulți impostori care nu au de la ce se revendica șterg urmele istoriei. Ei nu au un trecut, așadar nici umanitatea nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
căpătâiul roșu aprins de sângele Încă proaspăt, năvălit dintr-o inimă sfârtecată de un glonte bine țintit. [...] Cora Irineu făcea parte, așadar, dintr-o familie de sinucigași. Căci există familii cu sinucigași În serie, așa cum există familii cu accidentați mortal, eredități cu morți violente sau cu cente nari uitați de Dumnezeu și de moarte. Alte două surori ale Corei muriseră, una, ca și ea, de glonț, alta În flăcări; iar pe un frate, altminteri Întreprinzător, dibaci și harnic, Îl pândește până
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
deloc bine. E cam degenerată, cam devitalizată, cam decalcifiată. Firește, nu avem de ce ne speria. De mult ne-am rupt și ne-am înstrăinat de mama care ne-a născut, într-atât încât nu mai avem de ce ne teme în ce privește ereditatea. Mama, cu lacurile, munții și urșii ei, arată prost - noi, fiii, noi toți, să batem în lemn... Noi toți, și anume: Acei care jucăm zilnic - la birou, în bucătărie, la piață și în cancelarii - Hamlet; noi toți, și anume: cei
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Trăiește senzația că pe retină i se proiectează concomitent două filme, unul mai neverosimil decât celălalt. La un moment dat are impresia că se află în fața clasei a IX-a de acum... și discută cu elevii despre „factorii dezvoltării personalității: ereditatea, mediul, educația”. Care dintre acești factori este mai important? Ce întrebare stupidă! E ca și cum ai cere elevilor să spună dacă dintre condițiile dezvoltării plantelor are un rol preponderent umiditatea, sau aerul, sau lumina, sau temperatura. Și într-un caz și
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
lipsă de simț al economiei să fi trecut și în sângele fiicei lui, căreia i s-a reproșat adesea firea cheltuitoare - dar, constrânsă de comunism, ea a învățat la bătrânețe să renunțe la standardele materiale și la libertățile la care ereditatea ei o îndreptățea să aspire. Cealaltă fată a familiei era Azota (alintată Moțu), o domnișoară bine educată, cu talent de pianistă, care s-a căsătorit cu un inginer pe nume Mișu Mihail și s-a mutat la Slatina, unde își
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
-mi un adevărat colț de rai. Nu am cuvinte să mulțumesc lui Dumnezeu pentru tot ce mi-a dăruit și am realizat, trăindu-mi liniștit anii senectuții mele bucurându-mă de o sănătate oarecum robustă, fără suferințe deosebite. Datorită unei eredități ce vine de la înaintași, cu un stil de viață ordonat și fără excese, mă bucur că nu sunt un consumator de medicamente, pentru că Dumnezeu m-a apărat întotdeauna și mi-a prelungit spornic anii vieții mele. În final, sunt un
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ajung muzicieni de mâna a doua, cu priviri triste, boli ciudate și șezutul ușor diform, ca de eunuc. Dar chiar și așa, misterul individual Îl va chinui În continuare pe memorialist. Nu pot găsi nici În mediul Înconjurător, nici În ereditate instrumentul exact care m-a modelat, ruloul care a imprimat vieții mele complicatul filigran al cărui model unic devine vizibil doar atunci când lumina artei este făcută să răzbată prin tichia de măscărici a vieții. 3 Pentru a fixa corect În
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
mare, conținutul lor fiind otrăvitor, chiar mortal. Abia de îndrăzneai să tragi cu ochiul la aceste vase farmaceutice. Farmacia era locul cel mai interesant al comunei sau orașului. Nu era niciodată aglomerație. Farmacistul semăna cu personajele din care descindea în ereditate profesională (care erau odinioară magicieni, în aceeași măsură foarte respectați și foarte temuți) era totdeauna un personaj impozant, cu halat și bonetă, semănând cu un prelat. Dar ce minune era micul birou; din același lemn negru și scump ca și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
se vindecă niciodată (pp. 131-142). Diferitele forme ale delirului de interpretare sunt subiectul unor elaborate subclasificări - nu mai puțin de nouă clase sunt identificate și descrise (pp. 154-212) - pe baza obiectului delirului. În ceea ce privește cauzele fundamentale ale bolii, autorii invocă degenerescența, ereditatea, constituția paranoică, anomaliile intelectuale și afective; iar printre cauzele determinante, șocurile emoționale ori conflictele sociale (pp. 231-240). Interesant și în același timp semnificativ ni se pare faptul că, într-o anexă a studiului, cei doi psihiatri consacră câteva pagini analizei
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
Pașcanu cu o frumoasă țigancă, împins la sinucidere, fiindcă, umblat prin lume, în Franța, nu capătă slobozenia spre a se căsători cu o franțuzoaică, e o narațiune condusă în tonul unui memorial francez din sec. XVIII. Frații Cuciuc tratează problema eredității criminale cu elemente de basm arab. Un turc paricid transmite urmașilor fatalitatea delicvescenței, și ultimii descendenți, doi frați Cuciuc, își ucid și ei părintele și merg la spânzurătoare satanici, ca niște adevărați contemporani ai lui Rolla: "...îmbrăcați în haine negre
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
