13,960 matches
-
permanent într-o strânsă legătură cu situațiile de viață semnificative (care au sens) pentru cel ce învață. Considerându-se că deschide calea către atingerea unui nivel epistemologic superior, transdisciplinaritatea a fost ridicată la rangul de „nouă viziune asupra lumii”. Această „etichetare” își are sursa în convingerea că domeniul de pertinență al transdisciplinarității este singurul capabil să conducă la înțelegerea și soluționarea multiplelor și complexelor provocări ale lumii prezente. Interdisciplinaritatea este o condiție și o premisă a pertinenței conținuturilor în raport cu problematica lumii
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
Focalizarea este, atunci, relația dintre viziune și ceea ce este "văzut", prezentat. Utilizînd acest termen, doresc să mă disociez de un număr de termeni din această zonă, pentru următoarele motive. Teoria narațiunii, după cum a fost dezvoltată pe parcursul acestui secol, oferă diferite etichetări pentru conceptul la care se face referire aici. Cel mai frecvent este punctul de vedere sau perspectiva narativă. Situația narativă, viziunea și maniera narativă sînt de asemenea utilizate. Au fost dezvoltate tipologii mai mult sau mai puțin elaborate ale "punctelor
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
simte duhoarea pestilențială a cadavrului ce deposedase lumea de dreptul la viață în sensul ei major. Deduc un travaliu mai vechi/acumulat în timp. Așa ceva nu se poate scrie în două luni după revoluție. Există aici o tezaurizare de expresii, etichetări, denumiri „dum-dum" cu explozii demascatoare ce acuză timp. Dar aceasta este o observație care nu mai prezintă nici un pericol. Volumul nu mai este un „disident" amenințat cu confiscarea. Volumul respiră în libertate/alături de noi, toți cei scăpați de sub obrocul unei
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93054]
-
contractante. Specificațiile tehnice definesc, dupăcaz și fărăa se limita la cele ce urmează, caracteristici referitoare la nivelul calitativ, tehnic și de performanță, cerințe privind impactul asupra mediului Înconjurător, siguranța În exploatare, dimensiuni, terminologie, simboluri, teste și metode de testare, ambalare, etichetare, marcare și instrucțiuni de utilizare a produsului, tehnologii și metode de producție, precum și sisteme de asigurare a calității și condiții pentru certificarea conformității cu standarde relevante sau altele asemenea. În cazul contractelor pentru lucrări, specificațiile tehnice pot face referire, de
GHID PRACTIC PENTRU ACHIZIŢII PUBLICE by Ş.l. dr. ing. ADRIAN ŞERBĂNOIU jr. CĂTĂLINA ŞERBĂNOIU () [Corola-publishinghouse/Science/1191_a_2364]
-
clădit o adevărată cultură este ignorat și înlocuit cu legități, raționamente, concepții și paradigme specifice spiritului modern. Trecerea de la știința Renașterii la știința modernă, așa cum este explicată și argumentată de cunoscutul istoric al religiilor, ilustrează din plin faptul că orice etichetări și conotații pe care le primesc magia, divinația, astrologia etc. sunt relative și reprezintă puncte de vedere ce se circumscriu unor contexte socio-istorice precise. Însuși termenul știință capătă accepțiuni diferite. Aceasta nu înseamnă câtuși de puțin că unele pot fi
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
trimis prin e-mail, ceea ce îi ajută pe autorii de conținut, bloggeri și vânzători să facă cunoscute actualizările aduse conținutului web prin intermediul e-mailului. Folksonomie: Indexarea colectivă prin intermediul tag-urilor, a etichetelor sau a cuvintelor cheie de către consumatorii de conținut. Sistemul de tagging (etichetare) de pe site-uri precum Flikr sau Delicious este un exemplu de folksonomie, care se mai numește de asemenea și indexare socială. Hat tip: Este o modalitate de recunoaștere publică a cuiva pentru aducerea în atenția bloggerului a unei informații interesante
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
îndelungat ca TR2 în condițiile controlate. Aparent S1 și R1 cauzează o mare împiedicare a procesării S2 și R2. Acest fenomen important a fost descoperit de Telford (1931), care l-a numit perioada de refacere psihologică (PRP).2 Explicație: Această etichetare este oarecum "nefericită". Ideea inițială era că întârzierea răspunsului din partea subiectului la cel de-al stimul era analog cu întârzierea observată în cazul stimulării excentrice a unei fibre nervoase într-o succesiune de două ori mai rapidă decât în cazul
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
valabilă, ceea ce înseamnă că minte. Acest gen de minciună s-ar potrivi definiției pe care Bok (1978:58) a dat-o minciunii inofensive: "un neadevăr care nu face rău nimănui, și care nu are o prea mare importanță morală". Însă etichetarea de mai sus nu e îndeajuns de mulțumitoare pentru analiza noastră. În limbajul uzual termenul este aplicat cu un sens mai larg, după cum subliniază și Bok, adeseori fiind atașat oricărei minciuni bine intenționate. "Importanța morală" a diferitelor tipuri de minciuni
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
