1,916 matches
-
de structură enciclopedică, spirit mobil, în perpetuă fervență, specialist cu privirea ageră, ațintită spre revigorarea disciplinei sale, dar și literat cu bun gust și înzestrare, B. s-a racordat fericit la orientările mai noi ale filologiei clasice europene. Considerând insuficientă erudiția pozitivistă, el va fi preocupat îndeosebi de „formele de creație și de expresie” la scriitorii greci și latini, căile de acces fiind deopotrivă traducerea și comentarea literaturii antice. Transpune, în 1922, romanul Daphnis și Chloe de Longos, cea dintâi traducere
BALMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285585_a_286914]
-
critice și istorico-literare”, „Făclia”, 1969, 6910; Const. Ciopraga, Critică și istorie literară: Dinu Pillat, Leon Baconsky, CRC, 1969, 35; Gh. Jurma, Trei cărți de cercetare literară, O, 1969, 9; Viorica Guy Marica, Artă și livresc, ST, 1989, 9: Doina Uricariu, Erudiție și pasiune, VR, 1989, 9; Popa, Ist. lit., II, 1 104. M.Pp.
BACONSKY-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285527_a_286856]
-
fie pe franțuji, fie pe ruși (cu câteva serioase excepții).” E aici ironie puțin acidă, umor tandru și ceva (falsă) autopersiflare, dar și un adevăr care sare în ochi - balansul între contrarii: socializare sau recluziune, trăire pură sau productivitate editorială, erudiție sau angajare religioasă și chiar politică, dăruire creștină, răceala bibliotecii sau cinism necruțător, patriotism ardent sau cioranizare vituperantă? De ce moralitatea îi ocolește pe români? Cum de s-au adunat atâtea complexe, uri, meschinării în sufletul neamului ăstuia nefericit? Este limpede
BADILIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285539_a_286868]
-
nenorociri. În nuvele, notabile sunt pictura unor tablouri gigantești („urgia” elementelor în furtună) sau fantezia detaliilor, descrise de un ochi rafinat (etalarea de daruri princiare, ceremonii nupțiale sau îndoliate, arsenalul crimei romantice). Nuvelele istorice ale lui A., amestec nediferențiat de erudiție, elemente legendare cu ținte mitice și romanesc senzațional, sunt relatate linear, într-o compoziție minimală, de un narator unic, surprins de pusee jurnalistice (vorbind, anacronic, de „republici”, „deputați”, „vot”, „guvern național” ș.a.). Deși valențele artistice ale limbii scriitorului au fost
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
și minimalizează informațiile favorabile românilor. O asemenea atitudine se explică prin starea dificilă în care ajunsese țara și prin faptul că nu mai era nimeni care să răspundă atitudinilor tendențioase, fie printr-un comportament dur, fie cu mijloacele elevate ale erudiției. Frate mai mic al domnitorului Șerban Cantacuzino, C. a hotărât să devină el unul dintre cei care, stăpânind cunoștințe științifice moderne pentru vremea lui, să rostească adevărul și în același timp să organizeze relațiile politice cu străinătatea ale nepotului său
CANTACUZINO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
Repertoriul general al bunurilor culturale externe ale poporului român (1962), ce cuprinde descrierea a 62 000 de piese românești sau despre țara noastră, de la documente și manuscrise până la opere de artă și monumente construite de români în străinătate. Marea sa erudiție își spune și aici cuvântul. Pe lângă descoperirea manuscriselor cantemiriene, a 12 manuscrise despre Transilvania, a unui portret inedit al lui Vlad Țepeș, a două manuscrise de artă din epoca lui Ștefan cel Mare, manuscrise arabe cuprinzând traduceri de cărți publicate
CANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286061_a_287390]
-
Își aude numele pronunțat și ridică fruntea. — Cu scuzele de rigoare față de nobila Vipsania, aici de față, rostește cu emfază Titus Livius. Înclină ușor din cap fără să-și dea seama despre ce e vorba. Este o lucrare de mare erudiție și disputa se dă numai pe tărâmul științei. După un prim moment de uimire, își dă seama că vorbesc tot despre scrierile lui Claudius. Critica la adresa lui Pollio. Oftează, încercând să se adune. Lăsând la o parte lipsa de bună cuviință
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
prin aceasta le actualizează, după cum Adam în Rai “numește” ființele create, făcându-le sa treacă de la potență la act. Creangă a fost comparat cu Rabelais în mai multe rânduri, George Călinescu insistând pe această latură în privința limbajului popular de mare erudiție, cât și în legătură cu înclinațiile către grotesc și fabulos în descrierea unor personaje din povești. Secvențele care înfățișează alaiul eroilor din Povestea lui Harap-Alb au o compatibilitate stilistică deplină cu secvența care înfățișează copilăria lui Gargantua, din opera de referință a
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
