KorAP: Find »[drukola/base=ergativ & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...42 43 44 >

1,078 matches

Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

Transitivity and Theme in English", partea I, Journal of Linguistics, 3, p. 37−81. 45 J. M. Anderson, "Ergative and Nominative in English", Journal of Linguistics, 4, p. 1−32. 46 S. J. Keyser, T. Roeper, "On the Middle and Ergative Constructions in English", Linguistic Inquiry, 15, p. 81−416. 47 L. Burzio, Intransitive verbs and Italian auxiliaries, teză de doctorat, MIT. 48 L. Burzio, Italian Syntax: A Government-Binding Approach, Dordrecht, D. Reidel. 49 D. Pesetsky, Paths and Categories, teză de

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
D. Reidel. 49 D. Pesetsky, Paths and Categories, teză de doctorat, MIT. 50 Dixon (1987: 2) atrage atenția asupra faptului că, la începutul anilor '70, termenul nominativ era folosit și pentru a denumi marcarea argumentelor S și O din sistemele ergative (confuzie cu sensul tradițional al termenului ergativ). 51 Comrie (1989: 125) pornește tot de la ideea existenței unor primitive, numai notația (S, A, P) este diferită de a lui Dixon. 52 De fapt, după cum precizează, autorul reia o idee exprimată anterior

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Categories, teză de doctorat, MIT. 50 Dixon (1987: 2) atrage atenția asupra faptului că, la începutul anilor '70, termenul nominativ era folosit și pentru a denumi marcarea argumentelor S și O din sistemele ergative (confuzie cu sensul tradițional al termenului ergativ). 51 Comrie (1989: 125) pornește tot de la ideea existenței unor primitive, numai notația (S, A, P) este diferită de a lui Dixon. 52 De fapt, după cum precizează, autorul reia o idee exprimată anterior, în 1978. 53 Spre deosebire de studiul din 1979

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
1994: 183), care reia clasificarea tipologică a lui Scleicher (1861). 77 A. C. Harris, "Georgian: A Language with Active Case Marking. A Reply to B. G. Hewitt", Lingua, 80, p. 35−53. 78 Gildea (2003: 21) arată că reanaliza pasivului ca ergativ este sursa cel mai bine atestată pentru ergativitate. 79 R. L. Trask, "On the Origins of Ergativity", în: F. Plank (ed.), Ergativity, Londra, Academic, p. 385−404. 80 P. Schachter, "Semantic-Role-Based Syntax in Toba Batak", UCLA Occasional Papers in Linguistics

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
teză de doctorat, University of Ottawa, apud Manning (1996: 164). 85 S. O. Gildea, On Reconstructing Grammar: Comparative Cariban Morphosyntax, Oxford, Oxford University Press. 86 În terminologia autoarei, obiectiv. 87 M. Fortescue, "Eskimo Influence on the Formation of the Chukotkan Ergative Clause", Studies in Language, 21, 2, p. 369−409. 88 A. Kroch, "Reflexes of Grammar in Patterns of Language Change", Language Variation and Change, p. 199−244, apud Roberts (2007: 208). 89 Vezi Dixon (1994: 187−206), unde se face

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
descriere detaliată, cu numeroase exemple, a mecanismelor care stau la baza celor două tipuri de schimbări tipologice. Ideea lipsei unei direcții unice a schimbării este prezentă și la Gildea (2003), care arată că sunt atestate următoarele tipuri de treceri: nominativ > ergativ, ergativ > nominativ, ergativ > partiție intranzitivă, nominativ > partiție intranzitivă. 90 C. C. Uhlenbeck, "Agens and Patiens in Kasussystem der indogermanischen Sprachen", Indogermanische Forschungen, 12, p. 170−171; Uhlenbeck este unul dintre primii lingviști care au studiat fenomene legate de ceea ce numim astăzi

