3,970 matches
-
ni se deschide în epopeile índice. Judecînd după puținul pe care-l cunoaștem pînă acum din Vede, deja cele mai vechi concepții religioase conțin un sîmbure fecund pentru o mitologie reprezentabilă epic, care se și ramifică, împletindu-se cu faptele eroice omenești, dezvoltîndu-se multe secole înainte de Hristos datele cronologice sînt încă foarte nesigure în epopei reale dar care stau încă pe jumătate pe poziții pur religioase și numai pe jumătate pe poziția poeziei și artei libere. Mai cu seamă cele mai
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Credința în sforțarea umană este nelimitată. Dacă e o putere în univers, liberă și irezistibilă, aceea e psyché umană. Buddha a murit pronunțînd aceste cuvinte: "nu încetați o clipă de a lupta!". El făcea aluzie, fără nici o îndoială, la efortul eroic constant al spiritului atacat pe furiș de slăbiciunea și moliciunea cărnii. Spiritul care se păstrează totdeauna treaz creează fenomenul cel mai grandios din univers, creează un Buddhă, adică ființa cea mai perfectă, pe care zeii înșiși coboară din cer să
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
aceea că inauguralul unei identități naționale care tinde să se afirme într-o politică și o luptă pentru independență este adesea luat în derîdere de elitele frustrate de putere. Victimizarea și ura de sine însoțesc, în paralel, triumfalismul și gestul eroic; ca și cînd apartenența la istoria colectivă a Balcanilor, istorie a Imperiului otoman în declin și a Imperiilor rus și habsburgic în ascensiunea încetinită de francezi și de englezi, era insuficientă pentru a alimenta o ideologie națională; ca și cînd
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Asimilarea marilor teme ale romantismului este pusă în aplicare cu euforie. Această glisare se explică prin conjunctura restabilirii regimurilor princiare cu o cenzură meticuloasă, mai ales în Moldova, și printr-un fel de dorință de a ajunge direct la acțiuni eroice care pun în același plan, din Italia în Spania, din Franța și pînă în spațiile moldo-valahice, destinele carbonarilor și apoi ale pașoptiștilor. Tinerii din Iași și București, fii de mari boieri, de militari și de înalți administratori domnești, sînt eroi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
iubire pentru patrie arată o angajare radicală. La el, tema războiului revine pe primul plan. Participînd la redactarea Propășirii, el publicase, din mai pînă în iulie 1844, un eseu consacrat puterii și artei militare la români. Argumentul îmbina amintirea istoriei eroice a Moldo-Valahiei cu identitatea românului ca țăran-soldat. Experiența complotului, a revoluției și a războiului, care, pentru majoritatea pașoptiștilor români se împlinește după cîțiva ani de ședere în Franța, determină apariția unei scriituri grăbite și autojustificatoare a istoriei sub forma unei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fi auzit clopotul de alarmă în noaptea în care se credea că Bucureștiul va fi atacat de turci și ați fi văzut ce înseamnă luarea armelor de către români. V-ar fi părut că asistați la cea mai frumoasă zi a eroicei dumneavoastră Franțe." Violența exprimată la adresa lui Michelet, considerat ca solidar cu responsabilitățile războiului civil din iunie 1848, poate să se manifeste cu o forță care amintește de invectivele rusului Herzen împotriva unei Franțe devenită caporal: "Ce-ați făcut, scrie Brătianu, cu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cîteva luni mai tîrziu ca o revanșă, în timp ce însușirea revoluției valahe de către tinerii moldoveni este un pas spre fraternizarea națională moldo-valahă. Moldoveanul Alecsandri îi scrie munteanului Bălcescu la 25 iulie 1848: "Dragă Bălcescule și voi toți, frații din Muntenia, voi eroici fii ai Libertății, primiți uralele de glorie și de fericire pe care vi le adresăm noi, emigranții din Moldova. Singură victoria Munteniei ne aduce consolarea pentru nenorocirile trăite în Moldova, fiindcă pentru noi, țara voastră este tot o patrie". Militanții
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
refuzurile sale de a capitula: refuz adresat împăratului, refuz pentru unguri și cvasi-refuz adresat emisarilor lui Bălcescu. Prin radicalismul său militant, el pare să clarifice situația transilvană tulbure pe care împăratul o lasă în grija armatelor sale. Nevoia de claritate eroică într-o perioadă postrevoluționară, pe care Alecsandri o califică drept "melancolică", constituie una din temele compozițiilor poetice ale vremii. Ele se revendică dintr-o memorie populară prelucrată savant și recompusă. Poporul a decepționat întrucîtva sau cel puțin legătura intelectualilor cu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