unui dodecameron tragic aplicat la istoria Moldovei, luînd-o cu Dragoș-vodă și ducînd-o până la Alexandru Lăpușneanu, are interesul său. Eminescu înțelegea să urmărească după principiul tragediei eline (cu multe elemente laterale din Shakespeare, Schiller, Goethe, Laube etc.) fatalitatea sangvină, mai clar ereditatea criminală în stirpea Mușatinilor. Această problemă a eredității a atras atenția și lui Alecsandri în Gruiu-Sînger și a format în definitiv tot programul eugenic din romanele lui Duiliu Zamfirescu. Ideea, la superficie, e zolistă. Dar cum la noi tema e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu Dragoș-vodă și ducînd-o până la Alexandru Lăpușneanu, are interesul său. Eminescu înțelegea să urmărească după principiul tragediei eline (cu multe elemente laterale din Shakespeare, Schiller, Goethe, Laube etc.) fatalitatea sangvină, mai clar ereditatea criminală în stirpea Mușatinilor. Această problemă a eredității a atras atenția și lui Alecsandri în Gruiu-Sînger și a format în definitiv tot programul eugenic din romanele lui Duiliu Zamfirescu. Ideea, la superficie, e zolistă. Dar cum la noi tema e adoptată în poezie, deci nu în scopul studiului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
omoară în preajma unei inspecții din frica absurdă de a nu fi găsit cu lipsuri pe care nu le are. El e holtei, trăind cu sora și cu mama lui, un scindat prin urmare cu teama răspunderilor sociale. În Păcat, studiul eredității e dus până la o impresie neplăcută de monstruozitate umană. Mitu, copilul cu porniri incestuoase al unui preot, Ileana, fata cu instincte sangvinare a aceluiași, sora vitregă a lui Mitu, strident caz patologic cu forme isterice, acestea sunt cazuri de clinică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
margine de baltă... caii pe pustă: Plâng vânturile... Mânjii se joacă și nechează Și pusta-ntreagă plânge în dulcea după-amiază, Iar iepele robuste Pasc leneșe-n răcoarea nemărginitei puste... minerii văzuți ca niște forțe sănătoase ale animalității umane, în fine ereditatea însăși ce alimentează această nepotolită sete de viață: Ce tainice, străvechi, nebiruite, vii porunci haine Se războiesc în trudnicele-mi vine, De nu găsesc un loc în care să mă simt la mine?... Ce blesteme, Ce patimi fără nopți și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
răzbate-adînc. ZAHARIA STANCU Specializat în poeme scurte de câte o strofă, Zaharia Stancu nu e totuși un poet de nuanță minoră. Simțind "foc" în sângele său amar ca și "coaja nucilor crude", în suflet cu urși hibernanți, el își cântă ereditatea aprigă: Străbunii mei vânjoși, cu tulnice și ghioage, Pe aici și-or fi păscut cirezile blajine, Cioporul de mioare bălane, herghelia, Pe-aici, pe unde azi gem grelele tractoare. Mai cu seamă el este un poet al ierburilor tari de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Crainic continuă cu știință spiritul lui Vlahuță, sacrificând invenția lirică lapidarității gnomice: Trecutul adormit și viitorul În clipa care bate le-mpreuni: Când fericiți lipim la piept feciorul, Îmbrățișăm într-însul pe străbuni. De profundis tratează sobru, nu fără gravități, sentimentul eredității: Străbunii mei din vremuri legendare, Al vostru suflet de umili țărani A dormitat sub secolii tirani Ca sub un greu de lespezi funerare. De reținut de asemeni o îmbarcare mistică: Voi sfărâma sub pleoape tot spațiul din jur Și-mi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o cuprinde toată nici un cântec. Interesanți sunt I. O. Suceveanu pentru poezii cu ziceri "ca prin țara Ouașului", C. Argintaru și moțul V. Copilu-Cheatră pentru dialectalismele lor. Ion Th. Ilea dă "semnal" "gloatei" în maniera Cotruș, George A. Petre cântă ereditatea țărănească, ogorul, credința. Gherghi-nescu-Vania produce o lirică din speța poeziei senine, Matei Alexandrescu explorează și el fondul ancestral, Petru Stati clasicizează în versiuni și în poezii originale. De reținut o întreagă pleiadă de "poeți tineri", dîndu-se înșiși ca atare. Ștefan
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din cercetarile “premendeliene”, se stabiliseră unele principii ale fenomenelor de moștenire a caracterelor (se consacraseră, de ex., termenii de dominanță și de segregare), Mendel, în urma cercetărilor sistematice efectuate, obține rezultate certe, care îi dau posibilitatea enunțării celor două legi cu privire la ereditatea caracterelor, numite “legile lui Mendel” sau “mendeliene”. Această enunțare constituie baza unei noi științe, care în secolul următor va cunoaște o dezvoltare explozivă, și anume genetica. Deși nu cunoștea diviziunea celulară (Fleming, 1820), sau faptul că substratul material al ereditatății
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
lui Mendel sunt cunoscute și apreciate, deși o serie de savanți, cum ar fi Miciurin, Timiriazev, etc., neagă valabilitatea legilor enunțate de acesta și importanța lor pentru descifrarea mecanismelor ereditătii. Insuși Tomas Hunt Morgan, care a enunțat teoria cromozomică a eredității, considera că Mendel a răspuns doar la întrebări facile care se impun în domeniul complex al transmiterii caracterelor de la parentali la progeni. In practica ameliorării animalelor, însă, lucrările s-au desfășurat în principal pe baza caracteristicilor fenotipice ale exemplarelor studiate
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]