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
detaliată, cu numeroase exemple, a mecanismelor care stau la baza celor două tipuri de schimbări tipologice. Ideea lipsei unei direcții unice a schimbării este prezentă și la Gildea (2003), care arată că sunt atestate următoarele tipuri de treceri: nominativ > ergativ, ergativ > nominativ, ergativ > partiție intranzitivă, nominativ > partiție intranzitivă. 90 C. C. Uhlenbeck, "Agens and Patiens in Kasussystem der indogermanischen Sprachen", Indogermanische Forschungen, 12, p. 170−171; Uhlenbeck este unul dintre primii lingviști care au studiat fenomene legate de ceea ce numim astăzi "partiție

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
numeroase exemple, a mecanismelor care stau la baza celor două tipuri de schimbări tipologice. Ideea lipsei unei direcții unice a schimbării este prezentă și la Gildea (2003), care arată că sunt atestate următoarele tipuri de treceri: nominativ > ergativ, ergativ > nominativ, ergativ > partiție intranzitivă, nominativ > partiție intranzitivă. 90 C. C. Uhlenbeck, "Agens and Patiens in Kasussystem der indogermanischen Sprachen", Indogermanische Forschungen, 12, p. 170−171; Uhlenbeck este unul dintre primii lingviști care au studiat fenomene legate de ceea ce numim astăzi "partiție ergativă". 91

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Nominal Inflection: The Origin of the --/-n- stems", Journal of Indo-European Studies, 7, p. 213−226; 1982, Indo-European Nominal Inflection: A Developmental History, University Park, PA, Pensylvania State University Press. 94 S. R. Anderson, "On Mechanisms by which Languages Become Ergative", în: C. N. Li (ed.), Mechanisms of Syntactic Change, Austin, University of Texas Press, p. 317−363. 1 M. Halle, A. Marantz, "Distributed Morphology and the Pieces of Inflection", în: K. Hale, S. J. Keyser (eds.), The View from Building

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
53−54). 11 D. Massam, Case Theory and the Projection Principle, teză de doctorat, MIT. 12 A. Marantz, "Case and Licensing", comunicare prezentată la ESCOL, New Jersey. 13 K. G. Murasugi, Crossing and Nested Paths: NP Movement in Accusative and Ergative Languages, disertație, MIT, Cambridge, apud Van de Visser (2006: 56−57). 14 N. Chomsky, H. Lasnik, "The Theory of Principles and Parameters", în: J. Jacobs, A. von Stechow, W. Sternefeld, T. Vennemann (eds.), Syntax: An International Handbook of Contemporary Research

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
H. Lasnik, "The Theory of Principles and Parameters", în: J. Jacobs, A. von Stechow, W. Sternefeld, T. Vennemann (eds.), Syntax: An International Handbook of Contemporary Research, Berlin, Mouton de Gruyter, p. 506−569. Republicat în Chomsky (1995). 15 E. Jelinek, "Ergative Splits and Argument Type", în: J. Bobaljik, C. Phillips (eds.), MIT Working Papers in Linguistics, 18, Papers on Case and Agreement, p. 15−42, apud Nash (1997: 135−136). 16 E. A. Moravcik, "On the Distribution of Ergative and Accusative Patterns

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
15 E. Jelinek, "Ergative Splits and Argument Type", în: J. Bobaljik, C. Phillips (eds.), MIT Working Papers in Linguistics, 18, Papers on Case and Agreement, p. 15−42, apud Nash (1997: 135−136). 16 E. A. Moravcik, "On the Distribution of Ergative and Accusative Patterns", Lingua, 45, p. 233−279, apud Müler (1995: 262, nota 8). 17 J. Williamson, "Patient Marking in Lakota and the Unaccusative Hypothesis", Proceedings of the Chicago Linguistics Society, 15, p. 353−365. 18 I. Laka, "Unergatives that