liberalilor și radicalilor. Revendicarea independenței este susținută printr-un discurs oficial care țese o povestire legendară, aceea a așezării față în față a turcilor și a românilor. Aceasta este stimulată de un populism statal care produce o istorie a eliberării eroice realizată doar de poporul român și urmărește să facă să fie uitate implicarea Principatelor în acțiunea generală a popoarelor balcanice și inserarea proiectului lui Carol în inițiativa determinantă, cea rusească, pentru a conferi evenimentelor de la 1877 un caracter fondator. Hotărîrea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vorbindu-se de turci și de masacre îngrozitoare. Represaliile odioase care au trezit oroarea lumii civilizate nu sînt cunoscute în campaniile valahe decît prin ecouri foarte slabe". Acest război însă va oferi prilejul unei celebrări naționale: Plevna intră în poemul eroic. În acest caz, eroul este Carol, al cărui război trebuie să pecetluiască unirea cu națiunea. Această unire sacră rămîne totuși mai mult o dorință decît o realitate politică, în condițiile în care liberalii radicali conduc jocul. Fiecare etapă a angajării
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Mircea loanițiu, vechiul secretar particular al regelui. Povestea ultimei întîlniri, tragică punere față în față a tînărului rege și a șefului militar, a devenit un fel de punct de reper pentru o țară care se străduie să construiască momente inaugurale eroice. Or, acest 23 august aparține, după unii, regelui și reinaugurează o istorie a României monarhice, iar după alții, unei rezistențe populare al cărei rezultat și consecință ar fi. În sfirșit, pentru apărătorii operei mareșalului Antonescu, este vorba despre un complot
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
socială în negru și alb. Dacă în 1944-1946 se părea că totul era posibil pentru unii profesori aparținînd unei stîngi antifasciste de inspirație creștină, sincronizarea cu pasul sovietic impune rapid frontierele unei lumi a războiului rece. Istoria evoluează de la războiul eroic împotriva nazismului pînă la o mobilizare contra dușmanului de clasă din țară și din afară. Copilul comunist este un mic războinic sigur de victorie, deoarece luptă împotriva unei lumi în descompunere. Or, România construiește iar copiii ascultă povestindu-li-se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și subliniind un specific românesc care separă destinul României de cel al Cehoslovaciei sau Poloniei. Or, să nu uităm că în 1977-1978 se pregătește celebrarea centenarului Independenței. Ideologi și istorici sînt mobilizați în vederea unor serii voluminoase de publicații în cinstea eroicei patrii române. Și totuși, coșul privitor la drepturile omului adoptat la conferința de la Helsinki face să apese o amenințare asupra bazelor ideologiei oficiale, astfel încît conducerea politică organizează manifestații împotriva pseudo-drepturilor omului. Agerpress, agenția română de presă, publică broșuri în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a societății de pe aceste meleaguri". Referințele care structurează memoria sînt de ordin revoluționar odată cu 1907, trimit la statul-partid odată cu fondarea Republicii și la statul inaugural regăsit prin originile sale dacice. Războiul de indepedență este elementul central al compunerii unui gest eroic popular. Pedagogia "ceaușistă" uită rolul lui Carol de Hohenzollern și nu amintește că războiul românesc nu este decît un episod din războiul rușilor contra turcilor. Naționalismul construit de ideologia ceaușistă este nou, este de esență și de uzanță populară; el
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Dunărea. Spațiul se mărește pînă la o reprezentare cosmică: Ceaușescu este Steaua Polară, stînca, bradul. Acțiunea personală a șefului statului este pusă în aplicare iar povestirea luptelor comuniste din anii '30 este în centrul unei tinereți înălțate la rang de model eroic. Personalitățile din lumea intelectuală și științifică i se închină: Constantinescu-Iași anunță în 1973 că Ceaușescu reprezintă viitorul, decanul Universității din București, Petric, îl consideră ca fiind "o sursă inepuizabilă de inspirație". În 1973 apare primul volum de omagii aduse lui
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
părăsește lupta de rezistență revoluționară la care el o cheamă este urmată de trădarea partidului și de o formă de trădare a lui Ceaușescu față de cei care-1 susțin, deoarece, îndemnat să fugă cu Elena, el acceptă să plece. Imaginea Conducătorului eroic se transformă într-un spectacol mizerabil. Între timp, în seara și noaptea de 21 spre 22 decembrie, în București curge sînge. Pe 22 dimineața, capitala indignată este angajată în procesul revoluționar. La capătul unei reuniuni la Comitetul Central, Victor Stănculescu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o credem destul de importantă pentru a formula tot ce rezultă din asemenea precedente, tot ce prin asemenea numiri încetează de-a mai fi reprobabil. Daca s-ar mai găsi