16,546 matches
-
Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Călărași, str. 13 Decembrie nr. 9, 910014 - Călărași (tel. 0242-315 383), un număr de 10 poezii, precum și, opțional, un eseu intitulat „Eminescu din noi”, în 25 de rânduri. Atât poeziile, cât și eseul, vor fi trimise pe hârtie A4, dactilografiate (fiecare poezie pe o foaie distinctă), într-un plic conținând un moto ales din creația eminesciană. Plicul închis, cu motoul ales, va conține datele personale, școala de proveniență, numărul de telefon unde vor
Agenda2004-49-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283133_a_284462]
-
robotul telefonic. „Telefonul Albastru“ este un program care se derulează cu succes de patru ani, la Gala Voluntarilor 2002 fiind declarat cel mai bun proiect de acest gen și cel mai mediatizat din vestul țării. M. D. PAVEL Competiție de eseuri l Premii, vacanțe în Franța Clubul Kiwanis București lansează un concurs de eseuri în limba română pe tema „Fă pentru altul ceea ce ai dori să se facă pentru tine“, adresat liceenilor. Cele mai bune trei eseuri vor fi premiate cu
Agenda2003-14-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/280866_a_282195]
-
patru ani, la Gala Voluntarilor 2002 fiind declarat cel mai bun proiect de acest gen și cel mai mediatizat din vestul țării. M. D. PAVEL Competiție de eseuri l Premii, vacanțe în Franța Clubul Kiwanis București lansează un concurs de eseuri în limba română pe tema „Fă pentru altul ceea ce ai dori să se facă pentru tine“, adresat liceenilor. Cele mai bune trei eseuri vor fi premiate cu câte o săptămână de vacanță în Franța, oferită de un club Kiwanis francez
Agenda2003-14-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/280866_a_282195]
-
D. PAVEL Competiție de eseuri l Premii, vacanțe în Franța Clubul Kiwanis București lansează un concurs de eseuri în limba română pe tema „Fă pentru altul ceea ce ai dori să se facă pentru tine“, adresat liceenilor. Cele mai bune trei eseuri vor fi premiate cu câte o săptămână de vacanță în Franța, oferită de un club Kiwanis francez. Se vor acorda și alte premii din partea unor cluburi Kiwanis din țară și străinătate și vor fi recompensate școlile de la care se vor
Agenda2003-14-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/280866_a_282195]
-
câte o săptămână de vacanță în Franța, oferită de un club Kiwanis francez. Se vor acorda și alte premii din partea unor cluburi Kiwanis din țară și străinătate și vor fi recompensate școlile de la care se vor primi cele mai multe lucrări valoroase. Eseurile vor avea maximum cinci pagini dactilografiate la două rânduri și vor fi expediate în dublu exemplar până la data de 30 aprilie pe adresa CP 33, Oficiul 63 București, specificându-se numele, adresa, telefonul, eventual adresa de e-mail și adresa școlii
Agenda2003-14-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/280866_a_282195]
-
Z. Ornea În celebrul sau eseu din 1927 De ce nu avem român? Mihai Ralea consideră drept una dintre cauzele esențiale faptul că, la noi, în literatura folclorica din vechime am avut numai balade și deloc odisee. Odiseea naște, cu timpul, român, pe cînd tradiția baladei numai
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
zile tirania sensului a luat sfârșita (p. 142) Același strălucit exercițiu comparatist se exersează nu doar în spațiul literaturii române și, încă mai semnificativ, nu doar în spațiul literaturii. Frecvențele conexiuni cu proiectul estetic al modernității și postmodernității occidentale, de la eseu filosofic, proza, teatru, pictură, film, artă fotografică, o descriu suplimentar pe Corina Ciocârlie: anvergură a culturii, extremă mobilitate a inteligenței, acuratețe a observației, flexibilitatea metodologica (între un tematism temperat și naratologie, ambele subordonate unui proiect hermeneutic mai vast, care poate
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
că ideile pot fi neîndurătoare atunci cînd caracterul lor abstract se opune vieții înseși. Cel mai politic poet englez, mort foarte tînăr, a fost un copil teribil. Infantilismul lui poate fi depistat în nenumărate împrejurări biografice sau citit printre rîndurile eseurilor sau ale corespondentei care ni s-a păstrat. El îl determină pe Shelley să imagineze și să încerce a pune în practică o familie liberă, asemănătoare cu aceea proclamata de tinerii anilor '60 ai secolului XX, bazată pe promiscuitate. În mijlocul
Copii teribili by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17706_a_19031]
-
carte a sa, publicată de Cambridge University Press, Inventing Our Selves: Psychology, Power, and Personhood (Inventîndu-ne sinele: psihologie, putere și conceptul de persoana). Am aflat de existența acestei cărți de pe cînd volumul era încă sub tipar, dintr-o colecție de eseuri dedicate temei identității, în care era inclus și un capitol din studiul lui Roșe. La momentul respectiv, teoria lui Roșe, conform căreia felul în care ne percepem propria identitate în secolul XX este în mare măsură influențat de apariția și