În științele naturale, în ciuda complicațiilor aduse de mecanica cuantică și de principiul incertitudinii lansat de Heisenberg, este deseori posibil să se spună cu siguranță deplină că o anume afirmație este falsă. În științele sociale se pot face mult mai rar etichetări de falsitate cu aceeași convingere. Folosind termeni convenționali putem spune că datele științelor sociale sînt mai puțin susținute de dovezi, drept urmare sînt mai greu de interpretat cu certitudine (Barnes 1990:133-149). Multe dintre date constau în afirmații spuse anchetatorilor cu privire la
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
nu numai între susținătorii și criticii teoriei, dar și între susținătorii înșiși. De fapt, mulți teoreticieni asociați cu postmodernismul nu folosesc niciodată termenul în sine, uneori preferând termenii de "poststructuralism" sau "deconstructivism", iar uneori ferindu-se de orice fel de etichetare. Acest capitol va propune o abordare pragmatică și nominalistă a postmodernismului, în locul unei definiții clare și acceptate a conceptului. Teoreticienii care sunt considerați, sau care își consideră ei înșiși lucrările drept postmoderne, poststructuraliste sau deconstructiviste vor fi tratați aici drept
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
-lea. În acest context socio-politic practică scriitorul Eminescu gazetăria, ca pe o meserie de vocație și e o obligație morală față de națiunea română. 2. Analizând discursul publicistic eminescian din perspectivă retorică, Monica Spiridon eludează din start dimensiunea ideologică, responsabilă de etichetarea gazetarului ca retrograd, paseist, reacționar, utopist, xenofob, antisemit etc., pentru a se plasa în dimensiunea argumentativă a discursului în care, fără îndoială, conceptele și principiile dobândesc valențe noi. Astfel, vizionarismul său utopic devine, la nivelul textului, printr-o fertilă metamorfoză
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cunoașterea profană". În anchete, tehnicile nu sunt neutre, ele pot influența datele și concluziile. Contradicțiile între studii, cercetări relevă diferențe între cercetători (ne referim la nivelul lor de pregătire, la modul de a pune întrebările, la relația cu respondenții etc.), etichetarea întrebărilor (se poate să nu primim același răspuns dacă întrebăm: în cazul în care sunteți bolnav, la cine vă duceți să vă trateze? Sau: unde ați fost să vă tratați ultima oară când ați fost bolnav?), tehnica de înregistrare a
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
naștere" sau că sunt inegali, sunt utile și interesante studiile care identifică politici, practici și actori din domeniul educației, construcția cererii și ofertei de educație, inflația diplomelor etc., ca și: efectul școlii, efectul clasei, efectul educatorului, efectul climatului școlar, efectele "etichetării", "stigmatizării" elevilor, analiza interacțiunilor (elev elev, elev educator), cum se tatonează încă din " prima zi de școală", din timpul "lunii de miere" în clasă, cum se instituie "pacte de neagresiune", tabuuri, "tehnici de defulare", dar și transformările materiilor de învățământ
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
percepută drept un scop permanent; modalitățile de evaluare cele mai utilizate sunt evaluarea cu simboluri și evaluările verbale, iar comunicarea rezultatelor evaluării considerată a avea un rol foarte important în stimularea interesul copilului pentru a veni la grădiniță, pentru evitarea etichetării etc.; ar trebui să se înceapă cu aspectele izbutite", pozitive, "evitând criticile care demobilizează"; unii părinții nu acceptă rezultatele negative ale evaluării copiilor lor etc. Gradinița este a doua casă a copilului, locul unde se desfășoară educația timpurie, adaptată ritmului
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
transport interzise femeilor: bicicleta, motocicleta, calul). 391 P. Champagne ș.a., Initiation à la pratique sociologique (cap. 2, "Object sociologique et problème social", pp. 53-101), Dunod, Paris, 1989. 392 Este necesară cunoașterea și stăpânirea tuturor teoriilor sociologice, deci și a teoriei etichetării, a interacționismului simbolic, a etnometodologiei, a analizei discursului, a pragmaticii, a intertextualității și indexicalității etc. 393 G. King ș.a., Fundamentele cercetării sociale, Polirom, Iași, 2000. 394 Idem, p. 53. 395 Respectul demnității umane și considerarea oamenilor ca membri competenți, convingerea
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
asupra notei. Efectul de "contrast" presupune mărirea diferențelor dintre două răspunsuri succesive (dacă un elev a răspuns foarte bine la o întrebare, iar al doilea a răspuns bine, poate apărea tendința de subevaluare a celui de-al doilea). Tendința de etichetare ca bun sau rău, cuminte sau cu abateri, și acordarea notei în funcție de aceste criterii, chiar și în situațiile în care cel bun nu știe și cel slab răspunde corect. Efectul de "ordine" tendința unor profesori de a fi exigenți într-
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