roiul de molii care iese din lada încuiată ("interzisă") pare o cugetare pe tema deșertăciunii și a trecerii timpului. Același lucru și cu proza a doua. Pusă artificial în formele povestirii cu ramă, ea ar fi valorificat mult mai spectaculos erudiția autorului și "anevoioasele nimicuri" dacă s-ar fi menținut eseu. Cutia cu bătrâni este o carte ciudată. Dacă, asemenea Bătrânului arhivar, ați dat vreodată un anunț în ziar "Caut obiecte stranii" o să vă încânte. Dacă nu, nu. Ioana PÂRVULESCU, "ROMÂNIA
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
care aflăm, din prefața semnată de Dan C. Mihăilescu, că ar fi trebuit să apară de acum 10 ani [la începutul anilor '80 n.ed.]. Cele două narațiuni, purtând titluri scurte, generice, ghiftuite de sensuri, prelungesc cu mijloacele ficțiunii artistice universul erudiției savantului. Mai cu seamă în Arhivarul, unde hobby-ul protagonistului este colecționar de obiecte stranii aglutinează o recuzită magic alchimică de mituri, eresuri, ritualuri păgâne, istorii vânătorești cu animale populând bestiarii medievale, bijuterii diavolești, mașinării fabuloase, unelte arhaice, orori greu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
ar putea încropi sau detașa multe enumerări în textul lui Andrei Oișteanu, există o adevărată poetică a acestor înșiruiri de locuri și mai ales de obiecte dintre cele mai variate, mai hazardate ca proveniență, oferind, cum spuneam, o probă a erudiției și-un test de măiestrie combinativă, de amplitudine a frazei care creează atmosfera "matriță psihanalitică și plurisemie a misterului într-o arborescență stilistică de mare finețe" (Dan C. Mihăilescu). Exemplific cu un eșantion extras din panoplia de obiecte ciudate a
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
reție fiecare din vaietele ei!") eroul o socotește "iubită de moda veche", și se ferește s-o scoată în lume, din cauză că "nu se vede tot ce știa", deși "își făcuse cea mai pariziană siluetă", ca și când distincția unei femei stă în erudiție. Tăgăduind specificul, Anton Holban afirmă inconștient în romanele lui o puternică specificitate, aspirația lui nefiind occidentala căsătorie liberă întemeiată pe respectul între cele două sexe, ci disprețul orientalului pentru femeie. Și de data aceasta problema morții se strecoară prin episodul
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
roiul de molii care iese din lada încuiată ("interzisă") pare o cugetare pe tema deșertăciunii și a trecerii timpului. Același lucru și cu proza a doua. Pusă artificial în formele povestirii cu ramă, ea ar fi valorificat mult mai spectaculos erudiția autorului și "anevoioasele nimicuri" dacă s-ar fi menținut eseu. Cutia cu bătrâni este o carte ciudată. Dacă, asemenea Bătrânului arhivar, ați dat vreodată un anunț în ziar "Caut obiecte stranii" o să vă încânte. Dacă nu, nu. Ioana PÂRVULESCU, "ROMÂNIA
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
care aflăm, din prefața semnată de Dan C. Mihăilescu, că ar fi trebuit să apară de acum 10 ani [la începutul anilor '80 n.ed.]. Cele două narațiuni, purtând titluri scurte, generice, ghiftuite de sensuri, prelungesc cu mijloacele ficțiunii artistice universul erudiției savantului. Mai cu seamă în Arhivarul, unde hobby-ul protagonistului este colecționar de obiecte stranii aglutinează o recuzită magic alchimică de mituri, eresuri, ritualuri păgâne, istorii vânătorești cu animale populând bestiarii medievale, bijuterii diavolești, mașinării fabuloase, unelte arhaice, orori greu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
ar putea încropi sau detașa multe enumerări în textul lui Andrei Oișteanu, există o adevărată poetică a acestor înșiruiri de locuri și mai ales de obiecte dintre cele mai variate, mai hazardate ca proveniență, oferind, cum spuneam, o probă a erudiției și-un test de măiestrie combinativă, de amplitudine a frazei care creează atmosfera "matriță psihanalitică și plurisemie a misterului într-o arborescență stilistică de mare finețe" (Dan C. Mihăilescu). Exemplific cu un eșantion extras din panoplia de obiecte ciudate a
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
toți corupții și stricații! Nu sunt aștrii-n bolta toată câți oameni titrați ca voi Și nici larve în cadavre și în groapa de gunoi ! În istoriile lumii, scris de-o mână tremurândă Răsăritul Europei fuse parcă să se vândă. Erudiții se-nfrățiră și formară un imperiu - Pentru astă nedreptate te reneg, mare Galeriu, C-ai permis ca peste veacuri să perpetue barbarii, Ce-au vandalizat popoare și-au dat iama ca avarii În pământul vechii Dacii de-au făcut-o
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