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
limbi străine și nu a ajuns să o mai facă. Traducerile din lirica europeană și americană au fost publicate, în zilele noastre, sub titlul Tălmăciri (Ion Pillat, Opere, vol. IV, Ediție îngrijita de Cornelia Pillat, Ed. Eminescu). Scria cu încântare eseurile publicate în vol. Portrete lirice (1936) pentru a populariza la noi scriitori și aspecte ale literaturii străine. Cunoașterea cu mintea și înțelegerea cu sensibilitatea să de poet a literaturii universale i-a dat siguranță și dezinvoltura de a asocia și
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
și a motivelor de inspirație dedică, - în același timp, - o rubrică separată traducerilor făcute până atunci de poeții români din poezia simbolista franceză, din poezia engleză, americană, spaniolă, italiană și germană. Această permanentă căutare a influentelor și corespondentelor pregătindu-i eseurile de mai tarziu din volumele Portrete lirice și Tradiție și literatura. În modul de a polariza pe scriitori cum și pentru a selecta anumite teme și motive de inspirație, Ion Pillat pornește de la general la particular, traiectoriile preocupărilor sale înscriidu-se
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
edificarea acelor cititori care n-au altă sursă de informare. Născut la 27 martie 1968 în orașul Săveni din județul Botoșani, Cristian Bădilită a studiat filologia clasică, la București, si teologia, la Madrid și Paris. A debutat cu volumul de eseuri Sacru și melancolie, Timișoara, Ed. Amarcord, 1997, pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor. În 1998 a publicat: Nodul gordian (jurnal-eseu), București, Ed. Humanitas, Călugărul și moartea (eseu despre reprezentarea morții în monahismul egiptean), Iași, Ed. Polirom și Apocalipsa lui
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
București, si teologia, la Madrid și Paris. A debutat cu volumul de eseuri Sacru și melancolie, Timișoara, Ed. Amarcord, 1997, pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor. În 1998 a publicat: Nodul gordian (jurnal-eseu), București, Ed. Humanitas, Călugărul și moartea (eseu despre reprezentarea morții în monahismul egiptean), Iași, Ed. Polirom și Apocalipsa lui Ioan în tradiția iudeo-creștină (studiu), București, Ed. Humanitas. Este un bun cunoscător al operei lui Mircea Eliade (despre care a scris o carte, în colaborare cu Paul Barbăneagră
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
misiune diplomatică în SUA, apoi, după un interstițiu polonez, în 1951, în Franța. Aici se decide să rămînă în exil și, în consecință, cere azil politic. Marea, extraordinară sa carieră literară și profesională acum începe. Dar în anul 1951 scrie eseul Gîndirea captivă, repede tradus în engleză, în care meditează asupra condiției intelectualului aservit într-o țară în drum spre comunizare. Sigur, se poate spune că e, aici, si o autoportretizare pentru că, și el, s-a complăcut să colaboreze timp de peste
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
aservit într-o țară în drum spre comunizare. Sigur, se poate spune că e, aici, si o autoportretizare pentru că, și el, s-a complăcut să colaboreze timp de peste șase ani cu regimul Noii Credințe (așa l-a numit el în eseu). Observația n-ar fi nepotrivită. Dar pentru a portretiza fizionomia procesului trebuia o prealabilă cunoaștere din interior. Apoi, să nu ignorăm faptul, autorul celebrului eseu s-a desprins destul de repede de sistem și, acum, îl putea examina critic printr-o
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
colaboreze timp de peste șase ani cu regimul Noii Credințe (așa l-a numit el în eseu). Observația n-ar fi nepotrivită. Dar pentru a portretiza fizionomia procesului trebuia o prealabilă cunoaștere din interior. Apoi, să nu ignorăm faptul, autorul celebrului eseu s-a desprins destul de repede de sistem și, acum, îl putea examina critic printr-o scriere menită să avertizeze, să clarifice și să acuze. În prefață autorul precizează că, de fapt, cartea să încearcă "să arate cum funcționează gîndirea omului
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
cu toate acestea nu doream să mă consider învins". A ales, în consecință, ruptură de sistem și regim deși știa bine cît de înalt este nivelul de viață al scriitorilor în aceste țări unde domină Nouă Credință. Încît, scriind acest eseu mărturisea că se străduie să facă utilă experiență să de scriitor care s-ar fi putut dedică exclusiv, în liniște relativă, creației. Dar a inteles ca prețul plătit pentru aceasta este excesiv. Eseul sau este, de aceea, "un protest. Îi