a sunetelor, au românizat, preluând latina, șí latura semantică a acesteia, impunând astfel cuvintelor o nouă etimologie care ascunde în sine tot ce etimologia fonetică a savantului, preocupat numai de latinitatea cuvântului, nu poate explica. Se face astfel loc, prin etichetarea ca română a laturii semantice, pentru tot ce există în română și nu se explică prin latină. În această privință Philippide se deosebește de Hasdeu, care proceda invers, urmărind să absolutizeze caracterul latin al limbii române prin circulația sporită a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
tot ce există în română și nu se explică prin latină. În această privință Philippide se deosebește de Hasdeu, care proceda invers, urmărind să absolutizeze caracterul latin al limbii române prin circulația sporită a cuvintelor de origine latină și prin etichetarea ca latină a laturii semantice a limbii române, latură învelită pe alocuri în ambalaj nelatin, cu precădere slav. Teoria etimologiei populare este o încercare de a suplini ineficiența aplicării fonologiei la istoria limbii, fapt constatat anterior și de alți lingviști
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
română, iar pe face la lat. facere, desființând creativitatea și personalitatea limbii române. RĂS-/RĂZ-: a răzbate, a răzda, a răscula, a răscoace, a răsfrânge, a răsturna, a răsplăti, este considerat de tradiție a â proveni din sl. ras-, raz-, etichetare falsă, datorată faptului că limbile slave sunt văzute de tradiție ca imigrante, pe când ele au evoluat alături de română pe aceeași bază autohtonă din jumătatea de est a Europei. Pentru Scraba acest prefix este vechi românesc și luat de slavi de la
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
propuse fiind întotdeauna în inferioritate față de numărul necunoscutelor. În încercarea de a defini natura personajului caragialian ne situăm adesea "între două povețe" a căror egală putere de seducție este datorată complexității operei și implicit polivalenței tipologiei care se sustrage astfel etichetărilor stricte și precise. Mai exact, Caragiale a creat nu doar tipuri sociale surprinse în manieră realistă (gazetarul, politicianul burghez, pedagogul), ci și caractere (demagogul, stupidul, moftangiul), n-a preluat mecanic vechi tipuri și măști comice (senex, Miles Gloriosus, bufonul, cuplul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
definitivă în conștiința publică, probată la nivelul publicisticii de la începutul veacului trecut. Studiul amintit pune în evidență abundența aluziilor la onomastica, situațiile și caracterele caragialiene în cadrul acestei publicistici, ceea ce poate însemna acceptarea în cadrul breslei gazetarilor a unui cod caragialian pentru etichetarea adecvată a recurențelor sesizate în planul existenței concrete. Astfel, Cațavencu, Dandanache etc. dobândesc statutul de apelative comune, expresii devenite proverbiale precum "dacă e trădare, s-o știm și noi", "avem și noi faliții noștri", "român imparțial" etc. sunt investite cu
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
literatura absurdului. Din această perspectivă globală, e greu de precizat dacă, în pofida protestelor lui Eugen Ionescu, opera sa ilustrează perfect estetica teatrului absurdului sau dacă aceasta, rezultată din dorința de a pune, cu orice preț, ordine în lumea artelor, prin etichetarea oricărei manifestări, oricât de hibride sau de originale, s-a mulat tocmai pe inclasabila viziune ionesciană pentru a se configura. Cu certitudine însă, deși susține că preferă sintagma "teatru al deriziunii", deplasând accentul de pe conținut pe modalitate, Eugen Ionescu este
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mimesis identificabil la Caragiale pare fie de factură clasică, fie realistă sau chiar naturalistă. Polifonia funciară a operei caragialiene ale cărei "jocuri cu mai multe strategii" (Florin Manolescu) justifică multitudinea de genuri și specii abordate în registre diverse, explică numeroasele etichetări și nuanțări: "realism etern", "realism clasic", "realism naturalist", "realism critic", "realism psihologic", "realism grotesc", "realism creatural", "hiperrealism", "microrealism"28 etc. Opera cristalizată în creuzetul artei caragialiene, care a topit realitatea mixând substanțele esteticii clasice, realiste și naturaliste deopotrivă, poartă însă
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
să facă și o precizare de termeni, nu în sensul minimalizării autocriticii, dar nu acceptă sintagma „beții repetate“, ceea ce ar fi foarte grav, și nici „viață dezorganizată“. Ține la termeni, pentru că, din termen în termen, se ajunge la etichete sau etichetări și se știe ce pot însemna ele. Nici informațiile de care dispune comitetul ierarhic superior biroului acestei organizații nu sunt reale sau sunt prezentate deformat. Pentru că mi s-a spus: „Se știe că faci beții; se știe că ai fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
câteva cutii cu așternuturi și perne, una cu albume de fotografii și rechizite de birou (deși birou nu aveamă, câteva cosmeticale și accesorii de baie și o grămadă de saci umpluți cu haine ne-Runway. Abia dacă erau destule ca să justifice etichetarea; doar evidențiau asistenta ordonată din mine. — Hai să pornim mutarea, a strigat tata din living. Șșș, am șoptit eu sonor. O trezești pe Kendra. E sâmbătă și nu e decât nouă dimineața. Alex a clătinat din cap. — N-ai văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]