spre uitare, Viciați de incultură, de-analfabetismu-n floare. Cum să mai clădim destinul, viitorul țării ntregi Cu aceste mutre acre, adormite prin bodegi, Ce răsar de prin maidane cu toți șchiopii și scrântiții, Toarnă bârfe în pahare și o fac pe erudiții?! Noi ne-am învățat să tragem la răspundere pe alții, Să dăm vina pe cei care vin din alte generații, Să ne acuzăm destinul că ne-a dat să fim români, Ca și cum noi suntem pleava iară ceilalți sunt mai buni
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
se pare că la un moment dat i-a spus chiar Sir Garfield) ar fi putut să provoace la mod special un asemenea sentiment într-un individ atât de josnic, atât de slab, atât de ticălos ca Doug - Garfield cu erudiția și cunoștințele lui, cu pista lui de elicoptere, cu vizuina lui din Barbados, și ca toate celelalte. Asta a mai durat încă douăzeci de minute. — Plus, continuă Lorne, mai e gelos și pentru ce-i fac lui Butch. — Cum? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
asudată, ținându-și hainele ghemotoc, așa cum e dat afară în bătaie de joc din dormitorul conjugal. Ăsta ar fi cam cel mai bun moment al lui Lorne. Ceea ce urmează e doar un declin. Deși Lorne se laudă tot timpul cu erudiția, averea și tinerețea lui, el este în realitate (descoperim noi) ignorant, falit și mai mult sau mai puțin senil. Da, bătrânul Lorne e cam cu un picior în groapă. Când, în cele din urmă, o șantajează pe tânăra dansatoare în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de spirit comercial sau, În cel mai bun caz, de naivitate. De aceea, autorul recunoaște, fără complexe, că a Încercat să redescopere o naivitate de care avem cu toții nevoie, o naivitate vindecătoare, fără alunecări postmoderniste și fără etalări inutile de erudiție. La rândul său, cititorul va spune că a fost prins cu această carte În flagrant delict. Că el nu citește, Îndeobște, decât cărți mari, gâlgâind de subtilități, sau, dacă nu citește neapărat cărți, atunci citește, desigur, reviste de specialitate interesante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
să-i trimită contra cost, un teasc tipografic. Amenajarea locului pentru tipografie s-a făcut cu sprijinul lui Gheorghe Duca. Este clar că sub ocrotirea și cu sprijinul material al lui Gheorghe Duca, în Moldova s-a ajuns la ,,unirea erudiției clerului înaltei școli constantinopolitane cu ce putea să dea, în spiritul lui Varlaam, tradiția mănăstirilor moldovenești”<footnote Nicolae Iorga, Istoria Românilor. Monarhii , vol. VI, Editura Enciclopedică, București, 2000, p. 314 footnote>. Mitropolitul l-a convins pe Gheorghe Duca să dea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
domnul era iubitor de limbă greacă. În noiembrie 1678 Mitropolitul Dosoftei a oficiat slujba de încoronare a lui Gheorghe Duca pentru a treia domnie. „Duca Vodă nu mai găsise, în această a treia domnie a sa, la moldoveni școala de erudiție slavonă, nu fără amestecul latin, adus de ucenicii lui Petru Movilă, și grec care era în legătură cu originea și tendințele împărătești ale lui Vasile Vodă, de la Trei Ierarhi”<footnote Ibidem, p. 247 footnote>. Cu sprijinul material al lui Gheorghe Duca, Mitropolitul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
șoptea să sărute mâna bunicului. Îl împingea ușor de la spate. Cutremurat de mostruozitatea ideii, leșinase. Mult mai târziu, citise documentele, semnăricile și toate condicuțele cu poezii ale bunicului. Rămăsese oarecum dezamăgit. Bunicul, marele lui bunic își cam irosise harurile. Cu erudiția lui, cu atâtea limbi știute și vorbite fluent, cu averea lui, mai ales, ar fi putut să cutreiere toată lumea, ar fi putut să vadă, să cunoască și să învețe cu mult mai mult. „Dacă aș fi avut banii lui, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
cât Omar se afla acolo de un ceas, În picioare și cu veșmântul În zdrențe, pradă tuturor privirilor, zâmbetelor, murmurelor. După câteva clipe măsurate cu măiestrie, Abu Taher adaugă: — Omar, tu nu ești un necunoscut la Samarkand. În ciuda vârstei tinere, erudiția ți-e deja proverbială, isprăvile tale se istorisesc prin școli. Nu este oare adevărat că ai citit de șapte ori, la Isfahan, o lucrare voluminoasă de-a lui Avicenna și că, odată Întors la Nishapur, ai reprodus-o cuvânt cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
o merită mărinimia ta. Omar s-a oprit. Șovăie, Înainte de a continua: Poate că aș putea să te fac să-mi uiți refuzul dacă ți-aș prezenta un om pe care tocmai l-am Întâlnit. Este de o mare inteligență, erudiția Îi e imensă, iar abilitatea, dezarmantă. Mi se pare cu totul potrivit pentru postul de sahib-khabar, și sunt sigur că propunerea ta Îl va Încânta. Mi-a mărturisit că venise de la Rey la Isfahan cu nădejdea de a ajunge să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]