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
unde domină Nouă Credință. Încît, scriind acest eseu mărturisea că se străduie să facă utilă experiență să de scriitor care s-ar fi putut dedică exclusiv, în liniște relativă, creației. Dar a inteles ca prețul plătit pentru aceasta este excesiv. Eseul sau este, de aceea, "un protest. Îi refuz doctrinei dreptul de a justifica crimele săvîrșite în numele ei". În aceste țări aservite prin ocupație, unde dispozițiile vin de la Centru (URSS) scriitorul trebuie să se supună, scriind numai "ceea ce trebuie", numai în
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
de prin periodice concurează cu cărțile propriu-zise, publicate în timpul vieții, profilul autorului devenind din ce in ce mai complex. Iată că la acest festin cultural și editorial participa și Fundația Culturală Română sub egida căreia a aparut Fondane et l^avant-garde, o antologie de eseuri publicate în periodice, inedite, corespondență etc. Culegerea a fost alcătuită de Petre Răileanu, cunoscut cercetător al avangardei românești, si Michel Carassou, editor al operei lui Fondane. Petre Răileanu, semnatarul prefeței, comentează un conflict mărturisit de Fondane însuși: "Un instant, l
Alte privelisti în opera lui Fondane by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17726_a_19051]
-
orădean Valentin Chifor îl recomandă astfel: "Acest scriitor modernist, anchetator al generației sale, fusese pînă în 1940 un anume cu circulatieă. Cititorul care deschidea în deceniul trei orice ziar sau revista mai importantă descoperea numele lui dedesubtul sau deasupra unui eseu, foileton, nuvelă, fragment de român, însemnare critică etc., deconcertînd adeseori prin multitudinea manifestărilor literare. Aderca, care ne-a lăsat o operă proteica, aproape suspectă prin dimensiuni și în special prin multitudinea formulelor practicate, este un scriitor derutant pentru critică, pînă
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
cosmopolitul, "apatridul" Felix Aderca a constituit un semnificativ ferment al înnoirii literare românești, refuzînd cadrele colectiviste prestabilite, fie în sensul națiunii, fie în cel de clasă, proclamînd imperativele imprescriptibile ale personalității creatoare. Încă la nouăsprezece ani, a elaborat un amplu eseu, Naționalism? Libertatea de a ucide (reeditat, sub titlul Personalitatea. Drepturile ei în arta și viața, în 1922, cu o prefață de C. Rădulescu-Motru), în care polemiza acerb cu ideile xenofobe ale lui A.C. Cuza, din Naționalitatea în arta (1908, cu
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
cunoscute din auzite cititorului român, care acum are însă prilejul să se convingă pe cont propriu de meritul reputațiilor cu pricina. Unul dintre aceste nume este Paul Valéry, din a cărui opera eseistica Marius Ghica a tradus și îngrjit volumul Eseuri aproape politice. Sînt texte preluate din primul tom al ediției Oeuvres, apărut la Gallimard în 1975, la care editorul român a adăugat, în chip de prolog și epilog, două eseuri speciale, pentru că ele sînt adresate explicit cititorului român. Pentru epilog
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
cărui opera eseistica Marius Ghica a tradus și îngrjit volumul Eseuri aproape politice. Sînt texte preluate din primul tom al ediției Oeuvres, apărut la Gallimard în 1975, la care editorul român a adăugat, în chip de prolog și epilog, două eseuri speciale, pentru că ele sînt adresate explicit cititorului român. Pentru epilog Marius Ghica a ales Renașterea libertății, bănuite a fi drept ultimele pagini scrise de Valéry și aparent scrise de el la rugămintea lui Ilarie Voronca, la vremea respectivă, adică în
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
retorica lui Valéry să pară vetusta astăzi, patosul lui ușor excesiv, ideile de o generalitate prea mare, raționamentele făcute în salturi prea înalte pentru o epocă în care se gusta mai mult analitismul. Nu știu în ce măsură citim această colecție de eseuri cu un ochi sincer critic, sau mai curînd cu toate expectațiile pe care le provoacă simplă rostire a numelui lui Paul Valéry, expectații care pot ajunge să influențeze decisiv și evaluarea. Mărturisesc că mie Eseuri aproape politice nu mi-au
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
în ce măsură citim această colecție de eseuri cu un ochi sincer critic, sau mai curînd cu toate expectațiile pe care le provoacă simplă rostire a numelui lui Paul Valéry, expectații care pot ajunge să influențeze decisiv și evaluarea. Mărturisesc că mie Eseuri aproape politice nu mi-au stîrnit entuziasmul (în sensul că nu le-am citit pe nerăsuflate, arzînd de curiozitate să dau pagina), ci mai degrabă m-au obligat să le privesc cu atenție de filolog. Aici intervine a doua remarcă
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]