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Accusative Patterns", Lingua, 45, p. 233−279, apud Müler (1995: 262, nota 8). 17 J. Williamson, "Patient Marking in Lakota and the Unaccusative Hypothesis", Proceedings of the Chicago Linguistics Society, 15, p. 353−365. 18 I. Laka, "Unergatives that Assign Ergative", MIT Working Papers in Linguistics, 18, p. 149−172. 19 Alexiadou (2001: 167) remarcă corespondențele foarte diferite stabilite între ergativ și alte structuri: grupul cu by 'de (către)' (Hale 1970 − K. Hale, "The Passive and Ergative in Language Change: The

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
and the Unaccusative Hypothesis", Proceedings of the Chicago Linguistics Society, 15, p. 353−365. 18 I. Laka, "Unergatives that Assign Ergative", MIT Working Papers in Linguistics, 18, p. 149−172. 19 Alexiadou (2001: 167) remarcă corespondențele foarte diferite stabilite între ergativ și alte structuri: grupul cu by 'de (către)' (Hale 1970 − K. Hale, "The Passive and Ergative in Language Change: The Australian Case", în: S. Wurm și D. Layscock (eds.), Pacific Linguistic Studies in Honour of Arthur Capell, Pacific Linguistic Series

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Laka, "Unergatives that Assign Ergative", MIT Working Papers in Linguistics, 18, p. 149−172. 19 Alexiadou (2001: 167) remarcă corespondențele foarte diferite stabilite între ergativ și alte structuri: grupul cu by 'de (către)' (Hale 1970 − K. Hale, "The Passive and Ergative in Language Change: The Australian Case", în: S. Wurm și D. Layscock (eds.), Pacific Linguistic Studies in Honour of Arthur Capell, Pacific Linguistic Series, p. 757−781.), PP, KP (Bittner 1994), NP în genitiv (Bok-Bennema 1991), echivalent abstract al acuzativului

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Press, p. 104−131. 27 E. Woolford, "Lexical Case, Inherent Case, and Argument Structure", Linguistic Inquiry, 37, p. 111−130, apud Bruening (2007). 28 Bruening (2007) face o sinteză a abordărilor de acest tip. 29 E. Woolford, "Four-Way Case Systems: Ergative, Nominative, Objective and Accusative", Natural Language and Linguistic Theory, 15, p. 181−227. 30 M. Butt, The Structure of Complex Predicates in Urdu, Stanford, CSLI. 31 A. K. Mahajan, The A/A-Bar Distinction and Movement Theory, teză de doctorat

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
AFLA VIII, MIT Working Papers in Linguistics, 44, p. 185−196. 33 T. Mohanan, Argument Structure in Hindi, Stanford, CSLI. 34 H. Ura, Checking Theory and Grammatical Functions in Universal Grammar, Oxford, Oxford University Press. 35 L. Nash, "The Internal Ergative Subject Hypothesis", în: K. Kusumoto (ed.), Proceedings of NELS, 26, GLSA, Amherst, Mass, p. 195−209, apud Alexiadou (2001: 167). 36 A. Majan, "The Ergativity Parameter: Have-Be Alternations", Proceedings of NELS, 8, p. 12−21, apud Alexiadou (2001: 167). 37

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
A. Davison, "Ergativity: Functional and Formal Issues", în: M. Darnell, E. Moravcsik, F. Newmeyer, M. Noonan, K. Wheatley (eds.), Functionalism and Formalism in Linguistics, vol. I: General Papers, Amsterdam, Jonh Benjamins, p. 177− 208. 41 I. Laka, "Unergatives that Assingn Ergative, Unaccusatives that Assign Accusative", în: J. D. Bobaljik, C. Phillips (eds.), Papers on Case and Agreement, 1, MIT Working Papers in Linguistics, 18, p. 149−172. 42 C. Phillips, "Conditions on Agreement in Yimas", în: J. D. Bobaljik, C. Phillips