de ex, câțiva d-ni ofițeri cari să mediteze un act eroic în felul celui de la 11 fevruarie și ar avea oarecari scrupule din cauza legilor militare sau poate din cauza învechitului prejudițiu al jurământului, să nu și le facă. Succedând sau nesuccedând întreprinderea e indiferent. Noul spirit al luminatului secol al XIX-lea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o văzută frumusețe, ca templul Dianei din Efes. Era o zidire ideală a cărei risipă n-o putea simți și deplânge decât cel ce avea în inimă multă iubire de patrie și o pictate aproape religioasă pentru spiritul drept și eroic al trecutului nostru. {EminescuOpXI 437} Popularitatea ce consistă în esploatarea idealelor de progres e periculoasă, pentru că nu se bazează, ca cea adevărată, pe binele pozitiv ce l-ai făcut unui popor, ci pe binele ce promiți a i--l face de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ne-ar sfărâma și de astă dată, cum ne-a sfărâmat continuu de la 1848 până acum. Ne-ar sfărâma d. Brătianu? D-sa care nu s-a suit nicicând la putere decât pe spatele altora, d-sa ale cărui fapte eroice se-ntemeiază pe îndoita călcare de jurământ de la 11 fevruarie, d-sa a cărui aureolă s-a aprins prin sperjuriu și felonie, care-a pătat țara noastră înaintea lumii întregi, rectificatorul granițelor cu Basarabia în minus, omul care, fără nici o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
osmani n-o recunoșteau formal, dar pe care o admiteau în mod tacit. Acestea s-au întîmplat tocmai acum patru sute de ani. În anul 1479 o oștire turcească de peste 70 000 de oameni a luat cu asalt cetatea Scutari, apărată eroic de Atonio Loredano, patrician din Veneția, și Ivan Cernoievici. După catastrofa aceasta, gințile se-ntoarseră în plaiurile lor de munte: sârbii în asprele înălțimi spre nord de lacul Scutari, albanejii în munții despre sud de acest lac. Din timpul acesta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Enkidu. Tendințele și problemele care străbat acest poem sînt comune oamenilor din toate țările și din toate timpurile, nevoia de prietenie, devotamentul, dorința de a-și crea un renume și de a-și câștiga gloria, dragostea de aventură, de fapte eroice și mai ales anxietatea în fața gândului morții, care domină toate celelalte teme prin setea nestăvilită după nemurire..."8. Câteva umbre-Enkidu par să-l fi însoțit încă din adolescență pe Eminescu: "...Ai știut tu, scumpe frate, că pământu-i o ruină? Că
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
bune și ale celor rele ar fi fost egale"21 pentru o clipă. Capacitatea sa de alegere este decisă și de puterea de a-și înțelege "misiunea". Asupra acestui act lucrează, decisiv, și influența spațiului străbătut: "Decorul maiestuos cheamă actorul eroic. Muntele lucrează inconștientul uman prin mijlocirea unor forțe de înălțare", prin dezvoltarea unei "sensibilități verticale".22 Poetul romantic "provoacă muntele" sau este, adesea, provocat: se dezvoltă din această relație a "complexului Atlas" o "conștiință a imensității" care-l transformă pe
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
internațional, Vasarely. Nu se putea întinde în acest spațiu și pasagerul ministru al Culturii? Să fiu bine înțeles, nu discut acum calitatea acestei picturi practicate (triumfal-naționalist) de personajul care girează în momentul de față bugetul unei culturi nevoite să reziste eroic, nu o discut, nu e, să zic așa, colegial, și nici nu mă atrage un atare exercițiu, dar insolența celui care întoarce cu fundul în sus cel mai vechi muzeu al țării în beneficiul propagandei personale, mi se pare scandaloasă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tovarăși, nu cu guler burjuiesc, de vizon, ci cu reverașe cuminți, demne, urmașe ale tunicilor leniniste. Elegante, nu? Regele Mihai, adolescentul în uniforma comandantului armatei române, își inspecta frontul, pilotîndu-și singur avionul. Ce vedetă a Hollywood-ului putea concura atunci această eroic maiestuoasă talie... Ostașul român arată oarecum altfel după '89. Aproape am și uitat ținuta soldatului, a ofițerului dinaintea războiului, pînă să dea peste ei hoardele altaice, pînă să-i îmbrace cu haine croite în taiga slugile de-aici ale rușilor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ne raportăm, deocamdată, tot la istoria cea mare. Predestinată nouă? Făurită de noi? Cine știe? Oricum, istorie. Reală, atestată de continuitate, de legitimitate. Din păcate, stînd mereu sub vremi, inculcîndu-ne mereu sentimentul îngropării viei, pînă trece vremea potrivnică. Neavînd vocație eroică, sacrificială, ne-am supus mai de fiecare dată unui destin cețos, înfiripîndu-ne, întrupîndu-ne ca nație, ca stat prin acte din aproape în aproape. Pentru că, aflați aici, în calea răutăților, nu am avut altă soluție, am recurs, de fiecare dată, la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]