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
cu referire la obiect (acuzativ); distincția derivă din vechea opoziție stabilită de greci între "activitate" și "pasivitate". 51 J. S. Gruber, Studies in Lexical Relations, teză de doctorat, MIT, Cambridge, MA. 52 La Fillmore Obiectivul apare și sub numele de Ergativ (Pană Dindelegan 1972a: 56, nota 1). 53 R. S. Jackendoff, Semantic Interpretation in Generative Grammar, Cambridge, MA, MIT Press. 54 R. S. Jackendoff, Semantic Structures, Cambridge, MA, MIT Press, apud Levin și Rappaport Hovav (2005: 47). 55 La Marantz (1984

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
și Rappaport Hovav (2005: 47). 55 La Marantz (1984, apud Grimshaw 1990: 35), argumentul extern nu este inclus în structura argumentală. 56 Ca majoritatea generalizărilor referitoare la rolurile tematice, și aceasta este prea "tare", fiind contrazisă de situația din limbile ergative. 57 E. Williams, "Argument Structure and Morphology", Linguistic Review, 1, p. 81−114. 58 B. Rozwadowska, "Thematic Restrictions on Derived Nominals", în: W. Wilkins (ed.), Syntax and Semantics, 21, Thematic Relations, San Diego, CA, Academic Press, p. 147−165. 59

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Argument Linking", în: M. Butt, W. Geuder (eds.), The Projection of Arguments: Lexical and Syntactic Constraints, Stanford, CA, CSLI Publications, p. 21−63 − vorbește despre superroluri, apud Levin și Rappaport Hovav (2005: 52). 62 B. Primus, Case and Thematic Roles: Ergative, Accusative and Active, Tübingen, Niemeyer. 63 D. Dowty, "Thematic Proto-Roles and Argument Selection", Language, 67, 3, p. 547−619. 64 I. M. Schlesinger, Cognitive Space and Linguistic Case: Semantic and Syntactic Categories in English, Cambridge, Cambridge University Press. 65 R.

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
cauză. Tenny (1994), apud Levin și Rappaport Hovav (2005: 63), este de părere că seturile de implicaturi pentru protorolurile Agent și Pacient sunt un accident. 70 Această observație este prea "tare", iar principiul selecției argumentelor nu se poate aplica limbilor ergative, în măsura în care noțiunea de subiect este relevantă pentru acestea (vezi Capitolul 2, 4.1.2.). 71 Acest exemplu ilustrează, o dată în plus, că verbe cu același sens pot avea comportament sintactic diferit de la o limbă la alta: engl. calve este inergativ

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
289−322. 128 Într-un exemplu de tipul Greutatea cărții a rupt masa, subiectul este eventualitatea statică. 129 Vezi și Soare (2010: 79−80), care arată că, în română, prezența subiectului Pacient determină apariția în forma verbului a unui se ergativ, care și-a pierdut legăturile (semantice și sintactice) cu reflexivul (Fereastra s-a închis, Oglinda s-a crăpat). 130 M. Everaert, "The Encoding of the Lexical Semantic Structure of Verbs: The Case of Auxiliary Selection in Idioms", în: E. W

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
este bine ales, pentru că verbul a ieși din acest context este impersonal, iar propoziția care urmează este subiectivă. 23 Alexiadou, Iordăchioaia și Schäfer (2009) au preluat această idee, dar au interpretat-o "radical", arătând (cu date parțiale din română) că ergativele acceptă nominalizarea de tip infinitiv, iar inergativele, pe cea de tip supin. 24 A. Belletti, L. Rizzi, "The Syntax of ne: Some Theoretical Implications", The Linguistic Review, 1, p. 117−154, apud Mackenzie (2006: 40). 25 L. Lonzi, "Pertinenza della

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
bun] de împărat" și cea în care grupul de împărat are valoare de genitiv ("nu ești al împăratului"). 13 Ca și în cazul verbelor care denotă configurația spațială, și a fi permite folosirea agentivă, în aceste contexte nemaiputând fi considerat ergativ: Ion e prost cu intenție, ca să obțină mila vecinilor. 14 D. Creissels, "Remarques sur l'émergence des verbes avoir au cours de l'histoire des langues", în: M.-A. Morel, L. Danon-Boileau, Faits de langue, 7, La relation d'appartenace

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]